Glasul Bucovinei, noiembrie 1926 (Anul 9, nr. 2240-2263)

1926-11-26 / nr. 2260

Redacţia şi Administrata Cernăuţi, Strada lancu Flondor Nr. 33 I« oftacoc muu! articole iscălite. Manach­eele as­ac Înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME R­eatestează după tarif şi se primesc la admi­nistraţie. Strada lancu Flondor No. 33 Piatra inserate la interiorul ziarului te ureă taxa ca KF/» Perul de Judecată la Comftu­l. K HBOMm­eNTUL: i m IM M, pa */i m MO hi, pa teal Inai 100 M, pantra sMc: p*huMI«Ii|)i­m/, u 120 lei, pa trai lei . Knaul Maind da Duminici: pa mb u II lai, pa 4b u H lai, pa trai luai 30 lai. Pantra strim­itata pa u u MO lai, pa ‘/i aa 480 lai. Ph­flis sa fac la sediut ilarului. nit orice bun b­un Am publicat în numărul nostru de Mier­curi 24 Noembrie c. patriotica vorbire ce­ a adresat-o şeful Partidului Naţional-Liberal, d-l Ion I. C. Brătianu, reprezintanţilor organiza­ţiilor liberale din întreaga ţară cari veniseră să dea cele din urmă onoruri celuia care a fost Alex. Constantinescu. După ce a amintit pierderea cea mare ce o îndură ţara şi partidul Naţional-Liberal prin moartea marelui bărbat politic şi a bunului român Al. Constantinescu şi a apreciat mi­rele lui merite pentru neam şi ţară, d-l Ion I. C. Brătianu, a mai spus câteva cuvinte care ar trebui să pătrundă adânc în inima şi conştiinţa fiecărui bun cetăţean al României întregite. In faţa marilor greutăţi ale zilelor noa­stre şi In atmosfera tulbure şi nelimpezită încă de pe urma prefacerilor aduse de ma­rele războiu, chemarea ce a făcut-o conducă­torul Partidului Naţional-Liberal cătră toţi membrii şi aderenţii acestui partid, este pe cât de patriotică, pe atât de pătrunzătoare pentru inima oricăruia ban român. „Să fa­cem­ cu toţii legământ nou câ vom rămâne credincioşi tradiţiunilor prin care s’au dobândit roadele de până acum şi tn cari stă Iz­vorul Isbânzilor de mâne11. Şi apoi „Atmosfe­rele, de care avem nevoie se fac intâlu prin căldura propriilor nocstre mlml cari trebuie să radieze şi să nl pună tuturora principiile sănă­­toase de ordine şi de legalitate, cari singure asigură propăşirea şi conduidarea statului Jertfe nesfârşite şi încordări uriaşe ne­­au adus fericita unire a tuturor Românilor într’un singur stat. Această dobândire visată de multe veacuri, evident că nu va putea fi păstrată şi consolidată de­cât pe calea riidi­cată din chemarea de mai sus Credincioşi trebuie să rămânem tradiţiu­­nilor cari ne-au păstrat şi ne-au ajutat să ajungem unde sântem şi cu ajutorul cărora vom ajunge acolo unde se cuvine ca nea­mul nostru să ajungă potrivit bunelor sale însuşiri civice şi intelectuale şi potrivit bogă­ţiilor pământului pe care-l stăpâneşte. Consoli­darea şi propăşirea statului nostru însă nu se va putea face decât prin ordine şi legalitate. Aceste lucruri trebuie să pătrundă adânc în inima şi conştiinţa fiecărui locuitor al ţării. Numai prin ordine şi legalitate, numai prin păstrarea bunelor tradiţii ni se garan­tează liniştea internă continuă de care avem nevoie, ca să ne putem întări şi merge di­­nainte. Orice cetăţean bun este dator să se fe­rească şi să combată orice încercare s’ar face din partea oricui de a atinge cât de puţin această linişte continuă. Cu drept cu­vânt remarcă un mare cotidian din capitală că fără cei 48 de ani de domnie continuă a marelui Rege Carol I şi fără liniştea lăuntrică a vechiului Regat, zilele mari de azi n’ar fi existat pentru noi. Şi se ştie cât de mult ne-au stricat în trecutul nostru ve­­cinicele certe şi lupte ce se încingeau prin schimbările la domnie. Deaceea marea ge­neraţie din epoca unirii principatelor s’a stră­duit aşa de mult pentru Introducerea unei monarhii statornice care ne este cea mai bună pavăză şi garanţie pentru liniştea in­ternă continuă a ţării întregite. Aceste convingeri şi credinţe trebue să coboare adânc In sufletul şi conştiinţa ori­cărui cetăţean român, căci oricine s’ar în­cerca „să turbure progresul liniştit al ţării, el va găsi pe căile legale în voinţa noastră un obstacol tot atât de neînfrânt ca duşma­nul în zilele de la Mărăşeşti* a spus d-nul Ion I. C. Brătianu şi aceste cuvinte le-a spus nu numai pentru membrii şi aderenţii Par­tidului Naţional-Liberal, ci pentru orice bun Român. Vasile Grecu i­gasa-----—......... Plecarea M. S. Regina Maria din America New York 24 (Rador). — M. S. Regina Maria a adresat aseară prin Radio un rămas bun prietenilor americani. Astăzi grupul regal va vizita cu Yachtul portul New-York, apoi va de­puna la directorul general al societăţii petro­­li­fere „Standard OU* la Newjersry. După amiază M. S. Regina Maria vizitează stabili­mentele Edison, iar seara, după cină, la d-na Astort M. S. Regina se îmbarcă pe ,Btren­gariaw. Mai....................­ Moartea lui Krassin Londra, 24 (Rador). — Astăzi dimineață a murit Krassin, ambasadorul Sovietelor la Lon­dra. El suferea de mult timp de anemie In formă foarte gravă. Presa engleză subliniază că Kras­sin a fost autorul tratatului comercial din 1924 cu Macdonald. El era Partizanul strângerii re­laţiilor cu Anglia. Revenind în Octombrie din concediul ce-l petrecuse la Moscova, l-a vizitat pe d. Chamberlain, afirmând din nou dorinţa re­luării tratativelor. Krassin era unul din condu­cătorii sovietici proveniţi din pătura capitalistă, înainte de isbucnirea războiului fusese director general pentru Rusia al Societății AEG. Actual­mente reprezenta curentul moderat, evolutiv în politica economică și externă a Sovietelor. talii®­ ini km Bucureşti 24 (Rador).­­ Toate ziarele au fost autorizate să publice următoarea declaraţie a d-lu! Iorga, care va apare şi in numărul viitor al ziarului „Neamul Românesc", rectificând svonurile asupra de­­claraţiunilor făcute la Chişinău de d-nul Iorga. Iată declaraţia textuală: „Discuţiuniie asupra declaraţiu­­nilor făcute de d-nul Iorga la Chişinău sunt nela­locul lor. Acolo a avut loc o constituire intimă şi participanţii nu au fost autorizaţi nici­decum să co­munice desbaterile. Profesorul Iorga nu are nimic de schimbat la declaraţiile din 4 ianuarie. Acum, ca și altă dată, d-nul Iorga nu este nici pentru hotărirea tiraniei nici pentru aventurile anarhice. Calea legală este deschisă In România oricui, chiar unui fiu de rege“. -----------------------••••----------------------­ Apelul domnului Poincaré la armistiţiul partidelor D-nii Poincaré şi Harriot au inaugurat In ziua de 21 Noembrie a. c. Şcoala Profe­sională din Tarbes. D. Poincaré a mulțumit municipalității pentru primirea făcută d-lui Herriot, considerând aceasta ca un simbol de aprobare a sforţării de uniune naţională, reamintind miniştrilor actuali că au datoria primordială de a renunţa la orice polemici şi de a se apropia în interesul patriei. Evo­când armistiţiul partidelor în timpul războiu­lui, d. Poincaré a reamintit că deşi pericolul financiar a fost îndepărtat, sunt încă în joc viitorul monetei Franţei şi prosperitatea ei materială, precum şi forţa morală a ţării şi independenţa acţiunii sale politice. In faţa unei asemenea sarcini, toate consideraţiunile de partid trebue să dispară, şi aceasta nu pentru câteva săptămâni. Printr’o muncă ce va cere mult timp, va trebui să se găsească so­­luţiuni pentru a se face francul stabil, ivi­­tându-se orice măsuri premature şi orice dis­­poziţiuni fragmentate. Guvernul de uniune naţională,­­ a încheiat d. Poincaré, — co­respunde aspiraţiunilor ţării şi intereselor bine înțelese ale Republicei. Pentru menţinerea învăţământu­lui religios în şcoalele secundare Cercul profesorilor secundari români, secţia Cernăuţi, a ţinut Sâmbătă 20 Noemvrie ca o şedinţă plenară. Cu acest prilej a fost adus in discuţie pro­­ectul de lege al guvernului, în care este prevăzută reducerea orelor învăţământului religios în şcoalele secundare. Profesorii secundari români din Cernăuţi au cerut ca toată hotărârea să se menţie, privitor la predarea religiei, vechea dispoziţie, potrivit căreia în­văţământul religios se predă câte 2 ore pe săptămână de fiecare clasă, în întregul liceu. In sprijinul satisface­rii acestei necesităţii şcolare fundamentale, au invocat făptui că relgia are o influenţă covârşitoare în disci­plinarea morală a tineretului, indrumându-1 pa calea adevărului şi iubirii aproapelui-Religia, prin perceptele sale frumoase şi utile, contribue în cea mai largă măsură la educaţia elevilor, dând foarte preţios ajutor străduinţelor culturale ale Statului. Dacă trecem în revistă secolele de restrişte ale istoriei noastre, vedem că religia a fost cel mai de seamă isvor de lumină şi suprema smângâere a po­porului român. Ia vremurile de astăzi, câ­nd respectul pentru normele morale este sdruncinat din cauza ma­relui războiu, se impune nu reducerea sau suprimarea ci dimpotrivă menţinerea învăţâmântului religios în şcoalele secundare. Cercul de Studii al Partidului naţional­ liberal Sâmbătă, 27 Noembrie a. c. la orele 9 seara d. senator şi fost Ministru Ion­­. Nistor va ţine la cercul de Studii al Parti­­du­ui naţional liberal o conferinţă cu su­biectul „Despre constituţie şi aplicări consti­­­lond­e”.

Next