Glasul Bucovinei, noiembrie 1925 (Anul 8, nr. 1957-1980)
1925-11-26 / nr. 1977
Cernăuţi Joi 26 Noembrie 1925 Numărul 2 Lei Anul Vili Nr 1977 unor.AsociaţiuneaI pentru cultura şi literatura poporului Român 1 Exemplar Sibiu Porto Liber conf. legea din 23 Martie 1904 Icision Nr. 61 ■■■Ml III a ABONAMENTUL: pe un an 360 tei, pe una an 200 Iei, pe trei luni 100 lei, pentru ţărani zilnic: pe un an 200 lei, pe V, an 120 lei, pe trei luni 60 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 80 lei, pe Vn an 50 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pe un an 800 lei, pe V/ an 400 lei. Plăţite se fac la sediul ziarului. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Piondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la administraţie . Strada Iancu Flondor No. 33 Pentru insetate In interiorul ziarului se urcă taxa cu 50Viporul de Judecată la Cernăuţi. VIlON AL ROMÂN = APARE ZILNIC == Tipografia: Telefon Nr. 286 Lefurile funcţionarilor D. ministru de finanţe Vintilă Brătianu a făcut reprezentanţilor întregii presei din capitala asupra bugetului pe anul 1926 o expunere deosebit de importantă care merită aprobarea generală a opiniei publice, căci nu mai e vorba numai de o faptă menită a ridica prestigiul unui partid, ci de un şir întreg de fapte aduse la îndeplinire cu pricepere şi stăruinţă, menite a consolida în mod definitiv patria mărită. Până unde acu patru ani statul nu putea face faţă cu venitele sale nici celor mai elementare cheltueli curente, noul buget pe anul 1926 satisface nu numai toate aceste cerinţe, dar cuprinde şi îndeplinirea tuturor oblgaţiilor internaţionale, reuşind astfel să restabilească pe deplin creditul ţării. Bugetele de pe cei patru ani din urmă au mers în mod treptat crescând, fără să aducă astfel economiei ţării o perturbare gravă care s’ar fi produs negreşit, dacă cât un salt mare de cifre, precum preconizează de pildă financiarii unor partide din opoziţie, cerând ridicarea bruscă a circulaţiei fiduciare la aproape 60 de miliarde. De unde acu patru ani bugetul ţării se cifra rotund la 7 miliarde, bugetul de pe anul 1926 are la venituri suma de 28 miliarde 250 milioane şi la cheltueli 23 miliarde 911 milioane. De acest prisos de venituri cari rezultă din dferenţa de la 23 până la 28, cinci miliarde sunt destinate îmbunătăţirii salariilor funcţionarilor şi pensionarilor. Dacă în expunerile d-lui ministru de finanţe toate sunt extrem de importante pentru cum trebuie condusă ţara în laturea cea mai dificilă a treburilor obşteşti care este mănuirea banului public în vremile acestea după războiu, apoi expunerea făcută în legătură cu îmbunătăţirea salariilor funcţionarilor şi pensionarilor atinge fără îndoială una de problemele cele mai imperioase şi arzătoare Şi trebuie să spunem din capul locul că fă o politic a financiară stâruitoare şi începută a partidului naţional liberal şi în special fără munca uriaşă şi marile calităţi de bun gospodar al averii pubice, ale d-lui ministru de finanţe Vintilu Brâtianu, problema salariilor funcţionăreşti ar fi rămas multa vreme încă fără dezlegirea cuvenită. Căci în această chistiune nu putea fi vorba numai de o sporire a numărului de bani ce primeşte un funcţionar, câni s’a mai văzut in aite părţi salarii funcţionăreşti de milioame miliarde pe lună, fără ca prin aceasta problema salariilor funcţionăreşti să fie desligată, din potrivă devenind prin aceasta to mai dficilâ şi mai geu de deslegit in mod cuvenit, ci era vorba de o sporire efectivă a salariilor dându-se bani buni cu o putere stabilă de achiziţie. Aceasta se putea ajunge numai în mod treptat printr’o politică de bugete echilibrate, printr’o mare sforţare ca ţar să-şi poată îndeplini obligaţiile internaţionale plătindu-şi la termen datoriile în străinătate, şi printr-o continuă ştiinţă de sporire a veniturilor ţării, aşa că sporul de cheltueli curente de cari se ţine fără îndoială şi salarizarea tot mai satisfăcătoare a funcţionărimii, să poată fi acoperit numai din veniturile curente ale ţării şi nu din contractări de nouă datorii sau din tipărire de noi bilete de hârtie care să deprecieze tot mai mult puterea de cumpărare a banului nostru. Prin politica financiară a partidului naţional-liberal a fost cu putinţă ca în cursul celor patru ani de guvernare liberală să se afecteze din veniturile ordnare ale țării o sumă de peste trei miliarde pentru sporirea salariilor, iar în bugetul anului 1926 să se înscrie respectabila suma de cinci miliarde. Trei miliarde se vor plăti începând cu Intâiu Ianuarie 1926, iar un nou miliard se va repartiza la 1 iulie 1926 numai asupra celor şase luni ce urmea..., aşa că pe ziua de 1 Ianuarie 1927 sporul numai în baza bugetului deja fixat pentru, 1926 va fi de cinci miliarde întregi. E însă nădejde că dacă politica financiară şi gospodăria cu banul public inaugurată de guvernul partidului naţionallibeal va avea putinţă să fie continuată şi n vederea bugetului pe anul 1927, ca în baza bugetului pe 1927 sporul de cinci miliarde să fie din nou mărit, căci tendinţa firească în privinţa aceasta trebue să fie aceea, ca salarul funcţionarului să poată face faţă în mod îndestulător greutăţilor traiului din ziua de azi. Prin noua îmbunătăţire făcută n cursul anulu 1926, îmbunătăţire care reprezintă un spor de 65 la sută asupra lefii primitoare, vădit că se face un pas însemnat şi efectiv pentru atingerea acestui scop. S. Pădure ----------------------------------------------------- Bucureşti, 24 (Rador). — A. S. R. Principele Carol a plecat la Londra, însoţit de mareşalul Palatului de general Anghelescu şi colonelul Condeescu, ca să reprezinte Curtea Regală la înmormântarea reginei Alexandra. A. S. Regală a fost condus la gara de Nord de M. S. Regele, M. S. Regina, d-nii: ministru Duca și Dering, ministrul Angliei la București. --------------------fi»««-------------------- Tratativele dela Washington Comisiunea Română au făcut propuneri pentru consolidarea datoriilor de războiu. Comisia americană a făcut contra-propuneri asemănătoare acelora de la baza acordului cu Anglia, făcând anumite concesiuni României potrivit cu situaţia specială a acesteia. Marţi delegaţia română a prezintat răspunsul său. Perspectivele aranjamentului sunt favorabile. Delegaţia română potrivit instrucţiunilor primite a ridicat unele cereri principiale, cari vor permite încheierea acordului. Tratativele cari au avut loc până acuma au evidenţiat că America este dispusă să înţeleagă situaţia specială a României. Briand însărcinat cu formarea guvernului Paris 24 (Rador). — D-nul Briand a fost chemat eri la Elysée și însărcinat cu formarea guvernului. D-nul Briand a cerut un termen să consulte pe amicii politici, apoi vă răspunde dacă acceptă. Inapoindu se la ministerul de externe a primit imediat pe Blum, căruia i-a cerut o colaborare efectivă a socialiştilor prin intrarea în guvern. Dl Bum a răspuns că socialiştii consideră imposibilă o colaborare în guvern, dacă acesta nu se inspiră din principiile socialiste In politica externă, financiară şi internă D nul Briand a vizitat aseară pe preşedintele d-nui Doumergue raportându i asupra stadiului tratativelor. Cercurile politice afirmă insistent că dl Briand va renunţa să formeze guvernul, fiind obosit de mura încordată din ultimele luni la ministerul externelor şi dorind să-şi rezerve forţele pentru terminarea operei de la Locarno. In general se crede că d-nul Herriot va forma guvernul. Totodată se anunţă defecţiuni din cartelul stângii. Astfel au votat contra d lui Painleve deputaţii Loucheur, Percet şi Morel, care reprezintă grupa radicală destul de numeroasă. Din cauza acestui grup formarea guvernului întimpină principalele dificultăți. --------------------0S63-------------------- Congresul partidului naţionalliberal din judeţul Alba In ziua de 15 Ncembrie c., în prezenţa d-lui ministru Moşoiu, s’a inaugurat la Teuş începutul lucrărilor de tăierea şoselei ce va lega Muniţii Abrudului cu vaiea Mureşului, a cărei lipsă s'a resimţit atât de mută vreme. Din cauze stăpânirii maghiare care urmărea înăbuşiea elementului românesc prin izolarea centrelor româneşti, deşi această şosea a fost reclamată prin memorii în diferite rânduri, nici odată nu s’a ajuns la nici un a rezultat decât al refuzului tacit. Era şi de temut ca soţii lui Iancu, având o comunicare mai de înlesnire decât potecile şi udiţele ostate la întâmplare pe văile pâraelor, să nu vie în contact cu celelalte masse compacte de români din alte centre şi să provoace iarăşi vreo răsvrâtire contră tiraniei maghiare. La inaugurarea lucrărilor şoselei Teuj-Mogoş- Abrud, era de faţă o imensă mulţime de ţărani din toate părţile ţînutului, precum şi toţi membrii paridului Naţional-Liberal din judeţul Alba, în frunte cu d. deputat Ioan Rus Ardeanu. Cu această ocazie, după festivităţi, sa ţinut în Teuş congresul partidului naţional liberal. A fost ales cu paţii ca preşedinte al partidului, d. ministru Chirculescu. După ce au fost aleşi membrii delegiei permanente şi ai comitetului judeţean al partidului, s-au expediat telegrame omagiate d-lui Ion I. C. Brâtianu preşedintele consilului de miniştri, d lui Al. Constantinescu, ministul domeniilor şi d-lui N. D. Chirculescu, ministrul muncii şi cooperaţiei. Apoi membrii congresului au luat o masă, comună, care a fost dată in onoarea d-lui ministru Moşoiu. -----------------------••••---------------------- Alegerea de senator la Universitatea din laşi Iaşi, 24 (Rador)—In ziua de 17 Decembrie va avea loc alegerea senatorului Universităţii din Iaşi.