Glasul Bucovinei, noiembrie 1924 (Anul 7, nr. 1679-1703)
1924-11-26 / nr. 1699
Cernăuți, Miercuri 26 Noembrie 1924 N U lîl 3 TUI 2 trei Anul Vii, Nr. 1699 Porto 23 Martie Ziarul: Telefon Nr. 61 Tipografia: Telefon Nr.286 Redacția și Administrați Cernăuți, Strada Domnească Nr. M 1 Exemplarum 3 ®81*1, pe Vs fi* 20 © lei, p« trei luni U» lei, peonut final ritei*, pe hs «* 206 lei, pe Vin 129 lei pe trei lua)i tei. Nuni turnând tre Duminici, pe un «a 99 lei, pe % «a »Hei, pe trei luai 30 lei. Pentru atrituitate pe ** an 806 lei, pe V, la 468 lei. in luțlle se fac la sediul statului. Se primesc numai articole iscălite, numi am prima* ® ste înapoiați-1 VUNTUR! ȘI RRCL««£ m. caricti««să după tarif și se primase la admistrație: Strada Domnearea Nr. 33 Pea«»« la interiorul slambri m orei taxa eu »«fc. Paniac jud*s»i £ km Osfsiinj.'. Lucrările de împroprietărire — împroprietărirea este aproape pretutindeni terminată și foarte puține procese au mai produs neinsemnite întârzieri. Lucrările pe teren au stagnat, insă, acum in ultimul timp din cauza iernei grele care s’a pornit cu mult prea devreme. In ce privește colonizările de bucovineni în județele nordice ale Moldovei, lucrările sunt in curs și majoritatea lor pe terminate. Ideia de colonizare a prins adânc și numărul solicitatorilor e întreit mai mare decât al loturilor azi disponibile. Mit n Luinisim I. isin — Aegerea I. P. S. Nectarie ca mitropolit al Bucovinei. — împroprietăririle. — De la Universitate. — Monumentul Unirii. — Ziarul .Viitorul“ publică următorul interview, pe care i l-a acordat d. maistru I. Nistor: Unele ziare lipsite de orice fel de scrupul au afirmat in ultimul timp că demisiunea fostului mitropolit al Bucovinei, I. P. S. S. Vladimir de Repta ar fi fost obținută prin silă. Negreșit asemenea afirmațiuni calomnioase nu puteau fi lăsate fără a fi relevate acelora cari sunt in măsură să cunoască adevărul. In acest scop ne am adresat d-lui Dr. Nistor, ministrul Bucovinei, și cu acest prilej , am rugat sa ne dea unele amănunte în legătură cu situata din Bucovina. Foarte binevoitor d-sa ne-a răspuns la toate chestiunile pe care ie-am formulat. Demisia I. P. S. Mitropolitului Vladimir — Sunt convins, — începe din, — că nicăeri nu se publică în ziare atacuri sălbatice și calomnioase care nu se sprijină pe nici un fel de adevăr, cum se face la noi de unele din ziarele ce se pretind românești. Nu e de mirare deci că s’au putut naște în occident păreri cu totul false asupra țarii noastre și oamenilor ei de seamă. Căci dacă la noi majoritatea opiniei publice știe atât valoarea pe care o reprezintă unele ziare, cât și tendințele lor antiromânești, în străinătate, e explicabil ca oamenii de perfectă bună credință să se lase câteodată induși în eroare. Un exemplu degustător îl oferă afirmațiunile strecurate prin ziare ca I. P. S S. Vladimir de Repta ar fi fost silit să demisioneze. Nimic mai inexact, înaltul prelat, care este de mult timp suferind, exprimise de multă vreme dorința de a se retrage din scaunul mitropolitan. L-am sfătuit împreună cu cei din jurul I. P. S. Sale și aceasta a dese rânduri să nu ia această deciziune, arătându i că se va face bine. Venerabilul Prelat a așteptat clar când a văzut ca însănătoșirea intuzie a repetat dorința de a se retrage, punând și insistențe ca ea să fie primită. Guvernul a primit de dată această demisie, păstrând însă venerabilului bătrân, toate beneficiile rangului său, iar în biserica bucovineană numele lui se pomenește și azi alaturi de acela al actualului chirarh. Un dar regal M. S. Regele, cu prilejul desvelirei monumentului Unirii, a văzut pe fostul pastor al bisericei bucovinene, căruia în semn de înaltă grație i-a remis o fotografie cu semnătura M. Sale. Tot ceea ce se vorbește deci despre siră surd afirmațiuni calomnioase, pe care le respigem cu profund desgust. In ceea ce privește persoana noului înalt Prelat, primirea care i s’a făcut în toate gările din Bucovina și în Cernăuți, unde a luat parte tot clerul și o mulțime imensă de credincioși, arată dragostea mare, via bucurie și absoluta încredere față de noul ales. I. P. S. S. Mitropolitul Nectarie s’a prezentat din primul moment și venerabilului de Repta, iar acesta a rugat să nu creadă nici o clipă svonurile răspândite că el ar fi fost silit să se retragă, ci că pentru un bătrân de 86 ani și de vreme îndelungată bolnav aceasta a fost sincera și libera lui dorință pe care a luat o în interesul și folosul superior al bisericei. I-a urat cu acest prilej și o arhipăstorie îndelungată și binecuvântată. D. ministru Nistor răspunde apoi chestiunei noastre asupra stadiului împroprietărirei în Bucovina . Alegerea rectorului Universității La Universitatea din Cernăuți, — continuă d. ministru al Bucovinei, ordinea deplină domnește. Cursurile au început și studenții le frecventează un număr foarte mare. In legătură cu aceasta d-sa se ocupă și de campania de presă dusă in chestia alegerei de rector la Universitatea din Cernăuți. Această campanie e lipsită de orice temei, întrucât la alegerea de astă vară nici unul din candidați n’a întrunit majoritatea absolută, suită de lege. S’a admis apoi, cum era și fiesc, o nouă alegere. Intre timp Senatul Universitaței bucovinene a hotărît să ceară ministerului instrucțiune întinderea legii universitare din vechiul regat și asupra Universitatei din Cernăuți, spre a se pune astfel capăt Invechitului sistem austriac azi în vigoare, de a se alege rectorul prin electori. După acest sistem facultățile nu alegeau direct pe rector ci alegeau fiecare câte 4 electori și numai acești delegați alegeau pe rector. Sistemul acesta a dat naștere la multe înconveniente și iată motivul pentru care și Senatul Universitar a cerut ca rectorul să fie ales de întregul colegiu așa cum, era București și Iași, îndată ce întinderea legei universitare din vechiul regat va fi votată de Parlament, Colegiul universitar bucovinean se va întruni spre a-și alege rectorul. Până atunci, profesor Valerian Leșan, fostul rector, va conduce Universitatea, întreb pe d. ministru al Bucovinei să ne spună impresiile asupra serbărilor disversrei monumentului Unirei. Dezvelirea monumentului Unirii — A fost un regal pentru sufletul bucovinenilor noștri această măreață serbire. Mulțumirea lor că au putut din nou să vadă pe Regele lor e greu de descris și aclamațiile spontane care s’au făcut în fiecare loc M. Sale este o dovadă a acestei vii mulțumiri. Trebue să accentuez asupra f ptului câ și Universitatea a luat parte la serbare cu toată inima. M. S. Regelui i-a plăcut mult populația huțănească din munții Bucovinei, în costumele lor pitorești cu pantalonii roșii! Și bazarul organzat de societatea Principele Mircea a produs frumoasă impresie și chiar MM. II. au reținut numeroase obiecte expuse. In aceiaș zi s’a inaugurat, ne spune d. Ne stor, la cimitirul central al orașului monumentul ridicat în amin trea eroilor căzuți în război. Mormintele lor, peste 15 mii, erau bine îngrite și toate acoperite cu flori, a fost cu deosebire impresionantă scena când M. S. Regina a împrăștiat flori pe morminte. înainte de a încheia expunerea aceasta, d. ministru al Bucovinei nu-și poate ascunde dureroasa impresie pe care i-a făcut o comunicarea din Gr. Filipescu la Cameră. — Nu avem memoria morților, fiindcă în loc să o cinstim o aducem in discuție la tribuna Parlamentului. D F.lipescu nu merit nici un răspuns. Să se știe, însă, că nu e în Bucovina nimeni care să se atingă de memoria curată a repausatului mare român Iancu Feodor. ........................ • • .......... ...... ■ PatriLP.UI Mir MIM Nectarie f din grația lui Dumnezeu Arhiepiscop și Mitropolit al Bucovinei tuturor ortodoxilor creștini din Mitropolia Bucovinei dela Dumnezeu dar, iar dela smerenia noastră arhierească binecuvântare Provedința dumnezeească m’a Învrednicit pe mine, smeritul Epscop și slujitor al Mântuitorului nostru Isus Hristos din Cetatea Albă-Ismail, să mă cheme la scaunul de Arhiepiscop și Miropolit al Bucovinei. Astf 1 prin hotârîrea divină și soarta neamului nostru a doua oară in istoria țârii noaste un Episcop pornește de la mare înspre mănăstirile și Mitropolia Moldovei, venind să propage cuvântul lui Dumnezeu. Acum cinci sute de ani de la Cetatea Albă a p mit Episcopul Iosif pentru a fi așezat în scaunul Mitropoliei din Suceava. Acest vrednic arhipăstor a adus cu sine, ca dar și simbol al jertfei și cucerniciei moaștele sfântului loan cel Nou, așezate și astăzi încă in Suceava de Dumnezeu păzitei noastre Mitropolii, ca o pază a dreptei noastre credințe, jertfă și eghtvie s« cere și astăzi dela fiecare creștin. Drumul pe care l-am făcut dela căpătul de sud al țării noastre la hotarul ei de nord, este drumul cu etnidei și al evlaviei. Din suflet doresc ca la voi toți, iubiți creștini și frați întru Hristos, să se întărească acel duh al blândeței cucernice și credincioase, acel spirit de jertfă, care a fost podoaba sufletească a bunilor și de Hristos iubitorilor noștri strămoși. Ridicat la această inaltă demnitate, am primit-o numai cu speranța in Tatăl cel ceresc, în ajutorul și harul Lui fără de sfârșit, care mă va întări și imi va da putere si conduc pe dreptcredincioșii creștini, încredințați îngrijirei mele sufletești, spre limanul mântuirii. In vremuri de mărire și înălțare s’a făcut Mitropolia Moldovei, vremuri de mărire și înălțare trăim și noi cu toții. Domnul Dumnezeu ne-a învrednicit să ne unim intr’o singură țară, cu o singură biserică, cu un singur domnitor. Visul nostru de aur, așteptat din generație în generație, s’a împlinit cu ajutorul lui Dumnezeu și jertfa neprețuită a tuturor fiilor acestor țâri. Neamul nostru de pretutindeni se bucură astăzi de neprețuitul dar al libertății. In fruntea țării stă un domnitor, calda vie a datoriei și vredniciei ostășești și demn urmaș al marilor noștri voevozi din trecut. La AlbaIulia lui Mihai Viteazul coroană strălucitoare a României întregite a împodobit capetele Regelui și Reginei noastre. Mormântul lui Ștefan Vodă astăzi iarăși este în paza Românilor. In htarele țârii vitregite și biserica noastră una s’a făcut, una și nedespărțită de la Nstru până la Tisa și din Munți până la Mare. După un veac și jumătate și țărișoara noastră, colțul cel mai istoric și mai scump al Moldovei, s’a întors la sânul patriei mame, ca ea și biserica s’a reunit cu biserica țării. Chiar la început după unire, I. P. S. Sa Părintele Mitropolit Vladimír, slobozind din legăturile ierarhice biserica din Dalmația, a cerut primirea Mitropoliei noastre în sânul sf biserici autochefale române. Sfântul Sinod cu bucurie a primit această solie, și biserica noasta in frunte cu vrednicul ei arhipstor a fost credincioasă colaboratoare a Sf. Sinod, a Consistoriului Superior și a tuturor comisiunilor bisericești. Acum I. P. Sfințitul și de toți veneatul Arhiepiscop și Mitropolit Vladimir, împovărat de ani și slăbit de boală, renunțînd de bună voie la conducerea Mitropoliei, autoritățile in drept, Sf. Sinod și Marele Colegu, au făcut alegerea noului Mitropolit al Bucovinei. Intrunindu se voturile asupra mea, M. S. Regele Ferdinand a binevoit a mă întări și învesti cu putere, in conformitate cu legea țârii și vechile noastre obiceiuri naționale, președiit de Sf. Sinod I P. Sf. Mitropolit-Primat Miron împreună cu d. Ministru al