Glasul Bucovinei, decembrie 1926 (Anul 9, nr. 2264-2285)

1926-12-01 / nr. 2264

Psg. 2 2. La No. R II 266 I 26 Curtea de Apel admite recursul Consiliului de administraţie al Băncii Regionale, prezidat de d­l Dr. Aurel Morariu, desfiinţează încheierea atacată a Tri­bunalului Cernăuţi Secţia III Comercială din 28 Octombrie 1926 ^°‘ 510 I­ţi ordonă Tribunalului Comercial Cernăuţi ştergerea din registrul comercial a d-nilor: Const. Tarangul, Dr. Isidor Ştefanelli, Dr. Eusebiu Hotinceanu, Vasile Gârbu, Dr. Eugen Mttkiewicz, Dr. Alois Lîbouton, Dr. Reumann Wender şi Boris Wele■ Kor­ski aceştia toţi ca membri în consiliul de ad­ministraţie şi d. Constantin Tarangul ca preşe­dinte. Curtea de Apel ordonă Tribunalului Cer­năuţi Secţia III Comercială reins­crier­ea în regis­trul comercial a d nilor: Dr. Aurel Morariu, Nicolae Prelici, Ion Ionaşcu, Vasile Ungurean, Ananie Vascan, Dr. Vasile Marcu şi Teodor Tovarniţchi, dintre aceştia pe d­nul Dr. Aurel Morariu ca preşedinte şi Nicolae Prelici ca vice Preşedinte ; această reinscriere se va face la fel cum au fost înscrişi In acest registru comercial numiţii domni înaintea schimbării făcute In urma deciziunilor ministeriale, declarate nelegale de cătră înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. In baza acestor hotărâri ale. onor. Curţii de Apel Cernăuţi onor. Tribunalul Cernăuţi a dispus şi executat In registrul comercial pe ziua de 27 Noembrie 1926 următoarele: 1. La No. ^' C°ntornt deri­ziunii Curţii de Apel Cernăuţi din 20­­­11 1926 R II 270 I 26, prin care s’a ordonat cu privire la Banca Regională din Cernăuţi, S. A. pe ac­ţiuni, ştergerea acestei firme, se dispune : în re­gistrul B s’a şters „Banca Regională“ S. A. pe acţiuni In Cernăuţi, L. S. (ss) indescifrabil. 2. La No. 735 I Tribunalul co II 207 mercial Cernăuţi dispune: Conform deciziunii Curţii de Apel din Cernăuţi din 20 Noembrie 1926 R II 268 I 26, prin care s’a ordonat cu privire la Banca Regională din Cernăuţi schim­bările ce urmează, s’a înregistrat ştergerea din registrul Comercial a d-lor: Constantin Tar­an­gul­, Dr. Isidor Ştefanelli, Eusebiu Rotincean etc. etc. şi reînscrierea d lor Dr. Aurel Morariu, Ni­colae Prelici, Dr. Vasile Marcu, etc. dintre aceştia d­nil Dr. Aurel Morariu ca preşedinte şi Nicolae Prelici ca vicepreş, această rânscriere fă­­cându se astfel cum numiţii au fost înscrişi în acest registru comercial înainte de schimbările făcute în urma deciziunilor ministerului declarate nele­gale de cătră înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Aceste schimbări în registrul comercial al Tribunalului Cernăuţi s' au făcut clar pe ziua de 27 Noembrie 1926. Aşa fiind nici di formă d nui Constantin Tarangul, Dr. Isidor Ştefanelli, Eu­­sebiu Hotinceanu et consortes nu mai au nici o legitimare de a sta la cârma Băncii Regio­nale din Cernăuţi, de a se amesteca în ges­tiunea ei şi chiar de a da vre­o semnătură legală în numele ei. -----------------------------------------------------­ till m­ ai fi ulm ! In „Poporul“ apărut înainte cu o săptă­­mână pentru ziua de 1 Decembrie 1926, d-l A. Răşcanu-Krebs vorbeşte In editorialul în­titulat „Forţa noastră“ despre valoarea forţei partidului din care face parte, scriind tex­tual : „Valoarea ei ? Se va cunoaşte atunci când se va schimba unitatea de măsură ce se întrebuinţează astăzi în ţara noastră. Cine e cuminte va înţelege aceasta". Nu încape îndoială că cine e cuminte înţelege că atunci când sistemul de măsură metric decimal se va schimba şi nu se va mai întrebuinţa la noi, negreşit că atunci şi numai atunci partidul d-lui A. Răşcanu va ajunge la putere, punându-şi la încercare forţa. De astă dată are şi d-nul A. Răşcanu- Krebs o părere care e pe aproape de ade­văr şi Intr’adevăr .... neplagiată. —Abonați „Glasul Bucovinei“— „U LA SUL BUCOVINEI* Calendars! Jail Rawlin­“ pe anul 1927 In câteva zile ese de sub tipar Calenda­rul „Glasul Bucovinei“ pe anul 1927. Acest Calendar care dela apariţia lui a isbutit să şi câştige un larg cerc de cetitori nu numai In Bucovina, apare în anul acesta deosebit de frumos executat, cu un material istoric, lite­rar, ştiinţific şi de actualitate dintre cele mai importante. Domnii I. Nistor, Vintilă I Bră­­tianu, V. Grecu, C. Morariu, A. Morariu, C. Berariu, R. Cândea, V. Loichiţă, V. Morariu, M. Cerna, L. Morariu, D. şi E. Marmeliuc, Oltea I. Nistor, C. V. Şesan, A. Dorofteiu, N. Tcaciuc ş. a. au dat contribuţii preţioase şi interesante din istorie, politică, literatură şi artă. Calendarul pe lângă un material bogat şi variat va avea aproape 60 clişee, frumos executate. Cine vrea să aibă o lectură plă­cută şi folositoare, cine vrea să facă daruri de Crăciun potrivite, va lua Calendarul „Glasul Bucovinei“ pe 1927. Revistele şi ziarele au recunoscut în toţi anii valoarea deosebită a acestui Calendar, unul din cele mai frumoase în ţara întreagă copsul gm im in Brăila 29 (Rador). — Azi s’a deschis congresul agricol. D-nul Berceanu a mulţumit d-lor miniştri Meissner şi Garoflid pentru participare şi a adus elogii dispărutului Constantinescu, cetind apoi tele­gramele sosite de la d-nii Vinti, Bratianu, I. G. Duca, Trancu-Iaşi şi Busuiocescu. Au vorbit apoi d-nii Pană, Iarca, Lucasievici, Raduceanu, Brancovici, Nanu şi Conert, preşedintele asociaţiei şvabe. Acesta a ară­tat că agricultura şi creşterea vitelor în Ardeal trece prin criză. D-nul Meissner a arătat câ vine în aju­torul agriculturei, dregând șosete și poduri, d-l Ga­roflid a spus cǎ guvernul este pentru ajutorarea agriculturei și stabilizarea monedei. Apoi a urmat un banchet. ....................................2008 In atenţiunea posesorilor de bonuri de rechiziţie Referitor la bonurile de rechiziţie mise după data de 37 Decembrie 1979 şi rămase neachitate, Ministerul finanţelor a dispus pre­lungirea termenului de prezentare, până la 75 Decembrie a. c. prin următoarea circulară adre­sată Administraţiilor financiare din ţară. Urmare la ordinul circular Nr. 279.563 din 1 Noembrie crt. vă facem cunoscut că pentru îmborde­­rarea bonurilor de rechiziţie prelungim data de 10 Noembrie crt. şi fixăm un ultim termen la 15 De­cembrie 1926, dată care sub nici un motiv nu va mai putea fi prelungită. In consecinţă pentru a nu fi expuşi la reclama­­ţiuni şi pentru a putea avea o situaţia cât mai apro­piată, veţi lua măsuri ca prin toate mijloacele posi­bile să se aducă la cunoştinţa populaţiei din judeţul respectiv care posedă asemenea bonuri să se pre­zinte inevitabil la percepţiile respective până la data de mai sus unde li se vor înscrie bonurile. In acest scop toate bonurile care se vor mai prezenta până la 15 Decembrie crt. vor fi înscrise in borderouri suplimentare întocmite în acelaş fel după cum vi s’au dat instrucţiuni cu ordinul circular Nr. 247.091 din 28 Septembrie crt. In acest scop veţi da ordin perceptorilor fiscali, rurali şi urbani să anunţe populaţia, la ţară prin ba­terea tobei, iar la oraşe prin mijloacele pe care le veţi crede mai eficace, astfel că la această dată de 15 Decembrie crt. să ne puteţi înainta borderourile definitive complectate şi încheiate. Pentru a nu se face confuzie repetăm că se vor primi la înscriere absolut toate bonurile de rechiziţie, chiar şi acele emise după data de 31 Decembrie 1919, astfel după cum vi s’a comunicat prin ordinul 270136 din 22 Octombrie crt. Director general: (ss) H o s t i u c Director: (ss) lndiscifrab!! Cel mai bun prieten peste întreg anul este un calendar bun. Cel mai bun și frumos calendar este Calendarul „Glasul Bucovinei**, bogat ilustrat. No. 2264 închiderea conferinţei internaţionale de cale ferată Bucureşti, 29 (Rador). — Azi s’a închis conferinţa internaţională de căi ferate, discu­­tându-se transitul cărbunilor prin Cehoslova­cia şi Polonia. Delegatul liniei Arad-Cenad a cerut legătură cu Ungaria prin Pecica şi întocmirea unui mers al trenurilor general internaţional. S-a hotărât ca viitoarea confe­rinţă să aibă loc la Budapesta. D. Iosif Hula, delegatul Cehoslovaciei, a mulţumit pentru primirea făcută delegaţilor în România. Apoi au luat cuvântul d-nii Me­­reuţă, director al căilor ferate române, Quer­­damaque, delegatul Italiei, și Meyer, delegatul Austriei. HM „Gessler“ în miniatură Cercul cultural al Corpului didactic primar din Bucovina a ţinut în comuna Petriceni una din confe­rinţele sale pe ziua de 21 Noembrie crt. Această con­ferinţă la care a participat un considerabil număr de învăţătoare şi învăţători a fost onorată şi cu pre­zenţa d-lui prefect Simion Boca Nimic de zis, un domn prefect poate în sfârşit cu îngăduinţa şi permi­siunea organizatorilor acestor conferinţe, să ia parte la ele. Ceea ce însă nu pare absolut inadmisibil este faptul că d-l prefect Simion Boca a înţeles să intre în sala unde se ţinea această conferinţă culturală în­soţit de doi jandarmi (probabil ca să poată înţelege mai bine chestiunile culturale ce se tratau! N. R.) Jandarmii erau în serviciu şi prezenţa lor a indispus foarte mult pe membrii corpului didactic întruniţi. Să nu se mire onor. Corpul nostru didactic primar de aceste atitudini provocatoare şi semeţe ale d-lui pre­fect Simion Boca. D-sa se improvizează în rolul cu­noscutului sbir Gessler, care — dupâ cum se știe — cerea norodului din gubernia sa să se închine unui par în care se găsia pălăria lui Gessler. -----------------------•••»----------------------­ Congresul meseriilor Bucureşti, 29 (Rador) — Congresul meseriilor s’a deschis ori sub prezidenţia d-lui ministru Trancu- Iaşi, care a salutat pe meseriaşii veniţi. Apoi au vor­bit d-nii: inginer Sterian, Dr. Caminschi, senatorul Sand­or Iosif, ing.­­Stratilescu, Stavri, Cunescu,­ Dr.­­Ioaniţescu, Bücher din Cernăuţi şi Enescu, director general al casei asigurărilor. După amiază au cetit rapoarte d-nii: Cunescu despre îndrumarea profesio­nală, Dimitriu despre contractul de ucenicie şi Mi­­hailescu despre controlul meseriilor, apoi au făcut propuneri d-nii Anghel, Stoicescu, Rădulescu-Motru, Dr. Ioanitescu. Ședința continuă. —————— ••••— .... SITUAŢIA EXTERNA Briand a arătat ambasadorului german la Paris, că nu ar putea admite nici una din te­zele susţinute de Stresemenn în ultimul său discurs din parlamentul german. Conferinţa ambasadorilor s’a ocupat de chestia dezarmării Germaniei. Italia s’a raliat punctului de vedere englez, care formulează o teză mai favorabilă Germaniei decât cea francezâ. * Regele Italiei a sancționat legea pentru introducerea pedepsei cu moartea. In legătură cu evenimentele din Albania, Italia a concen­trat forțele sale navale. * Negocierile franco-ruse întâmpină grave dificultăţi. Cenoi, secretarul general al delega­ţiei sovietice şi Precorejensk­, vicepreşedinte, vor demisiona. Se anunţă numirea lui Litvinov ca succesor al lui K­ossin la Londra şi a lui Kamenev ca ambasador rus la Roma. * La 26 Noembrie c. s-a deschis Camera elină. Camera actuală se va ocupa cu rezolva­rea problemelor economice urgente şi cu insta­larea grecilor expulzaţi din Asia Mică şi Tra­cia. De asemenea Camera actuală va îndeplini şi opera de revizuire a constituţiei. Noul fră­mântări s’au ivit în sânul armatei greceşti. 7000 ofiţeri venizelişti au publicat un manifest, in care declară că nu vor admite reactivarea ofi­ţerilor re­galişti, care au fost demişi de curând. * Guvernul spaniol va începe in curând negocieri cu România şi Grecia spre a încheia tratete comerciale. Din totalul de 1200 ofiţeri spanioli formând cadrele artileriei, 950 au ce­rut reintegrarea în armată.

Next