Glasul Bucovinei, ianuarie 1926 (Anul 9, nr. 2004-2026)

1926-01-15 / nr. 2013

Pag. 2 Telegrama „României“ Ziarul „Românii" din 14 ianuarie a. c. publică sub titlul, împrumutat de la d. Dănu Popovici, „Scan­dalul bisericesc din Cernăuţi" un raport foarte uni­lateral şi lipsit de adevăr, susţinând, in urma unei „telegrame" că ţăranii ar fi manifestat ostil contra I. P. Sf. Sale M­tropolitului Nectarie. Ori, lucrul nu este adevărat. In Sala Sinodală a Reşedinţei Mitropolitane s’a fînut o foarte impozantă adunare, la care au luat parte mii de delegaţi ai­­poporului şi întreg clerul Arhidiecezei. Această adunare l-a asigurat pe I. P. Sf. Sa de cea mai devotată iubire şi supunere fiiască. De această adunare ziarul numit nu suflă nici un cu­vânt. Pe stradă au manifestat numai câţiva ţărani, ră­tăcit! şi turmentat! şi agitat! de do! nepot­ ai d-luî Dori Popovici sau aţâţaşi de profesorul Sbiera, cu­noscut din atâtea adunări cu scan­tal. Aceşti „credin­cioşi“ de altfel au huiduit şi preoţii pe cari i-au în­tâlnit, dând dovadă că sunt demni învăţăcei ai d lui Dori Popovici. Acesta este adevărul Curios rămâne numai că ziarul „România“ se orientează după tele­grame, inspirate de d. Dori Popovici pe care dăunăzi îl numia — având aerul de a fi sinceră — „samsar“ și „ministru averestan de tristă memorie“. ••••—.. Teatrul Naţional „Faust“, tragedie de Gosthe, trad. în versuri de I. U. Soricu D. Bulfinschi a mai fost la noi cu­­un ansamblu tot aşa de select ca cel cu care a venit de astă dată. Arta desăvârşită, emoţionantă a maestrului a lăsat deja prima întâ­nire dâre luminoase în oraşul nostru. Este explicabila deci bucuria cu care a fost salutată sosirea in Cernăuți a acestui artist. Să mai stăruim asupra subiectului din tragedia „Faust", credem că este de prisos, această capo­do­peră a literaturii dramatice germane fiind îndeajuns de cunoscută. A trecut muită vreme de când s’a ra­prezintat în Cernăuţi această piesă. Acum am văzut-o transpusă la viața de pe scândurile scenei noastre prin Interpreţi români şi trebue să spunem din capul locului că ansamblul d-lui Bulfinschi a înregistrat un succes din cele mai strălucite. In entuziasmul general al imensei asistenţe găsim dovada palpabilă a acestei afirmări. Fals­tatea şi răutatea versatilă a spiritului distru­gător al lui Mefisto, a găsit un briliant­­tăinisciu in d­r. Bulfinschi. Acesta prin bagajele m­aioaca ale artei sale a concretizat obsedant intenţiile infernale ale lui Mefisto cu o realitate uimitoare. Rânjită­ demonic al lui Mefisto cu semnificaţia sa sibirică, cum Iţi turna el în suflet gheaţa averi ajunşi, frică, groază, milă pen­tru fiinţa sortită suferinzi de geniul răului. Era doar interpretarea măiastră a d-lui Bulfinschi. Tânărul artist Tâlvan a întrupat pe Faust inte­resant şi natural. Gama sufletească a acestui perso­naj a fost îndeosebi bine prinsă că altfel d. Tâlvan a arătat că a aprofundat şi a interiorizat etapele su­fleteşti ala enigmaticului Faust. îndoiala acestuia chi­nuitoare, fără viaţă de la început se volatilizează trep­tat sub magia înşelătoare a lui Mefisto,pentruca Faust să prindă a da vama şi simţirei, pentruca să iasă din camera singuratecă da studii şi inedi­taţii profundă în vâltoarea vieţii. Trece prin bucurii şi termină cu su­­ferinţi fatale imperfecţiunii omului. D. Tal­an este un artist de mare valoare, care este bine cunoscut şi a­­preciat in Cernăuţi. Margareta a avut în d-na Cleo- Pann Cernâţianu o întrupare din cele mai strălucite. Artista aceasta c­u calităţi cari asigu­r uşor izbânda — ne-a prezintat un clasic tip de ingenuă naiva şi ferm cător de simpatică. A­­ fost Margaretă admira­bilă. In vocea ei voalată şi dulci era numai nevino­­văţie şi ispititoare sfială. Frumoasă asana în grădină, la fântână şi apoi tristă aceea în care se rosgă fer­­binte in faţa M­aicii Domnului. Scena din înch­soare a fost sfâş­itoare, ţi-a stors şiroaie de lacrimi. D . Cleo-Pann-Cernâţiar­u a cucerit prin aria sa de c­asa superioară şi a devenit favorita publicului nostru Foarte bine a fost d-na Mana Ciucurescu-Buiamschi. Nu putem spune decât cuvinte bune şi despre restul interpreţilor : d­nii Georgescu, Nicolau, Boldo­­vin,­­Săvulescu, Amigdalis şi ceilalţi. Reţinem reuşita scenă din cârciumă, care a fost de o răpitoare natu­­raleţă, cu cântece studenţeşti şi acompaniament de ghitară. Plăcută vocea d lui Baldovin —■ nu aducem aminte de „Tdifu­i" — şi a secondantului^'nu.' Foarte interesantă seria vrăjitoarelor, în care d. Bald­oin a realizat un mare succes dându-ne o veritabilă vrăji­toare. Decorul bine îngrit, costumele bogate şi po­trivite timpului şi mediului în care se desfăşură ac­ţiunea piesei. Aplauze nesfârşite au evidenţiat marea satisfacţie a publ­cului, D. Soricu a tradus frumos şi cu avânt pe „Faust“. Versurile româneşti curg nestânjenitu într o limbă cu­rată, neaoş românească. D. Soricu mentă desigur toată lauda. Brumă Unic In felul său este calendarul „Glasul Bucovinei“ pe anul 1926 GLASUL BUCOVINEI O strarc­hsiiisa­tiu om din D-le Popovici, După cum vă este cunoscut, la timpul său V’a succes, la Ministerul de Domenii în baza unui denunţ înaintat de D V, suspendarea mea provizorie din postul de Director general al Fondului bisericesc bu­covinean, îndrumarea cercetării disciplinare şi numirea unui prieten politic in locul meu. Văzând cum că an­cheta făcută de Minister a avut ca urmare nu numai reabilitarea mea completă, ci în conclusiuni încheia cu laude la adresa mea, aţi cerut şi primit dosarul res­pectiv, pentru a mă pune în faţa unei comisiuni de disciplină compusă din funcţionari superiori din Cer­năuţi, situaţi în subordine faţă de D-Ta. Văzând că nici această comisiune nu poate să-mi afle nimic, ce ar putea forma obiectul pentru o urmărire disciplinară, V­a succes în fine după mai multe invitări şi amenin­ţăm, a mă îndupleca, să Vă predau o cerere de pen­sionare, stabilind totodată cu mine şi unele condi­­ţiuni de o esenţială însemnătate. Tot aşa că este bine cunoscut modul cum am fost trecut la pensie şi cum au fost desconsiderate condiţiunile cererii de pensionare, acordându-mi-se de abia jumătatea din pensia, pe care va m-a­i fost fâgăduit-o D­V. Asemenea Vă este cunoscută şi scrisoarea pe care V’am adresat o, cerând ca să împliniţi promi­siunea, o scrisoare, la care nu mi-aţi dat nici un răs­puns reacţionând în aşa fel, că un protest înaintat Congresului bisericesc a rămas până in ziua de as­tăzi fără rezultat. Nu mai puţin Vă este cunoscut şi faptul, cumcă acuzele aduse de D­V, mie în denunţul sus amintit, le-am adus la cunoştinţa parchetului, ce­rând pedepsirea mea. In fine trebue să Vă fie şi cunoscut, cumcă atât parchetul, precum mai pe urmă şi comisa de disci­plină au aflat toate acuzaţiile D-V. neîntemeiate, sis­tând cercetările în contra mea. Fiindu-Vă toate aceste bine cunoscute, dati-mi voie sâ Vă întreb: Cum de­vine că organul publicistic „îndreptarea" din Bucureşti publică în N-rul 274 din 5 Decembrie 1925, între altele , următoarele ? : „Mitropolitul Nectarie nu s’a opus, ca în consiliul economic al adunării eparhiale a fondului religionar bu­covinean să intre elemente ca Ing. Cuparencu, destituit din postul de director general al fondului bisericesc pen­tru grave nereguli11. E posibil, că D­ V. să nu fi avut ştire prealabilă de această notiţă, care urma să apară în ziarul bu­­cureştean ? Se poate, că D-V. n’a fi avut mai înainte ştire, că notiţa din chestie va fi reprodusă şi în organul D V. politic di­nn Cernăuţi „Dreptatea“, un ziar, care stă sub nemijlocita D-V. supraveghere şi se tipă­reşte în casa domiciliului D­V. ? Nu V'aţi revoltat când aţi citit această mize­­rabilă ca­lom­itare, silind prea bine cum că n'am fost destituit, ci trecut de bună voie la pansie, că nu mi a fost dovedit nici o neregulă şi toate cercetările au avut pentru mine un rezultat favorabil? DisCă da, dese până azi n’aji rectificat spontan articolul calomniator? Se credi ca un bărbat, care ţină la cinstea sa personală, e obligat să apere şi cinstea chiar a adversarului politic, când află, ca în cazul de faţă, că acesta este calomniat într’un mod atât de nedemn. Special D­V. sunteţi moralmente o­­blig!*. a f ,cî aceasta, drorrece sunteţi implicat şi personal şi ştiţi bine, cum s’au petrecut lucrurile. Ar fi ceva nemaiauzit, ca un fost ministru cu rea credinţă $5 admită, ca o­ gansle .»aia politice de sub nemijlocita sa influenţă, să debiteze astfel de calomnii josnice la adresa adversarului, cu toata câ știe bine, că sunt lipsita da adevăr. i. Cuparencu ---------------—••«£---------------— Întrevederea dintre d. ministru Duca şi ministrul Ungariei la Bucureşti . Bucureşti, 13 (Rider). — Astăzi a avut loc o întrevedere între d-nii Duca şi Vibany, ministrul Ungariei la Bucureşti, care a expus teză guvernului Bethlen şi rezultatul cerce­tărilor. -----—— ........ —-------—— Comisia financiară franceză e împotriva noilor impozite Par­is, 14 (Rador).— Guvernul a suferit ori o grea înfrângere in comisia financiară a Camerei, unde,împotriva dorinței d-luijDoumer, a fost decisă neîncorporarea noilor impozite, votate in Decembrie la bugetul pe 1926 ; apoi comisiunea a decis, tot împotriva d lui Dourier, ca proectul de buget să fie disjuns de pro­­ectul de asanare financiară. Cercurile stângii cred că d­l Dourier va demisiona după aceste înfrângeri, atrăgând astfel o criză de guvern, întrucât întreg cabinetul Briand s’a solidarizat cu d-l Dourier. No. 2013 M­in­iimArii!­nînrstiii Dl prof. univ. Dr. D. Marmeliuc îşi va ţine cursul său de popularizare Sâmbătă 16 şi Duminică 17 Ianuarie, vorbind: Despre Plato şi din Plato. Încep, orele 6 seara. Sala Vil a Universităţii. Falsificările de bancnote din Ungaria Bucureşti, 13 (Rador). — Ziarele află că cu prilejul cercetărilor din castelul Sárospatak a prin­ţului Windischgraetz s’au descoperit indicaţiuni pre­cise despre ţelurile urmărite de iridentiştii unguri îm­potriva Micei Antante. Faţă de zvonurile că la Budapesta s’ar f fal­­sificat şi bancnote româneşti,­dlul Oromoiu, guver­natorul Băncii Naţionale a declarat ziariştilor câ până acum Banca Naţională n’a aflat absolut nimic, care să fi justificat credinţa că la Budapesta s’ar fi falsi­­ficat şi iei româneşti. -----------------••••----------------­ Criza guvernamentală din Germania Berlin, (Rador). — Luther a fost însărcinat din nou cu formarea guvernului. Luther tratează cu po­­puliştii, centrul şi democraţii pentru un guvern de mijloc------------------»»a» Comunicare (Continuare) Tinerii (rabini) cari au fost trecuţi la contigentul şi în elementul corespunzător etăţei prin aplicarea ord. circular 40 1 922 şi 64 1 923 precum şi cei din contigentele 1921—925 inclusiv, lăsaţi la vatră de ac­tualul consiliu ca dispenzaţi condiţionat provizoriu şi prisos de contingent, pentru a fi­­înscrişi în registrul confesorilor de rezervă ca rabini, vor trebui să facă dovada că funcţionează ca rabini, prezentându-se anual înaintea consiliului de recrutare cu actele doveditoare ce s’au cerut tinerilor din conting. 1921—925. Dovada că sunt rabini vor trebui s’o facă până la etatea de 40 ani. 8) Tinerii amânaţi, dispensaţi şi dispensaţii con­diţional vor prezenta în faţa consiliului recipisele de plata la curent a taxelor militare la care au fost im­puşi. Cei ce nu vor plăti aceste taxe, vor suferi pres­­cripţiunile legale şi vor pierde drepturile câştigate. Atrag serioasă atenţiunea primăriilor şi posturi­lor de jandarmi să oblige pe toţi cei vizaţi mai sus să plătească taxele m­­itare, anul trecut au fost câţiva tineri cari din neştiinţă n’au plătit taxele militare, iar din această cauză au pierdut drepturile câştigate; dacă autorităţile comunale şi şefii de posturi şi-ar fi făcut datoria, nu se întâmplau aceste cazuri regreta­bile. Era mai mare jalea să se vadă bocetele mame­lor, ai căror fii fuseseră recrutate d­in­­cauză că nu executaseră aceste dispoziţii. Rog ca aceşti tineri sau părinţii lor sâ fie chemai de cei în drept şi învăţaţi ce să facă ; pe timpul recrutârii mă voi convinge per­sonal dacă s’a ex­cutat aceasta de cei in drept. 9) Anul acesta se vor prezenta la recrutare de a­­semenea toţi tinerii recrutaţi şi clasaţi de către comisiu­­nea prevăzută de D. M. No. 421­­­920 şi cari au fost clasaţi ca „noapte „scutit“ şi „reformat “ Absolut toţi aceşti tineri vor fi revizuiţi de către Consiliul de Recru­tare al clasei 1927. Primăriile şi posturile de jandarmi prin publica­­ţiuni cât mai largi vor pu­ne în vedere acestor tineri să nu lipsească dela revizuire, câci celor absenţi li se vor anula adeverinţele cu menţiunii® de nsap­i sau scutit­­ori reformaţi şi vor fi trecuţi cu bani pentru, serviciu la contingentul io**. In­­st foarte mult asupra acestor largi încunoş­­tiimări, cu atât mai mult cu cât aceşti tineri , fiind supuşi în trecut obligaţiunilor vizei livretelor, nu s’au mai gândit ca e posibil să fie chemaţi din nou şi emiţi d­in ei au schimb­at domiciliul, alţii au plecat prin alte judeţe sau chiar prin alte ţări. De aceia este mare nevoe ca toţi intelectualii o­­ficiati ai comunelor furate sâ explice rudelor acestor oameni că trebuesc chemaţi imediat spre a fi prezenţi la recrutare. Cercul de recrutare ie va trimite or­dine de chemare, dar până atunci cei aflaţi în această ca­tegorie sâ-şi revadă actele militare spre a şti ce au de făcut. Aceşti oameni la prezentare la Consiliul de recrutare vor aduce cu ei două fotografii format mic (cabinet-carta vizite). Sa se ia seama că acelora cad nu se vor pre­zenta cu comuna respectivă şi cu fo­ografii, ci sa va anula clasarea veche şi vor fi trecuţi la contigentul din care fac parte ca buni pentru serviciul militar de front. Nu se vor prezenta la Consiliul de recrutare acei oameni cari au fost reformaţi şi clasaţi ca invalizi de război, de către comisiile medico-militare; aceştia nici nu vor primi ordine de chemare. Cap. II. — Amânare pentru cei cari au un frate sub drapel. Tinerii clasei 1927 (născuţi 1905) cari vor avea un frate sub drapel şi care mai are de servit tut as de la 1 Octombrie 1926 înainte, au dreptul să fiu

Next