Glasul Bucovinei, iulie 1925 (Anul 8, nr. 1862-1887)
1925-07-22 / nr. 1879
Cernăuţi, Miercuri 22 Iulie 1925 Numărul 2 Lei 1 Exemplar SibMTiONflL ROaâHESC Porto Liber con), legea din 23 Martie 1904 ( BPflRB Tipografii! Telefon Nr. 20§* Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Plondor Nr. M Se primele aninai articole călite. ManscHoata mie inapoifc». ■MM"' ' .... 1 11 «NUNȚUK! Șl RECLfinE » caieiileaxi dup* tar!) șl se primesc Ic «dini* •Isiratlc i Strada lancu Floadcr Ho. 33 P«#lr» tews?*»« (a laiarlonil (tarul el •« arcă tu» n li *7* r»r«l a« ludccatft la Cernăuți. ar* Anul VIII, Nr. Î879 fiBONBfiENTUL: ' Sl m **2*8 !«'i, pv Vs an 2*39 1*1, pa tr«l luni IC* 1«I, ptB țSraal tUnîc, p* «a «s 20* lai, pe Vi «a 12* »«t, P« Vei luai Ut iei, «««xtrul d* Dumiri«*, pe sa as 89 Ia!» ?■? «/, «3 Mi iti. p» Ire! lasi 30 l«i. Pentru *tri!n*î»l* pe e* sa nu ierl P« */, au 400 lei. Bitii« sa fac !» sediul alarutu!. O anumită propagandă Marea nedreptate ce stăruia asupra neamului românesc In vremurile anterioare războiului mondial a fost desfiinţată prin constituirea statului român, lărgit astăzi peste aproape întreg teritoriul etnic a! Românilor. Dar aceasta mântuitoare operă a putut fi realizată numai împotriva îngâmfatului germnism austriac dela Viena, împotriva brutalei stăpâniri maghiare dela Pesta, împotriva oarbei tiranii, albe ori, astăzi roşii, dela Moscova, ca şi împotriva lăcomiei turanice dela Sofia. Numai înfruntând şi îngenunchiând pe asupritorii de până ori, neamul nostru a izbutit să-şi asigure aproape în totalitatea sa prima şi cea mai elementară condiţie de viaţă: unitatea politică. Violenţele nedrepte şi răşluirile de altădată şi-au luat prin urmare la încheierea războiului cuvenitele sancţiuni. Dar, cine ar crede că odată cu lichidare' prin cere îrecr-' t ostilităţile şi duşmăniri’ie au contenit, acela s’ar înşela. Potrivnicii latente, inspirate şi alimentate de duşmanii noştri făţişi de eri, stărite cu îndărătnicie..... Unelte, gata să se pună oricând In serviciul a tot ceea ce poate fi dăunător acestei ţeri a noastre, s’au găsit şi să găsesc, durere, destule, cozi de topor detestabile şi neghină cotropitoare ce ne aruncă de peste hotare neputinţa învierşunată odată cu aurul său cheltuit astfel fără vre-un rost.... Şi deci să nu ne mirăm că România noastră e unul din statele care, poate mai mult decât oricare altul, a fost ameninţat din afară şi dinauntru cu reclamaţii şi denunţări pe la Liga Naţiunilor, pe la diverse conferinţe internaţionale, pe la aeropagurile marilor democraţii occidentale etc... etc... Profitorii ultimelor speranţe şi ai iluziilor tardive ce şi le mai făceau potrivnicii noştri înfrânţi, îşi achitau poliţele. Cu cât opera lor era mai pătimaşă, mai nedreaptă, mai gălăgioasă, cu atât conturile ce li se deschiseseră erau mai bine saldate.... Iar maica Ligă a naţiunilor ce era să facă? Mai ştiind, mai făcându-se a nu şti cum sunt originile diverselor delaţiuni, trimetea în control câte un înalt comisar când american, când englez pur sang, când francez___ Şi ce urma ? Recepţii, discursuri, banchete, plimbări în automobile, poate în fine şi ceva lămuriri privitoare la chestiunea pentru care sosise înaltul comisar şi, în urmă, fiecare din părţi, foarte încântate de a fi avut prilejul întrevederii şi cunoaşterii reciproce, termina prin a face ceea ce credea nemerit să facă... Marile democraţii occidentale nu prea au grija noastră ; şi aceste democraţii, oricât de mari ar fi ele, mari ca democraţii nimeni nu e în drept să le cheme a se constitui judecători asupra chestiunilor şi împrejurărilor dela noi___ Nu mai suntem nici raia, nici un simplu guvernament şi nici vre-o colonie oarecare, dispusă a se proşterne la picioarele supraoamenilor te cari pare că abundă fericicitul occident! Nici cei cu ignominioasa meserie a delaţiunilor şi nici caraghiosul servilism al admiratorilor a tot ce e străin nu vor reuşi să schimbe aceste situaţiuni.... Democraţia politică a occidentului, învălmăşită şi ea în preocupări şi interese de partide, poate mai discretă în forme dar la fel de hotărîtă în urmărirea ţelurilor sale, nu trebue idolatrizată. Când lierali şi conservatori se unesc la Londra penru a da concurs unei formaţiuni de guvern laburiste, aceasta pentru a trece peste criza grevelor dar şi pentru a-l uza şi poate şi compromite pe Macdonald, atunci putem constata în toată liniştea şi cu conştiinţă curată că asemenea fundamente politice nu unt chiar numai speritatea Orientului.... Diferitele configuraţiuni politice din capitala Franţei, succedate în anii din urmă cu reţezi transformări de dlaidoscop, până la prezenţa în guvernul dela Paris a d-lui Caillaux, o îndreptăţesc la aceleaşi concluzii.... Şi atun'*«. pent'-”reveni asupra activităţii defaitiştilor noştri, delatori ai ţării pe la Paris, Londra etc., ce conduşii putem pune? Sau sunt în slujba banului şi atunci e inutil să-i mai caracterizăm; sau se găsesc în serviciul duşmanilor statului nostru şi atunci merită cuvenita consideraţiune.... Şi într’un caz însă şi în cellalt ei slujesc unei cauze imorale şi, după cum în curând se vor convinge, definitiv pierdute. --------------------»•••-------------------- N. Bărdaș cât despre otrăvirea tineretului cu caricatura tuturor doctrinelor de desordine, dascălul de la Văleni al acestui tineret, îmbrăţişat astăzi cu odiosul trădător de neam şi ţară Stere, ce îndemn, ce învăţătură, ce pildă dă acestui tineret al nostru ? ?... Şi atunci conchidem cu fraza finală a d-lui Iorga, aplicată însă cu bună dreptate d-sale. Anarhia, cultivată în coloanele ziarului „Neamul Românesc“ iese la drumul mare. N’o vor înfiâra aceia cari au crescut-o !... Judecând te judeci... In articole publicate în ziarul „Neamul Românesc“ d-1 Iorga sa arată îngrijorat de „ce ideie îşi pot face cetăţenii din codru (aluzie la bandiţii Tomescu şi Muntean) despre demnitatea acestei ţări“... Şi tot d-1 Iorga, slujind, evident, numai ordinea, nu se sfieşte a învinovăţi guvernul de faptul că asemenea bandiţi se pot ivi in anume părţi aie ţării, căci — zice apostolul dela Văleni, — aruncând cu patimă gratuite acuzaţiuni administraţiunii noastre de stat: „...când poţi cutreera ţara îndemnând la jaf şi la omor, când poţi vărsa sânge fără nici o consecinţă, cum vroiţi să se mai închine cineva unei autorităţi care tolerează aşa ceva ?“... Semnalăm aceste triste fapte nu ca ceva nou, c nici opinia noastră publică a ajuns să cunoască demult strania înfăţişare a ipostazului politic al d-lui Iorga. Nici nu credem necesar a cere d-lui Iorga precizări cu date şi fapte (ce omoruri, ce jafuri, ce vărsări de sânge), tolerate sau chiar săvârşiţi de cei ce in mod constituţional reprezintă astăzi autoritatea supremă a acestui stat. înţelegem desigur că nemulţumirile politicianiste acumulate de atâta timp în arhisensibilul suflet al co-şefului monocefal aparţinând bicefaliei politice acefale, au trebuit să explodeze.... Şi ele au explodat cu învierşunată patimă, cu duşmănie, trecând peste orice limită de bun simţ şi chiar peste cea mai elementară prevedere şi cel mai rudimentar respect ce însuşi trebuia să-l aibă faţă de situaţiunea sa de astăzi acest pretins viitor şef de guvern... Dar d-l Iorga închee articolul său de fond din N. R. Nr. 161 cu cuvintele: „..Când cele mai urâte patimi pot fi râscole, când se poate otrăvi sufletul unui întreg tineret cu caricatura tuturor doctrinelor de desordine ... ce idee îşi pot face cetăţenii din codru despre demnitatea ţării?“... Şi deci, cetindu-i scrisul să ne dea voie să-l numărăm printre răscolitorii de patimi, primejdioase înseşi fiinţei noastre de stat. Iar Caracterul naţional al expoziţiei din Basarabia La Chişinău se va inaugura în ziua de 16 August cu expoziţia generală a Basarabiei, pentru care s’au făcut mari pregătiri. Expoziţia aceasta se organizează în stil mare, creditele necesare fiind puse la dispoziţie de cătră guvern. Ea va evidenţia odată mai mult caracterul naţional român al Basarabiei noastre. D. D. Inculeţ, ministrul Basarabiei, a făcut următoarele importante declaraţii asupra însemnătăţii expoziţiei generale de la Chişinău: Consider expoziţia generală cea mai frumoasă manifestare a neamului nostru românesc dintre Prut sLN'-'tn.1. Basarabia care s’a alipit prin votul Statului Ţării în 17 Marti*' ItPsTe veSTc •' a avut încă posibilitatea până acum să arate L«ptor săi, jregresele realizate timp de şapte ani de stăpânire românească pe aceste plaiuri moldoveneşti. Basarabia comercială şi industrială, Basarabia viticolă şi economică, Basarabia culturală etc, nu a avut încă ocazia să arate progresele româneşti, realizate în aceste direcţiuni. In anumite ziare şi oficioase clandestinele Apusului se duc sistematic campanii contra Basarabiei. Pretexte se găsesc oricând. O seamă de persoane străine de neamul românesc, vorbesc în numele acestei provincii, fără a avea mandat, cerând plebiscit. E bine să vină încoace toţi fruntaşii statelor mari să se convingă, că aceste locuri au fost şi sunt româneşti, că chiar sub ocupaţia vremelnică a străinului, bunul nostru norod moldovenesc nu ne-a uitat. S’a înclinat la icoanele noastre, s’a servit de cărţile noastre aduse, pe ascuns de atâţia inimoşi luptători, şi ne-a dus dorul nostru până când Acela tot puternic a dat Sfatului Ţârii fericitul prilej să proclame unirea pe vecii vecilor, cu patria mamă. Expoziţia deci are un caracter românesc, un caracter raţional, dorind guvernul să arate tuturora provincia noastră sub variatele aspecte şi mai cuseamă să se convingă străinătatea cu norodul nostru, nu a cerut şi nu cere plebiscit, că nu a dat mandat nimănui să vorbească astfel în numele său. Fiind cea mai mare manifestare naţională a Basarabiei de la unire până în prezent, guvernul a dat tot concursul iniţiatorilor cari, având în frunte pe d-nii general Rudeanu şi A. Cardaş, muncesc din răsputeri, la expoziţia să aibă un succes desăvârşit. Guvernul va participa în corpore la această frumoasă manifestare şi de asemenea toate feţele noastre înalte vor veni la Chişinău, ca prin prezenţa lor să arate tuturora că la o asemenea ocaziune patriotică toţi reprezentanţii neamului iau parte. Am toată încrederea, termină d-nul ministru Ion Inculeţ, că toţi acei cari simt româneşte şi cari iubesc norocul nostru basarabean vor veni în corpore la Chişinău, făcând zid puternic in jurul guvernului, arătând prin prezenţa lor că Basarabia sub stăpânirea noastră a progresat și că progresează mereu. Răspunsul Germaniei Paris, 20 (Radar) — Ambasadorul Germaniei a cerut d-lui Briand audiență pentru ca să prezinte răspunsul Germaniei privitor la pactul de garanţie. Audiența a fost fixată pentru Luni la orele 5 după masă.