Glasul Bucovinei, noiembrie 1925 (Anul 8, nr. 1957-1980)

1925-11-26 / nr. 1977

Cernăuţi Joi 26 Noembrie 1925 Numărul 2 Lei Anul Vili Nr 1977 unor.AsociaţiuneaI pentru cultura şi literatura poporului Român 1 Exemplar Sibiu­ Porto Liber conf. legea din 23 Martie 1904 I­cision Nr. 61­­ ■■■Ml III a ABONAMENTUL: pe un an 360 tei, pe una an 200 Iei, pe trei luni 100 lei, pentru ţărani zilnic: pe un an 200 lei, pe V, an 120 lei, pe trei luni 60 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 80 lei, pe Vn an 50 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pe un an 800 lei, pe V/ an 400 lei. Plăţite se fac la sediul ziarului. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Piondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la admi­nistraţie . Strada Iancu Flondor No. 33 Pentru insetate In interiorul ziarului se urcă taxa cu 50Vi­porul de Judecată la Cernăuţi. VIlON AL ROMÂN = APARE ZILNIC == Tipografia: Telefon Nr. 286 Lefurile funcţionarilor D. ministru de finanţe Vintilă Brătianu a făcut reprezentanţilor întregii presei din ca­pitala asupra bugetului pe anul 1926 o ex­punere deosebit de importantă care merită aprobarea generală a opiniei publice, căci nu mai e vorba numai de o faptă menită a ri­dica prestigiul unui partid, ci de un şir întreg de fapte aduse la îndeplinire cu pricepere şi stăruinţă, menite a consolida în mod defini­tiv patria mărită. Până unde acu patru ani statul nu putea face faţă cu venitele sale nici celor mai elementare cheltueli curente, noul buget pe anul 1926 satisface nu numai toate aceste cerinţe, dar cuprinde şi îndeplinirea tuturor obl­gaţiilor internaţionale, reuşind ast­fel să restabilească pe deplin creditul ţării. Bugetele de pe cei patru ani din urmă au mers în mod treptat crescând, fără să aducă astfel economiei ţării o perturbare gravă care s’ar fi produs negreşit, dacă cât un salt mare de cifre, precum preco­nizează de pildă financiarii unor partide din opoziţie, cerând ridicarea bruscă a circulaţiei fiduciare la aproape 60 de miliarde. De unde acu patru ani bugetul ţării se cifra rotund la 7 miliarde, bugetul de pe anul 1926 are la venituri suma de 28 miliarde 250 milioane şi la cheltueli 23 miliarde 911 milioane. D­e acest prisos de venituri cari rezultă din d­ferenţa de la 23 până la 28, cinci mi­liarde sunt destinate îmbunătăţirii salariilor funcţionarilor şi pensionarilor. Dacă în expunerile d-lui ministru de fi­nanţe toate sunt extrem de importante pen­tru cum trebuie condusă ţara în laturea cea mai dificilă a treburilor obşteşti care este mă­nuirea banului public în vremile aceste­a după războiu, apoi expunerea făcută în legă­tură cu îmbunătăţirea salariilor funcţionarilor şi pensionarilor atinge fără îndoială una d­e problemele cele mai imperioase şi arzătoare Şi trebuie să spunem din capul locu­l că fă o politic a financiară stâruito­are şi în­cepută a partidului naţional liberal şi în spe­cial fără munca uriaşă şi marile calităţi de bun gospodar al averii pubice, ale d-lui mi­nistru de finanţe Vintilu Brâtianu, problema salariilor funcţionăreşti ar fi rămas multa vreme încă fără dezlegirea cuvenită. Căci în această chistiune nu putea fi vorba numai de o sporire a numărului de bani ce­­ pri­meşte un funcţionar, câni s’a mai văzut in aite părţi salarii funcţionăreşti de milioam­e miliarde pe lună, fără ca prin aceasta pro­blema salariilor funcţionăreşti să fie desli­gată, din potrivă devenind prin aceasta to mai dficilâ şi mai g­eu de deslegit in mod cuvenit, ci era vorba de o sporire efectivă a salariilor dându-se bani buni cu o putere sta­bilă de achiziţie. Aceasta se putea ajunge nu­mai în mod treptat printr’o politică de bu­gete echilibrate, printr’o mare sforţare ca ţar să-şi poată îndeplini obligaţiile internaţionale plătindu-şi la termen datoriile în străinătate, şi printr-o continuă ştiinţă de sporire a veni­turilor ţării, aşa că sporul de cheltueli cure­nte de cari se ţine fără îndoială şi salariza­rea tot mai satisfăcătoare a funcţionărimii, să poată fi acoperit numai din veniturile curente ale ţării şi nu din contractări de nouă datorii sau din tipărire de noi bilete de hârtie care să deprecieze tot mai mult puterea de cum­părare a banului nostru. Prin politica financiară a partidului na­­ţional-liberal a fost cu putinţă ca în cursul celor patru ani de guvernare liberală să se afecteze din veniturile ord­nare ale țării o sumă de peste trei miliarde pentru sporirea salariilor, iar în bugetul anului 1926 să se înscrie respectabila suma de cinci miliarde. Trei miliarde se vor plăti începând cu Intâiu Ianuarie 1926, iar un nou miliard se va re­partiza la 1 iulie 1926 numai asupra celor şase luni ce urmea..., aşa că pe ziua de 1 Ianuarie 1927 sporul numai în baza bugetu­lui deja fixat pentru, 1926 va fi de cinci mi­liarde întregi. E însă nădejde că dacă poli­tica financiară şi gospodăria cu banul public inaugurată de guvernul partidului naţional­­libe­al va avea putinţă să fie continuată şi n vederea bugetului pe anul 1927, ca în baza bugetului pe 1927 sporul de cinci mi­liarde să fie din nou mărit, căci tendinţa fi­rească în privinţa aceasta trebue să fie aceea, ca salarul funcţionarului să poată face faţă în mod îndestulător greutăţilor traiului din ziua de azi. Prin noua îmbunătăţire făcută n cursul anulu 1926, îmbunătăţire care re­prezintă un spor de 65 la sută asupra lefii primitoare, vădit că se face un pas însem­nat şi efectiv pentru atingerea acestui scop. S. Pădure -----------------------------------------------------­ Bucureşti, 24 (Rador). — A. S. R. Principele Carol a plecat la Londra, în­soţit de mareşalul Palatului de general Anghelescu şi colonelul Condeescu, ca să reprezinte Curtea Regală la înmormân­tarea reginei Alexandra. A. S. Regală a fost condus la gara de Nord de M. S. Regele, M. S. Regina, d-nii: ministru Duca și D­ering, ministrul Angliei la București. --------------------fi»««--------------------­ Tratativele dela Washington Comisiunea Română a­u făcut propuneri pentru consolidarea datoriilor de războiu. Co­misia americană a făcut contra-propuneri ase­mănătoare acelora de la baza acordului cu An­glia, făcând anumite concesiuni României po­trivit cu situaţia specială a acesteia. Marţi delegaţia română a prezintat răspunsul său. Perspectivele aranjamentului sunt favora­bile. Delegaţia română potrivit instrucţiunilor primite a ridicat unele cereri principiale, cari vor permite încheierea acordului. Tratativele cari au avut loc până acuma au evidenţiat că America este dispusă să înţeleagă situaţia spe­cială a României. Briand însărcinat cu formarea guvernului Paris 24 (Rador). — D-nul Briand a fost chemat eri la Elysée și însărcinat cu forma­rea guvernului. D-nul Briand a cerut un ter­men să consulte pe amicii politici, apoi vă răspunde dacă acceptă. Inapoindu se la mi­nisterul de externe a primit imediat pe Blum, căruia i-a cerut o colaborare efectivă a so­cialiştilor prin intrarea în guvern. Dl Bum a răspuns că socialiştii consideră imposibilă o colaborare în guvern, dacă acesta nu se inspiră din principiile socialiste In politica externă, financiară şi internă D nul Briand a vizitat aseară pe preşedintele d-nui Dou­­mergue raportându i asupra stadiului trata­tivelor. Cercurile politice afirmă insistent că d­l Briand va renunţa să formeze guvernul, fiind obosit de mur­a încordată din ultimele luni la ministerul externelor şi dorind să-şi re­zerve forţele pentru terminarea operei de la Locarno. In general se crede că d-nul Herriot va forma guvernul. Totodată se anunţă de­fecţiuni din cartelul stângii. Astfel au votat contra d lui Painleve deputaţii Loucheur, Per­cet şi Morel, care reprezintă grupa radicală destul de numeroasă. Din cauza acestui grup formarea guvernului întimpină principa­lele dificultăți. --------------------0S63--------------------­ Congresul partidului naţional­­liberal din judeţul Alba In ziua de 15 Ncembrie c., în prezenţa d-lui mi­nistru Moşoiu, s’a inaugurat la Teuş începutul lucră­rilor de tăierea şoselei ce va lega Muniţii Abrudului cu vaiea Mureşului,­­ a cărei lipsă s'a resimţit atât de mută vreme. Din cauze stăpânirii maghiare care ur­mărea înăbuş­iea elementului românesc prin izolarea centrelor româneşti, deşi această şosea a fost recla­mată prin memorii în diferite rânduri, nici odată nu s’a aj­uns la nici un a­­ rezultat decât al refuzului ta­cit. Era şi de temut ca soţii lui Iancu, având o co­municare mai de înlesnire decât potecile şi udiţele ostate la întâmplare pe văile pâraelor, să nu vie în contact cu celelalte masse compacte de români din alte centre şi să provoace iarăşi vre­o răsvrâtire contră tiraniei maghiare. La inaugurarea lucrărilor şoselei Teuj-Mogoş- Abrud, era de faţă o imensă mulţime de ţărani din toate părţile ţînutului, precum şi toţi membrii par­idu­­lui Naţional-Liberal din judeţul Alba, în frunte cu d. deputat Ioan Ru­s Arde­­an­u. Cu această ocazie, du­pă festivităţi, sa ţinut în Teuş congresul par­­tidului naţional liberal. A fost ales cu paţii ca preşe­dinte al partidului, d. ministru Chirculescu. După ce au fost aleşi membrii deleg­iei permanente şi ai co­mitetului judeţean al partidului, s-au expediat telegra­me omagiate d-lui Ion I. C. Brâtianu preşedintele c­onsil­ului de miniştri, d lui Al. Constantinescu, minis­­t­ul domeniilor şi d-lui N. D. Chirculescu, ministrul muncii şi cooperaţiei. Apoi membrii congresului au lu­at o masă, comună, care a fost dată in onoarea d-lui ministr­u Moşoiu. -----------------------••••----------------------­ Alegerea de senator la Universitatea din laşi Iaşi, 24 (Rador)—In ziua de 17 Decem­brie va avea loc alegerea senatorului Univer­sităţii din Iaşi.

Next