Glasul Bucovinei, noiembrie 1926 (Anul 9, nr. 2240-2263)
1926-11-26 / nr. 2260
Redacţia şi Administrata Cernăuţi, Strada lancu Flondor Nr. 33 I« oftacoc muu! articole iscălite. Manacheele asac Înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME Reatestează după tarif şi se primesc la administraţie. Strada lancu Flondor No. 33 Piatra inserate la interiorul ziarului te ureă taxa ca KF/» Perul de Judecată la Comftul. K HBOMmeNTUL: i m IM M, pa */i m MO hi, pa teal Inai 100 M, pantra sMc: p*huMI«Ii|)im/, u 120 lei, pa trai lei . Knaul Maind da Duminici: pa mb u II lai, pa 4b u H lai, pa trai luai 30 lai. Pantra strimitata pa u u MO lai, pa ‘/i aa 480 lai. Phflis sa fac la sediut ilarului. nit orice bun bun Am publicat în numărul nostru de Miercuri 24 Noembrie c. patriotica vorbire ce a adresat-o şeful Partidului Naţional-Liberal, d-l Ion I. C. Brătianu, reprezintanţilor organizaţiilor liberale din întreaga ţară cari veniseră să dea cele din urmă onoruri celuia care a fost Alex. Constantinescu. După ce a amintit pierderea cea mare ce o îndură ţara şi partidul Naţional-Liberal prin moartea marelui bărbat politic şi a bunului român Al. Constantinescu şi a apreciat mirele lui merite pentru neam şi ţară, d-l Ion I. C. Brătianu, a mai spus câteva cuvinte care ar trebui să pătrundă adânc în inima şi conştiinţa fiecărui bun cetăţean al României întregite. In faţa marilor greutăţi ale zilelor noastre şi In atmosfera tulbure şi nelimpezită încă de pe urma prefacerilor aduse de marele războiu, chemarea ce a făcut-o conducătorul Partidului Naţional-Liberal cătră toţi membrii şi aderenţii acestui partid, este pe cât de patriotică, pe atât de pătrunzătoare pentru inima oricăruia ban român. „Să facem cu toţii legământ nou câ vom rămâne credincioşi tradiţiunilor prin care s’au dobândit roadele de până acum şi tn cari stă Izvorul Isbânzilor de mâne11. Şi apoi „Atmosferele, de care avem nevoie se fac intâlu prin căldura propriilor nocstre mlml cari trebuie să radieze şi să nl pună tuturora principiile sănătoase de ordine şi de legalitate, cari singure asigură propăşirea şi conduidarea statului Jertfe nesfârşite şi încordări uriaşe neau adus fericita unire a tuturor Românilor într’un singur stat. Această dobândire visată de multe veacuri, evident că nu va putea fi păstrată şi consolidată decât pe calea riidicată din chemarea de mai sus Credincioşi trebuie să rămânem tradiţiunilor cari ne-au păstrat şi ne-au ajutat să ajungem unde sântem şi cu ajutorul cărora vom ajunge acolo unde se cuvine ca neamul nostru să ajungă potrivit bunelor sale însuşiri civice şi intelectuale şi potrivit bogăţiilor pământului pe care-l stăpâneşte. Consolidarea şi propăşirea statului nostru însă nu se va putea face decât prin ordine şi legalitate. Aceste lucruri trebuie să pătrundă adânc în inima şi conştiinţa fiecărui locuitor al ţării. Numai prin ordine şi legalitate, numai prin păstrarea bunelor tradiţii ni se garantează liniştea internă continuă de care avem nevoie, ca să ne putem întări şi merge dinainte. Orice cetăţean bun este dator să se ferească şi să combată orice încercare s’ar face din partea oricui de a atinge cât de puţin această linişte continuă. Cu drept cuvânt remarcă un mare cotidian din capitală că fără cei 48 de ani de domnie continuă a marelui Rege Carol I şi fără liniştea lăuntrică a vechiului Regat, zilele mari de azi n’ar fi existat pentru noi. Şi se ştie cât de mult ne-au stricat în trecutul nostru vecinicele certe şi lupte ce se încingeau prin schimbările la domnie. Deaceea marea generaţie din epoca unirii principatelor s’a străduit aşa de mult pentru Introducerea unei monarhii statornice care ne este cea mai bună pavăză şi garanţie pentru liniştea internă continuă a ţării întregite. Aceste convingeri şi credinţe trebue să coboare adânc In sufletul şi conştiinţa oricărui cetăţean român, căci oricine s’ar încerca „să turbure progresul liniştit al ţării, el va găsi pe căile legale în voinţa noastră un obstacol tot atât de neînfrânt ca duşmanul în zilele de la Mărăşeşti* a spus d-nul Ion I. C. Brătianu şi aceste cuvinte le-a spus nu numai pentru membrii şi aderenţii Partidului Naţional-Liberal, ci pentru orice bun Român. Vasile Grecu igasa-----—......... Plecarea M. S. Regina Maria din America New York 24 (Rador). — M. S. Regina Maria a adresat aseară prin Radio un rămas bun prietenilor americani. Astăzi grupul regal va vizita cu Yachtul portul New-York, apoi va depuna la directorul general al societăţii petrolifere „Standard OU* la Newjersry. După amiază M. S. Regina Maria vizitează stabilimentele Edison, iar seara, după cină, la d-na Astort M. S. Regina se îmbarcă pe ,Btrengariaw. Mai.................... Moartea lui Krassin Londra, 24 (Rador). — Astăzi dimineață a murit Krassin, ambasadorul Sovietelor la Londra. El suferea de mult timp de anemie In formă foarte gravă. Presa engleză subliniază că Krassin a fost autorul tratatului comercial din 1924 cu Macdonald. El era Partizanul strângerii relaţiilor cu Anglia. Revenind în Octombrie din concediul ce-l petrecuse la Moscova, l-a vizitat pe d. Chamberlain, afirmând din nou dorinţa reluării tratativelor. Krassin era unul din conducătorii sovietici proveniţi din pătura capitalistă, înainte de isbucnirea războiului fusese director general pentru Rusia al Societății AEG. Actualmente reprezenta curentul moderat, evolutiv în politica economică și externă a Sovietelor. talii® ini km Bucureşti 24 (Rador). Toate ziarele au fost autorizate să publice următoarea declaraţie a d-lu! Iorga, care va apare şi in numărul viitor al ziarului „Neamul Românesc", rectificând svonurile asupra declaraţiunilor făcute la Chişinău de d-nul Iorga. Iată declaraţia textuală: „Discuţiuniie asupra declaraţiunilor făcute de d-nul Iorga la Chişinău sunt nelalocul lor. Acolo a avut loc o constituire intimă şi participanţii nu au fost autorizaţi nicidecum să comunice desbaterile. Profesorul Iorga nu are nimic de schimbat la declaraţiile din 4 ianuarie. Acum, ca și altă dată, d-nul Iorga nu este nici pentru hotărirea tiraniei nici pentru aventurile anarhice. Calea legală este deschisă In România oricui, chiar unui fiu de rege“. -----------------------••••---------------------- Apelul domnului Poincaré la armistiţiul partidelor D-nii Poincaré şi Harriot au inaugurat In ziua de 21 Noembrie a. c. Şcoala Profesională din Tarbes. D. Poincaré a mulțumit municipalității pentru primirea făcută d-lui Herriot, considerând aceasta ca un simbol de aprobare a sforţării de uniune naţională, reamintind miniştrilor actuali că au datoria primordială de a renunţa la orice polemici şi de a se apropia în interesul patriei. Evocând armistiţiul partidelor în timpul războiului, d. Poincaré a reamintit că deşi pericolul financiar a fost îndepărtat, sunt încă în joc viitorul monetei Franţei şi prosperitatea ei materială, precum şi forţa morală a ţării şi independenţa acţiunii sale politice. In faţa unei asemenea sarcini, toate consideraţiunile de partid trebue să dispară, şi aceasta nu pentru câteva săptămâni. Printr’o muncă ce va cere mult timp, va trebui să se găsească soluţiuni pentru a se face francul stabil, ivitându-se orice măsuri premature şi orice dispoziţiuni fragmentate. Guvernul de uniune naţională, a încheiat d. Poincaré, — corespunde aspiraţiunilor ţării şi intereselor bine înțelese ale Republicei. Pentru menţinerea învăţământului religios în şcoalele secundare Cercul profesorilor secundari români, secţia Cernăuţi, a ţinut Sâmbătă 20 Noemvrie ca o şedinţă plenară. Cu acest prilej a fost adus in discuţie proectul de lege al guvernului, în care este prevăzută reducerea orelor învăţământului religios în şcoalele secundare. Profesorii secundari români din Cernăuţi au cerut ca toată hotărârea să se menţie, privitor la predarea religiei, vechea dispoziţie, potrivit căreia învăţământul religios se predă câte 2 ore pe săptămână de fiecare clasă, în întregul liceu. In sprijinul satisfacerii acestei necesităţii şcolare fundamentale, au invocat făptui că relgia are o influenţă covârşitoare în disciplinarea morală a tineretului, indrumându-1 pa calea adevărului şi iubirii aproapelui-Religia, prin perceptele sale frumoase şi utile, contribue în cea mai largă măsură la educaţia elevilor, dând foarte preţios ajutor străduinţelor culturale ale Statului. Dacă trecem în revistă secolele de restrişte ale istoriei noastre, vedem că religia a fost cel mai de seamă isvor de lumină şi suprema smângâere a poporului român. Ia vremurile de astăzi, când respectul pentru normele morale este sdruncinat din cauza marelui războiu, se impune nu reducerea sau suprimarea ci dimpotrivă menţinerea învăţâmântului religios în şcoalele secundare. Cercul de Studii al Partidului naţional liberal Sâmbătă, 27 Noembrie a. c. la orele 9 seara d. senator şi fost Ministru Ion. Nistor va ţine la cercul de Studii al Partiduui naţional liberal o conferinţă cu subiectul „Despre constituţie şi aplicări constilonde”.