Glasul Bucovinei, noiembrie 1924 (Anul 7, nr. 1679-1703)

1924-11-26 / nr. 1699

Cernăuți, Miercuri 26 Noembrie 1924 N U lîl 3 T­U­I 2 tr­e­i Anul Vii, Nr. 1699 Porto 23 Martie Ziarul: Telefon Nr. 61 Tipografia: Telefon Nr.286 Redacția și Administrați Cernăuți, Strada Domnească Nr. M 1 Exemplar­u­m­­ 3 ®8­1*1, pe Vs fi* 20 © lei, p« trei luni U» lei, peonut final ritei*, pe hs «­* 206 lei, pe Vi­n 129 lei pe trei lua)­i tei. Nuni turnând tre Duminici, pe un «a 99 lei, pe % «a »Hei, pe trei luai 30 lei. Pentru atrituitate pe ** an 806 lei, pe V, la 468 lei. in luțlle se fac la sediul statului. Se primesc numai articole iscălite, numi am p­rima* ® s­te înapoiați-1 VUNTUR! ȘI RRCL««£ m. caricti­««să după tarif și se primase la admi­­st­rație: Strada Domnearea Nr. 33 Pea«»« la interiorul slambri m orei taxa eu »«fc. Pani­­ac jud*s»i £ km Osfsiinj.'. Lucrările de împroprietărire — împroprietărirea este aproape pretutindeni ter­minată și foarte puține procese au mai produs nein­­semnite întârzieri. Lucrările pe teren au stagnat, insă, acum in ultimul timp din cauza iernei grele care s’a pornit cu mult prea de­vreme. In ce privește colonizările de bucovineni în jude­țele nordice ale Moldovei, lucrările sunt in curs și majoritatea lor pe terminate. Ideia de colonizare a prins adânc și numărul so­licitatorilor e întreit mai mare decât al loturilor azi disponibile. Mit n L­uinisim I. isin — A­egerea I. P. S. Nectarie ca mitropolit al Bucovinei. — împroprietăririle. — De la Univer­sitate. — Monumentul Unirii. — Ziarul .Viitorul“ publică următorul interview, pe care i l-a acordat d. maistru I. Nistor: Unele ziare lipsite de orice fel de scrupul au afirmat in ultimul timp că demisiunea fostului mitro­polit al Bucovinei, I. P. S. S. Vladimir de Repta ar fi fost obținută prin silă. Negreșit asemenea afirmaț­­iuni calomnioase nu puteau fi lăsate fără a fi re­levate acelora cari sunt in măsură să cunoască ade­vărul. In acest scop ne am adresat d-lui Dr. Nistor, ministrul Bucovinei, și cu acest prilej , am rugat sa ne dea unele amănunte în legătură cu situata din Bucovina. Foarte binevoitor d-sa ne-a răspuns la toate chestiunile pe care i­­e-am formulat. Demisia I. P. S. Mitropolitului Vladimir — Sunt convins, — începe d­in, — că nicăeri nu se publică în ziare atacuri sălbatice și calom­nioase care nu se sprijină pe nici un fel de adevăr, cum se face la noi de unele din ziarele ce se pre­tind românești. Nu e de mirare deci că s’au putut naște în occident păreri cu totul false asupra țarii noastre și oamenilor ei de seamă. Căci dacă la noi majoritatea opiniei publice știe atât valoarea pe care o reprezintă unele ziare, cât și tendințele lor anti­­românești, în străinătate, e explicabil ca oamenii de perfectă bună credință să se lase câteodată induși în eroare. Un exemplu degustător îl oferă afirmațiunile strecurate prin ziare ca I. P. S­ S. Vladimir de Rep­ta ar fi fost silit să demisioneze. Nimic mai inexact, înaltul prelat, care este de mult timp suferind, exprim­ise de multă vreme do­rința de a se retrage din scaunul mitropolitan. L-am sfătuit împreună cu cei din jurul I. P. S. Sale și a­­ceasta­­ a dese rânduri să nu ia această deciziune, arătându i că se va face bine. Venerabilul Prelat a așteptat clar când a văzut ca însănătoșirea i­ntu­zie a repetat dorința de a se retrage, punând și insistențe ca ea să fie primită. Guvernul a primit de dată această demisie, păs­trând însă venerabilului bătrân, toate beneficiile rangului său, iar în biserica bucovineană numele lui se pomenește și azi alaturi de acela al actualului ch­­­irarh. Un dar regal M. S. Regele, cu prilejul desvelirei monumen­tului Unirii, a văzut pe fostul pastor al bisericei bucovinene, căruia în semn de înaltă grație i-a remis o fotografie cu semnătura M. Sale. Tot ceea ce se vorbește deci despre siră surd afirmațiuni calomnioase, pe care le resp­igem cu pro­fund desgust. In ceea ce privește persoana noului înalt Pre­lat, primirea care i s’a făcut î­n toate gările din Bu­covina și în Cernăuți, unde a luat parte tot clerul și o mulțime imensă de credincioși, arată dragostea mare, via bucurie și absoluta încredere față de noul ales. I. P. S. S. Mitropolitul Nectarie s’a prezentat din primul moment și venerabilului de Repta, iar a­­cesta­­ a rugat să nu creadă nici o clipă svonurile răspândite că el ar fi fost silit să se retragă, ci că pentru un bătrân de 86 ani și de vreme îndelungată bolnav aceasta a fost sincera și libera lui dorință pe care a luat o în interesul și folosul superior al bisericei. I-a urat cu acest prilej și o arhipăstorie înde­lungată și binecuvântată. D. ministru Nistor răspunde apoi chestiunei noastre asupra stadiului împroprietărirei în Buco­vina . Alegerea rectorului Universității La Universitatea din Cernăuți, — continuă d. ministru al Bucovinei,­­ ordinea deplină domnește. Cursurile au început și studenții le frecventează un nu­măr foarte mare. In legătură cu aceasta d-sa se ocupă și de cam­pania de presă dusă in chestia al­egerei de rector la Universitatea din Cernăuți. Această campanie e lipsită de ori­ce temei, în­trucât la alegerea de astă vară nici unul din candidați n’a întrunit majoritatea absolută, suită de lege. S’a admis apoi, cum era și fi­esc, o nouă alegere. Intre timp Senatul Universitaței bucovinene a ho­tărît să ceară ministerului instrucțiune­ întinderea le­gii universitare din vechiul regat și asupra Universi­tatei din Cernăuți, spre a se pune astfel capăt Inve­chitului sistem austriac azi în vigoare, de a se alege rectorul prin electori. După acest sistem facultățile nu alegeau direct pe rector ci alegeau fiecare câte 4 electori și numai acești delegați alegeau pe rector. Sistemul acesta a dat naștere la multe încon­­veniente­ și iată motivul pentru care și Senatul Uni­versitar a cerut ca rectorul să fie ales de întregul co­legiu așa cum, e­ra București și Iași, îndată ce întinderea legei universitare din vechiul regat va fi votată de Parlament, Colegiul universitar bucovinean se va întruni spre a-și alege rectorul. Pâ­nă atunci,­­ profesor­ Valerian Leșan, fostul rector, va conduce Universitatea, întreb pe d. ministru al Bucovinei să ne spu­nă impresiile asupra serbărilor disversrei monumentu­lui Unirei. Dezvelirea monumentului Unirii — A fost un regal pentru sufletul bucovinenilor noștri această măreață serbire. Mulțumirea lor că au putut din nou să vadă pe Regele lor e greu de des­cris și aclamațiile spontane care s’au făcut în fiecare loc M. Sale este o dovadă a acestei vii mulțumiri. Trebue să accentuez asupra f ptului câ și Uni­versitatea a luat parte la serbare cu toată inima. M. S. Regelui i-a plăcut mult populația huță­­nească din munții Bucovinei, în costumele lor pito­rești cu pantalonii roșii! Și bazarul organ­zat de societatea Principele Mir­­cea a produs frumoasă impresie și chiar MM. II. au reținut numeroase obiecte expuse. In aceiaș zi s’a inaugurat, ne spune d. Ne stor, la cimitirul central al orașului monumentul ridicat în amin trea eroilor căzuți în război. Mormintele lor, peste 15 mii, erau bine îngr­i­te și toate acoperite cu flori, a fost cu deosebire impresionantă scena când M. S. Regina a împrăștiat flori pe morminte. înainte de a încheia expunerea ace­asta, d. mi­nistru al Bucovinei nu-și poate ascunde dureroasa impresie pe care i-a făcut o comunicarea d­in­ Gr. Filipescu la Cameră. — Nu avem memoria morților, fiindcă în loc să o cinstim o aducem in discuție la tribuna Parlamen­tului. D F.lipescu nu meri­t nici un răspuns. Să se știe, însă, că nu e în Bucovina nimeni care să se atingă de memoria curată a repausatului mare român Iancu F­eodor. ........­................ • • .......... ...... ■ PatriLP.UI Mir MIM Nectarie­­ f din grația lui Dumnezeu Arhiepiscop și Mitropolit al Bucovinei tuturor ortodoxilor creștini din Mitropolia Bucovinei dela Dumnezeu dar, iar dela smerenia noastră arhierească binecuvântare Provedința dum­nezeească m’a Învrednicit pe mine, smeritul Ep­scop și slujitor al Mântuitorului nostru Isus Hristos din Cetatea Albă-Ismail, să mă cheme la scaunul de Arhiepiscop și Miropolit al Bucovinei. Astf 1 prin hotârîrea divină și soarta neamului nostru a doua oară in istoria țârii noas­te un Episcop pornește de la mare înspre mănăstirile și Mitropolia Moldovei, venind să propage cuvântul lui Dumnezeu. Acum cinci sute de ani de la Cetatea Albă a p mit Episcopul Iosif pentru a fi așezat în scaunul Mitropo­liei din Suceava. Acest vrednic arhipăstor a adus cu­­ sine, ca dar și simbol al jertfei și cucerniciei moaștele sfântului loan cel Nou, așezate și astăzi încă in Su­ceava de Dumnezeu păzitei noastre Mitropolii, ca o pază a dreptei noastre credințe, jertfă și eghtvie s« cere și astăzi dela fiecare creștin. Drumul pe care l-am făcut dela căpătul de sud al țării noastre la hotarul ei de nord, este dru­mul cu etnid­ei și al evlaviei. Din suflet doresc ca la voi toți, iubiți creștini și frați întru Hristos, să se în­tărească acel duh al blândeței cucernice și credi­n­­cioase, acel spirit de jertfă, care a fost podoaba su­fletească a bunilor și de Hristos iubitorilor noștri strămoși. Ridicat la această inaltă demnitate, am primit-o numai cu speranța in Tatăl cel ceresc, în ajutorul și harul Lui fără de sfârșit, care mă va întări și imi va da putere si conduc pe dreptcredincioșii creștini, în­credințați îngrijirei mele sufletești, spre limanul mân­tuirii. In vremuri de mărire și înălțare s’a făcut Mitropolia Moldovei, vremuri de mărire și înălțare trăim și noi cu toții. Domnul Dumnezeu ne-a învrednicit să ne unim intr’o singură țară, cu o singură biserică, cu un sin­gur domnitor. Visul nostru de aur, așteptat din generație în generație, s’a împlinit cu ajutorul lui Dumnezeu și jertfa neprețuită a tuturor fiilor acestor țâri. Neamul nostru de pretutindeni se bucură astăzi de neprețui­tul dar al libertății. In fruntea țării stă un domnitor, calda vie a datoriei și vredniciei ostășești și demn ur­maș al marilor noștri voevozi din trecut. La Alba­­Iulia lui Mihai Viteazul coroană strălucitoare a R­o­­mâniei întregite a împodobit capetele Regelui și Re­­ginei noastre. Mormântul lui Ștefan Vodă astăzi iarăși este în paza Românilor. In h­­tarele țârii vitregite și biserica noastră una s’a făcut, una și nedespărțită de la N­stru până la Tisa și din Munți până la Mare. După un veac și jumătate și țărișoara noastră, colțul cel mai istoric și mai scump al Moldovei, s’a î­ntors la sânul patriei mame, ca ea și biserica s’a reunit cu biserica țării. Chiar la început după unire, I. P. S. Sa Părin­tele Mitropolit Vladimír, slobozind din legăturile ierar­hice biserica din Dalmația, a cerut primirea Mitropo­liei noastre în sânul sf biserici autochefale române. Sfântul Sinod cu bucurie a primit această solie, și biserica noast­a in frunte cu vrednicul ei arhip­stor a fost credincioasă colaboratoare a Sf. Sinod, a Con­­sistoriului Superior și a tuturor comisiunilor bise­ricești. Acum I. P. Sfințitul și de toți vene­atul Arhie­piscop și Mitropolit Vladimir, împovărat de ani și slă­bit de boală, renunțînd de bună voie la conducerea M­itropoliei, autoritățile in drept, Sf. Sinod și Marele Coleg­u, au făcut alegerea noului Mitropolit al Buco­vinei. Intrunindu se voturile asupra mea, M. S. Re­gele Ferdinand a binevoit a mă întări și învesti cu putere, in conformitate cu legea țârii și vechile noas­tre obiceiuri naționale, președiit de Sf. Sin­od I P. Sf. Mitropolit-Primat Miron împreună cu d. Ministru al

Next