Glasul Bucovinei, ianuarie 1926 (Anul 9, nr. 2004-2026)
1926-01-15 / nr. 2013
Pag. 2 Telegrama „României“ Ziarul „Românii" din 14 ianuarie a. c. publică sub titlul, împrumutat de la d. Dănu Popovici, „Scandalul bisericesc din Cernăuţi" un raport foarte unilateral şi lipsit de adevăr, susţinând, in urma unei „telegrame" că ţăranii ar fi manifestat ostil contra I. P. Sf. Sale Mtropolitului Nectarie. Ori, lucrul nu este adevărat. In Sala Sinodală a Reşedinţei Mitropolitane s’a fînut o foarte impozantă adunare, la care au luat parte mii de delegaţi aipoporului şi întreg clerul Arhidiecezei. Această adunare l-a asigurat pe I. P. Sf. Sa de cea mai devotată iubire şi supunere fiiască. De această adunare ziarul numit nu suflă nici un cuvânt. Pe stradă au manifestat numai câţiva ţărani, rătăcit! şi turmentat! şi agitat! de do! nepot ai d-luî Dori Popovici sau aţâţaşi de profesorul Sbiera, cunoscut din atâtea adunări cu scantal. Aceşti „credincioşi“ de altfel au huiduit şi preoţii pe cari i-au întâlnit, dând dovadă că sunt demni învăţăcei ai d lui Dori Popovici. Acesta este adevărul Curios rămâne numai că ziarul „România“ se orientează după telegrame, inspirate de d. Dori Popovici pe care dăunăzi îl numia — având aerul de a fi sinceră — „samsar“ și „ministru averestan de tristă memorie“. ••••—.. Teatrul Naţional „Faust“, tragedie de Gosthe, trad. în versuri de I. U. Soricu D. Bulfinschi a mai fost la noi cuun ansamblu tot aşa de select ca cel cu care a venit de astă dată. Arta desăvârşită, emoţionantă a maestrului a lăsat deja prima întânire dâre luminoase în oraşul nostru. Este explicabila deci bucuria cu care a fost salutată sosirea in Cernăuți a acestui artist. Să mai stăruim asupra subiectului din tragedia „Faust", credem că este de prisos, această capodoperă a literaturii dramatice germane fiind îndeajuns de cunoscută. A trecut muită vreme de când s’a raprezintat în Cernăuţi această piesă. Acum am văzut-o transpusă la viața de pe scândurile scenei noastre prin Interpreţi români şi trebue să spunem din capul locului că ansamblul d-lui Bulfinschi a înregistrat un succes din cele mai strălucite. In entuziasmul general al imensei asistenţe găsim dovada palpabilă a acestei afirmări. Falstatea şi răutatea versatilă a spiritului distrugător al lui Mefisto, a găsit un brilianttăinisciu in dr. Bulfinschi. Acesta prin bagajele maioaca ale artei sale a concretizat obsedant intenţiile infernale ale lui Mefisto cu o realitate uimitoare. Rânjită demonic al lui Mefisto cu semnificaţia sa sibirică, cum Iţi turna el în suflet gheaţa averi ajunşi, frică, groază, milă pentru fiinţa sortită suferinzi de geniul răului. Era doar interpretarea măiastră a d-lui Bulfinschi. Tânărul artist Tâlvan a întrupat pe Faust interesant şi natural. Gama sufletească a acestui personaj a fost îndeosebi bine prinsă că altfel d. Tâlvan a arătat că a aprofundat şi a interiorizat etapele sufleteşti ala enigmaticului Faust. îndoiala acestuia chinuitoare, fără viaţă de la început se volatilizează treptat sub magia înşelătoare a lui Mefisto,pentruca Faust să prindă a da vama şi simţirei, pentruca să iasă din camera singuratecă da studii şi ineditaţii profundă în vâltoarea vieţii. Trece prin bucurii şi termină cu suferinţi fatale imperfecţiunii omului. D. Talan este un artist de mare valoare, care este bine cunoscut şi apreciat in Cernăuţi. Margareta a avut în d-na Cleo- Pann Cernâţianu o întrupare din cele mai strălucite. Artista aceasta cu calităţi cari asigur uşor izbânda — ne-a prezintat un clasic tip de ingenuă naiva şi ferm cător de simpatică. A fost Margaretă admirabilă. In vocea ei voalată şi dulci era numai nevinovăţie şi ispititoare sfială. Frumoasă asana în grădină, la fântână şi apoi tristă aceea în care se rosgă ferbinte in faţa Maicii Domnului. Scena din închsoare a fost sfâşitoare, ţi-a stors şiroaie de lacrimi. D . Cleo-Pann-Cernâţiaru a cucerit prin aria sa de casa superioară şi a devenit favorita publicului nostru Foarte bine a fost d-na Mana Ciucurescu-Buiamschi. Nu putem spune decât cuvinte bune şi despre restul interpreţilor : dnii Georgescu, Nicolau, Boldovin,Săvulescu, Amigdalis şi ceilalţi. Reţinem reuşita scenă din cârciumă, care a fost de o răpitoare naturaleţă, cu cântece studenţeşti şi acompaniament de ghitară. Plăcută vocea d lui Baldovin —■ nu aducem aminte de „Tdifui" — şi a secondantului^'nu.' Foarte interesantă seria vrăjitoarelor, în care d. Baldoin a realizat un mare succes dându-ne o veritabilă vrăjitoare. Decorul bine îngrit, costumele bogate şi potrivite timpului şi mediului în care se desfăşură acţiunea piesei. Aplauze nesfârşite au evidenţiat marea satisfacţie a publcului, D. Soricu a tradus frumos şi cu avânt pe „Faust“. Versurile româneşti curg nestânjenitu într o limbă curată, neaoş românească. D. Soricu mentă desigur toată lauda. Brumă Unic In felul său este calendarul „Glasul Bucovinei“ pe anul 1926 GLASUL BUCOVINEI O strarchsiiisatiu om din D-le Popovici, După cum vă este cunoscut, la timpul său V’a succes, la Ministerul de Domenii în baza unui denunţ înaintat de D V, suspendarea mea provizorie din postul de Director general al Fondului bisericesc bucovinean, îndrumarea cercetării disciplinare şi numirea unui prieten politic in locul meu. Văzând cum că ancheta făcută de Minister a avut ca urmare nu numai reabilitarea mea completă, ci în conclusiuni încheia cu laude la adresa mea, aţi cerut şi primit dosarul respectiv, pentru a mă pune în faţa unei comisiuni de disciplină compusă din funcţionari superiori din Cernăuţi, situaţi în subordine faţă de D-Ta. Văzând că nici această comisiune nu poate să-mi afle nimic, ce ar putea forma obiectul pentru o urmărire disciplinară, Va succes în fine după mai multe invitări şi ameninţăm, a mă îndupleca, să Vă predau o cerere de pensionare, stabilind totodată cu mine şi unele condiţiuni de o esenţială însemnătate. Tot aşa că este bine cunoscut modul cum am fost trecut la pensie şi cum au fost desconsiderate condiţiunile cererii de pensionare, acordându-mi-se de abia jumătatea din pensia, pe care va m-ai fost fâgăduit-o DV. Asemenea Vă este cunoscută şi scrisoarea pe care V’am adresat o, cerând ca să împliniţi promisiunea, o scrisoare, la care nu mi-aţi dat nici un răspuns reacţionând în aşa fel, că un protest înaintat Congresului bisericesc a rămas până in ziua de astăzi fără rezultat. Nu mai puţin Vă este cunoscut şi faptul, cumcă acuzele aduse de DV, mie în denunţul sus amintit, le-am adus la cunoştinţa parchetului, cerând pedepsirea mea. In fine trebue să Vă fie şi cunoscut, cumcă atât parchetul, precum mai pe urmă şi comisa de disciplină au aflat toate acuzaţiile D-V. neîntemeiate, sistând cercetările în contra mea. Fiindu-Vă toate aceste bine cunoscute, dati-mi voie sâ Vă întreb: Cum devine că organul publicistic „îndreptarea" din Bucureşti publică în N-rul 274 din 5 Decembrie 1925, între altele , următoarele ? : „Mitropolitul Nectarie nu s’a opus, ca în consiliul economic al adunării eparhiale a fondului religionar bucovinean să intre elemente ca Ing. Cuparencu, destituit din postul de director general al fondului bisericesc pentru grave nereguli11. E posibil, că D V. să nu fi avut ştire prealabilă de această notiţă, care urma să apară în ziarul bucureştean ? Se poate, că D-V. n’a fi avut mai înainte ştire, că notiţa din chestie va fi reprodusă şi în organul D V. politic dinn Cernăuţi „Dreptatea“, un ziar, care stă sub nemijlocita D-V. supraveghere şi se tipăreşte în casa domiciliului DV. ? Nu V'aţi revoltat când aţi citit această mizerabilă calomitare, silind prea bine cum că n'am fost destituit, ci trecut de bună voie la pansie, că nu mi a fost dovedit nici o neregulă şi toate cercetările au avut pentru mine un rezultat favorabil? DisCă da, dese până azi n’aji rectificat spontan articolul calomniator? Se credi ca un bărbat, care ţină la cinstea sa personală, e obligat să apere şi cinstea chiar a adversarului politic, când află, ca în cazul de faţă, că acesta este calomniat într’un mod atât de nedemn. Special DV. sunteţi moralmente oblig!*. a f ,cî aceasta, drorrece sunteţi implicat şi personal şi ştiţi bine, cum s’au petrecut lucrurile. Ar fi ceva nemaiauzit, ca un fost ministru cu rea credinţă $5 admită, ca o gansle .»aia politice de sub nemijlocita sa influenţă, să debiteze astfel de calomnii josnice la adresa adversarului, cu toata câ știe bine, că sunt lipsita da adevăr. i. Cuparencu ---------------—••«£---------------— Întrevederea dintre d. ministru Duca şi ministrul Ungariei la Bucureşti . Bucureşti, 13 (Rider). — Astăzi a avut loc o întrevedere între d-nii Duca şi Vibany, ministrul Ungariei la Bucureşti, care a expus teză guvernului Bethlen şi rezultatul cercetărilor. -----—— ........ —-------—— Comisia financiară franceză e împotriva noilor impozite Paris, 14 (Rador).— Guvernul a suferit ori o grea înfrângere in comisia financiară a Camerei, unde,împotriva dorinței d-luijDoumer, a fost decisă neîncorporarea noilor impozite, votate in Decembrie la bugetul pe 1926 ; apoi comisiunea a decis, tot împotriva d lui Dourier, ca proectul de buget să fie disjuns de proectul de asanare financiară. Cercurile stângii cred că dl Dourier va demisiona după aceste înfrângeri, atrăgând astfel o criză de guvern, întrucât întreg cabinetul Briand s’a solidarizat cu d-l Dourier. No. 2013 MiniimArii!nînrstiii Dl prof. univ. Dr. D. Marmeliuc îşi va ţine cursul său de popularizare Sâmbătă 16 şi Duminică 17 Ianuarie, vorbind: Despre Plato şi din Plato. Încep, orele 6 seara. Sala Vil a Universităţii. Falsificările de bancnote din Ungaria Bucureşti, 13 (Rador). — Ziarele află că cu prilejul cercetărilor din castelul Sárospatak a prinţului Windischgraetz s’au descoperit indicaţiuni precise despre ţelurile urmărite de iridentiştii unguri împotriva Micei Antante. Faţă de zvonurile că la Budapesta s’ar f falsificat şi bancnote româneşti,dlul Oromoiu, guvernatorul Băncii Naţionale a declarat ziariştilor câ până acum Banca Naţională n’a aflat absolut nimic, care să fi justificat credinţa că la Budapesta s’ar fi falsificat şi iei româneşti. -----------------••••---------------- Criza guvernamentală din Germania Berlin, (Rador). — Luther a fost însărcinat din nou cu formarea guvernului. Luther tratează cu populiştii, centrul şi democraţii pentru un guvern de mijloc------------------»»a» Comunicare (Continuare) Tinerii (rabini) cari au fost trecuţi la contigentul şi în elementul corespunzător etăţei prin aplicarea ord. circular 40 1 922 şi 64 1 923 precum şi cei din contigentele 1921—925 inclusiv, lăsaţi la vatră de actualul consiliu ca dispenzaţi condiţionat provizoriu şi prisos de contingent, pentru a fiînscrişi în registrul confesorilor de rezervă ca rabini, vor trebui să facă dovada că funcţionează ca rabini, prezentându-se anual înaintea consiliului de recrutare cu actele doveditoare ce s’au cerut tinerilor din conting. 1921—925. Dovada că sunt rabini vor trebui s’o facă până la etatea de 40 ani. 8) Tinerii amânaţi, dispensaţi şi dispensaţii condiţional vor prezenta în faţa consiliului recipisele de plata la curent a taxelor militare la care au fost impuşi. Cei ce nu vor plăti aceste taxe, vor suferi prescripţiunile legale şi vor pierde drepturile câştigate. Atrag serioasă atenţiunea primăriilor şi posturilor de jandarmi să oblige pe toţi cei vizaţi mai sus să plătească taxele mitare, anul trecut au fost câţiva tineri cari din neştiinţă n’au plătit taxele militare, iar din această cauză au pierdut drepturile câştigate; dacă autorităţile comunale şi şefii de posturi şi-ar fi făcut datoria, nu se întâmplau aceste cazuri regretabile. Era mai mare jalea să se vadă bocetele mamelor, ai căror fii fuseseră recrutate dincauză că nu executaseră aceste dispoziţii. Rog ca aceşti tineri sau părinţii lor sâ fie chemai de cei în drept şi învăţaţi ce să facă ; pe timpul recrutârii mă voi convinge personal dacă s’a excutat aceasta de cei in drept. 9) Anul acesta se vor prezenta la recrutare de asemenea toţi tinerii recrutaţi şi clasaţi de către comisiunea prevăzută de D. M. No. 421920 şi cari au fost clasaţi ca „noapte „scutit“ şi „reformat “ Absolut toţi aceşti tineri vor fi revizuiţi de către Consiliul de Recrutare al clasei 1927. Primăriile şi posturile de jandarmi prin publicaţiuni cât mai largi vor pune în vedere acestor tineri să nu lipsească dela revizuire, câci celor absenţi li se vor anula adeverinţele cu menţiunii® de nsapi sau scutitori reformaţi şi vor fi trecuţi cu bani pentru, serviciu la contingentul io**. Inst foarte mult asupra acestor largi încunoştiimări, cu atât mai mult cu cât aceşti tineri , fiind supuşi în trecut obligaţiunilor vizei livretelor, nu s’au mai gândit ca e posibil să fie chemaţi din nou şi emiţi din ei au schimbat domiciliul, alţii au plecat prin alte judeţe sau chiar prin alte ţări. De aceia este mare nevoe ca toţi intelectualii oficiati ai comunelor furate sâ explice rudelor acestor oameni că trebuesc chemaţi imediat spre a fi prezenţi la recrutare. Cercul de recrutare ie va trimite ordine de chemare, dar până atunci cei aflaţi în această categorie sâ-şi revadă actele militare spre a şti ce au de făcut. Aceşti oameni la prezentare la Consiliul de recrutare vor aduce cu ei două fotografii format mic (cabinet-carta vizite). Sa se ia seama că acelora cad nu se vor prezenta cu comuna respectivă şi cu foografii, ci sa va anula clasarea veche şi vor fi trecuţi la contigentul din care fac parte ca buni pentru serviciul militar de front. Nu se vor prezenta la Consiliul de recrutare acei oameni cari au fost reformaţi şi clasaţi ca invalizi de război, de către comisiile medico-militare; aceştia nici nu vor primi ordine de chemare. Cap. II. — Amânare pentru cei cari au un frate sub drapel. Tinerii clasei 1927 (născuţi 1905) cari vor avea un frate sub drapel şi care mai are de servit tut as de la 1 Octombrie 1926 înainte, au dreptul să fiu