Glasul Bucovinei, iunie 1926 (Anul 9, nr. 2117-2139)

1926-06-11 / nr. 2125

Redacţia şi Administraţia Cernăuţi« Strada lancu Flondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAnt se calculează după tarif şi se primesc la ad­mi­nistraţie. Strada lancu Flondor No. 33 Pentru inserare în Interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%. Forul de judecată la Cernăuţi. fiRONfIAENTUL: pe un an 360 lei, pe */* an 200 lei, pe trei luni 100 lei, pentru tirani zilnic: pe un an 200 lei, pe * an 120 lei, pe trei luni 60 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 80 lei, pe */a an 50 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pe un an 800 lei, pe 1/2 an 400 lei. Plățile se fac la sediul ziarului. Rătăcirile unui sionist Ne-am ridicat totdeauna împotriva mo­dului cum înţelege presa neromână de aici să facă politică minoritară. Provocarea popo­rului românesc prin crearea unei atmosfere de dispreţ minoritar faţă de toate dobândi­rile acestei naţii, a fost programul de totdea­una al acelei prese, dar mai ales al fanaticei „Ostjüdische­ Zeitung“. Nu avem onoarea a ne trage din „nea­mul profeţilor“ ca directorul zisei gazete. Cu toate aceste, cetind articolele acestui urmaş al prorocilor, am prevăzut, cu ani în urmă, naşterea antisemitismului de azi, iar teme­rea noastră ne-am exprimat-o loial în aceste coloane ale conştiinţei şi demnităţei româneşti din Bucovina. Nu se putea ca şcoala de şovinism e­­vreesc, în care dl Mayer Ebner face, de ani de zile, educaţia politică a tineretului naţiei sale, să nu provoace o reacţiune din partea celuilalt tineret, cel românesc, care mâine va fi chemat să fee asupra sa răspunderea moş­­tenirei lăsate de noi. Apelurile noastre adresate bunului simţ al populaţiunei evreeşti de a înfrâna puţin fanatismul sionist fermentat de „Ostjüdische­ Zeitung“, au rămas, când prilejurile s’au o­ferit, fără răspunsul aşteptat. Iar întârzierea acelui răspuns a încurajat pe dl Mayer Ebner să creadă, că a sosit vremea să împingă nu­mitul fanatism într’o nouă şi mai primejdi­oasă fază, cerând tineretului evreesc martiri cari să nu se sfiască a săvârşi atentate. Iar această nouă fază d-sa o inaugurează cu articolul „Schwarzbart und Petljura“. Schwarzbart, un tânăr evreu, asasinează la Paris pe Petljura, fostul hatman al Ucrai­nei naţionaliste. Dl Mayer Ebner recomandă discipolilor săi acest omor ca pildă de eroism evreesc. Este adevărat, că d-l Mayer Ebner nu-şi exprimă în mod direct profund odiosul în­demn, spune însă cât se poate de lămurit, ce frumos este pentru un tânăr evreu să facă ceea ce a făcut asasinul lui Peilista. Înfăţişând crima de la Paris ca o apoteoză a aceluia care a săvârşit-o, d-sa !şi strigă în­demnul în modul următor: „Şi a venit fra­tele nostru Schwarzbart ca să arete lumii întregi, că sămânţa lui Avraam are încă pu­tere să producă bărbaţi ai faptelor“___ Desigur că tot o faptă este şi crima, nu însă prin asemenea fapte se poate afirma o naţiune. Nu cu sânge vărsat de mâni asasine îşi va spăla de pe fruntea sa poporul evreesc umilinţele, în numele cărora a fost ales de­putat d. Mayer Ebner. Idealul sionismului, ca orice mare nă­zuinţă, a unui popor, nu poate fi atins pe această cale; el cere alte jertfe, multe şi sfinte. Ne vom pleca cu toţi capetele în faţa sublimei hotărîri ce se va petrece în ziua, când tineretul evreesc, în loc să sfideze popoarele în mijlocul cărora trăeşte, va înţe­lege că visata lor patrie aşteaptă deja ei, pentru a deveni o realitate, alte eforturi decât cele recomandate de animatorul sionismului cernăuţean. Este acolo, în ţara visurilor sioniste, un pământ ce aşteaptă deja urmaşii prorocilor, nu veşti despre eroi ca Schwarzbart, ci braţe neobosite şi sudoare multă, care să fecundeze jainicile nisipuri. Cum însă ştim bine că niciodată nu va veni ziua aceea, ca să-l vedem pe d-l Meyer Ebner, împreună cu tineretul sedus de el, Incordându-se din greu, sub dogorul cerului palestinean, pentru a stoarce deşerturilor perduta patrie a lui Israil — trebue să com­­batem cu toată hotărîrea nefasta sămânţă aruncată dela Cernăuţi în sufletele evreeşti. Poporul­­ românesc nu poate admite în organismul său un corp străin, cu tendinţe opuse, iar şcoala politică a d-lui Mayer Eb­ner urmăreşte tocmai crearea acestui corp. Şcoala aceasta vrea să creeze între graniţele statului naţional românesc o generaţie, care să nu aibă nici o legătură cu frământările naţiei care a înfiinţat acest stat. România însă vrea fii devotaţi, cari să o iubească în toate silinţile şî năzuinţile ei, până la complecta contopire cu acele silinţi şi năzuinţ. Este dat, deci, un conflict şi este lesne de gâcit că nu noi vom fi partea care va pierde în ziuă, când conflictul produs de a­ceste două tendinţi opuse va fi progresat atât de mult încât o tranşare să se impună de urgenţă. In ziuă, aceea însă , Mayer Ebner nu va mai avea prilejul să înfăţişeze cetitorilor săi, în «Ostjüdische­ Zeitung», scara antisemi­tismului românesc, aşezând în vârf «cuzis­mul» iar imediat pe fosteiul al doilea Parti­dul Naţional-Liberal. Şi nu va avea acel pri­lej, deoarece atunci nu un partid sau un cu­rent va trage la răspundere pernicios la d-sale şcoală, ci un întreg popor de antisemiţi. Aclamaţi, onoraţi sionişti ai acestui oraş, pe marele fiu al lui Israil pentru frumoasa perspectivă ce cu atâta trudă o pregăteşte populaţiunei evreeşti. G. Rotică Conferinţa Micii Antante Bucureşti 9 (Radar) Conferinţa Micii An­tante se va deschide joi, 17 iunie la Bled, în localul cazinoului. Şedinţele vor ţinea trei zile. Programul prevede examinarea situaţiei generale precum şi probleme speciale ale fie­cărui membru, interesând Mica Antantă. Prin­cipala problemă de discuţie va fi prelungirea tratatelor de alianţă între cele trei state amice, cari toate expiră până în Septembrie. Această prelungire se va face probabil chiar înaintea întrunirii conferinţei. Deasemenea conferinţa va mai stabili acordul pentru problemele Du­nării, statele Micii Antante colaborând solidar cu forurile internaţionale pentru orice ches­tiune referitoare la navigaţia dunăreană. M. S. Regina Maria pentru sinistraţii din Bacău Este cunoscut sufletul cald al M. S. Re­gina României pentru toate durerile şi sufe­rinţele omeneşti. Mama răniţilor din timpul războiului de întregire a neamului a rămas neuitată în sufletele celor ce au avut fericirea de a se bucura de îmbărbătările şi mângâie­rile ei auguste. După războiu n’a fost operă de asistenţă socială, pe care augusta noastră Suverană să nu o fi iniţiat, patronat sau sprijinit cu tot devotamentul ce-i caracteri­zează fiinţa. Tuberculoza fiind una din bolile ce face mai multe ravagii, a găsit în activi­tatea M. Sale un aprig duşman. Urmarea acestei iniţiative este că azi avem instituţiuni speciale al căror program de muncă este cercetarea ştiinţifică şi combaterea acestui te­ribil flagel. Nu este deci mirare, când Regina, în­duioşată de suferinţele sinistraţilor de la Ba­cău, s’a pus în fruntea acţiunii de salvare şi ajutorare. Fapta aceasta, isvorîtă din con­cepţia creştină a iubirii aproapelui, este mimai o continuare a activităţii sociale căreia i s’a dedicat M. S. Regina. Pentru a veni In aju­torul sinistraţilor, M- S. Regina a prezidat In palatul Cotroceni o consfătuire, la care a par­ticipat D na general Averescu, d-nul general Zadic, Comandantul corpului IV armată şi d-nul ministru Trancu Iaşi. In această şedinţă s’a hotărît asupra posibilităţilor de a aduna mijloacele băneşti necesare. Datori suntem cu toţii ca urmând nobi­lul îndemn dat de Augusta noastră Suverană, să ne deschidem inima în faţa unei dureri atât de mari şi să contribuim la alinarea acestor suferinţe. Harababura de la Primăria Cernăuţi Cu cât trece vreme, se accentuează tot mai mult haosul in administraţia Primăriei Cernăuţi. Căutând In fiecare gest al fiecărui funcţionar un act de corupţie, noul primar al Cernăuţilor a de­moralizat mai Intâiu pe toţi slujbaşii Primăriei. Nimeni nu mai lucrează, decât când primeşte or­din să rezolve vreo hârtie. Şi cum, primarul e profesor universitar cu două catedre, senator, om politic, demagog de profesie, luptător patentat îm­potriva corupţiei etc. etc., nu prea are timp să se ocupe de administraţia oraşului. Dealtfel dl Dr. R. Sbiera nici nu prea are pricepere pentru administraţia unui organism atât de complicat, cum e Primăria. Ordinele sale sunt, aproape totdeauna, irealizabile. Iar dl Dr. Erast la rangul, unicul om din delegaţia permanentă a consiliului, care are experienţa şi cunoştinţele ne­cesare pentru administraţia orăşenească, este în­lăturat sistematic deja înrâurirea treburilor ad­ministrative ale Cernăuţilor. Dl Dr. R. Sbiera se teme că dl Dr. Erast la rangul li va lua locul. Avem şi noi această teamă....

Next