Glasul Bucovinei, decembrie 1926 (Anul 9, nr. 2264-2285)

1926-12-08 / nr. 2269

Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Flonder Nr. 33 St stlmtm «s mal articol* ia călite. Maneerlule u «. ae înapoiază. ANUNŢURI Şl RECLAME se calculează dupi tarif şi se primesc la admi­nistraţie. Strada lancu Flonder No. 33 halfi Inserate la Interiorul ziarului ee m­ei taxa ea 50*4 Porul da Judecată la CoralulL R ABONAMENTUL: i m MW, p9 *k a 2M tel, m tni hisl 10«lei, pent» zM«: f m» tat 20» 1«1, p*»­, as 12* tel, pt tr«i iui , Momi uaiftnt! de Duminică, pe mi m M lei, pe w » toi, pe trei liMi 30 leL Pentre străinătate pe u am MP iei, pe ai 4M Iei. Pdlflic ac fac la ud lot c­arului. -----------------------------------------------------­ ilirea ilarii Statului (A) Ajungând la cârma Statului aşa cum au putut, guvernanţii noştri de astăzi şi au inau­­gurat activitatea prin o serie de ilegalităţi co­mise din motive politice, fără nici o noimă, fără nici un rost. Astfel diferiţii miniştri au ajuns să spună una şi să facă de cele mai multe ori exact contrariul. Dacă In alte părţi aceste măsuri ilegale au fost destul de numeroase, la noi In Bu­covina înregistrăm aproape exclusiv numai ilegalităţi. Astfel numeroase consilii comunale alese au fost disolvate şi înlocuite prin comi­sii interimare, compuse din persoane ce se găsesc în conflict cu comunele cărora le au fost impuse. Numeroşi funcţionari, numiţi cu decrete, in toată regula, au fost mutaţi şi purtaţi din loc în loc, fără rost. Au fost ri­dicaţi dintr’un serviciu, nedându li se altă ocupaţie, astfel că azi primesc leafă fără să presteze serviciu, neputând face faţă nevoi­lor din cauză că li s’au tăiat diferitele alo­caţii. Dar n’au fost cruţate nici instituţiuni cu caracter mai mult particular precum este ca­zul Băncii Regionale, căreia, printr’o crasă nesocotire a legiior, i s’au cauzat cu bună seamă prejudiţii mari. Deasemenea n’au scăpat de urgia gu­vernamentală nici instituţiuni şi aşezăminte de cultură, disolva­rea comitetului casei de citire poloneze şi altele, mărturisesc furia pă­timaşă a celor ce ne guvernează. Culrea ile­galităţii au atins-o prin procedeele dia Uni­versitate, nemai­pomenite până azi în istoria dezvoltării universităţilor româneşti Destitui­rea rectorului, amovarea din funcţiunea de senatori universitari a d-lor Ion Nistor şi M Hacman sunt fipie, cari Învederează lipsa de respect a celor ce ne conduc faţă de o însti­­tuţiune culturală precum este Universitatea. Şi astfel am putea continua să arătăm o serie nesfârşită de ilegalităţi în toate do­meniile vieţii publice, săvârşite cu o rară des­­involtură. Consecinţele acestei atitudini au fost altă serie nesfârşită da procese cari s’au desbâtut în faţa instanţelor de contencios, procese, fireşte pierdute de cătră diferitele Mi­nisterei. Şi vedem iarăşi justiţia ordonând re­pararea greşelilor comise, iar ministerele ne­voind să se conforme hotărîrilor de apărare a ordinii şi legalităţii. Asistăm deci la o de­bandadă administrativă nemaipomenită, pa­tronată de acei cari au venit în fruntea bre­bilor publice în numele principiilor de ordine şi respect al leg­lor, pe cari ei înşişi le ne­socotesc mai sfidător. Dar gravitatea acestei situaţii critice nu residâ atâta în faptele pe cad le-am men­ţionat, cât mai ales în consecinţele morale dezastruoase pentru autoritatea Statului, pe care o vedem slăbind din zi în zi. Căci după exemplul de sus al acelora cad ar trebui să se comporte altfel în situaţiile pe cari le de­­ţin, se iau toţi aceia cari caută să profite din scăderea prestigiului autorităţilor. Şi ast­fel vedem subminată autoritatea statului prin chiar incur­a celora cari ar trebui să ridice această autoritate. Credem că a sosit ceasul ca guvernanţii noştri de azi să-şi dee seama de prăpastia spre care au pornit, şi să-şi vie în fire, acuma cât nu e prea târziu. Starea sănătăţii M. S. Regelui Bucureşti, 6 (Rador) — Medicii au dat azi la ora 1 d. a. următorul buletin: In urma unui nou examen medical, medicii au găsit necesitatea unei intervenţii chirurgicale, care a avut loc azi dimineaţă la orele 10. In­tervenţia chirurgicală a fost făcută in cele mai bune condiţiuni de cătră profesorul Hartmann. Starea M Sale Regelui este satisfăcătoare. -----------------••••----------------­ Onomastica I. P. S. S. Mitropolitului Nectarie Duminică In 5 Decembrie crt. a fost ziua sfântului Nectarie, onomastica I. P. S. Sale Mitropolitului Bucovinei. Din acest prilej s’a slujit în Catedrala din Cernăuţi o doxologie de cătră P. S. S. episcopul Ipolit înconjurat de înalt cler, ridicându se rugă­ciuni cătră a Atotputernicul Dumnezeu pen­tru sănătatea I P. S. Sale Mitropolitului Nec­tarie, ca să poată păstori mulţi ani şi în deplină sănătate cu aceiaşi înţelepciune şi devotament, de Dumnezeu păzită arhiepisco­pie a Cernăuţilor. In palatul mitropolitan s’a prezentat apoi mulţme de credincioşi, clerici şi mireni, adu­când I­P. S. Sale cele mai călduroase şi supuse urări de bine de ziua numelui. Nu­mărul cel mare şi distins al acelora ce au alergat ca iubire şi supunere fiească să-şi manifesteze astfel simţămintele lor faţă de arhipăstorul lor sufletesc, nu este decât o nouă dovadă de marea iubire şi nemărgi­nita veneraţie de care se bucură I­P­­S Sa Mitropolitul Bucovinei Nectarie la poporul dreptcredincios al arhiepiscopiei Cernăuţilor. ---------------------------------------­ Procesul d-lui prof. Hacman împotriva Ministerului Instrucţiunii Publice Sâmbătă, 4 Decembrie a c. Curtea de Apel din Cernăuţi, Secţia Ia si a pronunţat in procesul d-lui profesor universitar M­acman împotriva Ministerului Instrucţiunii Publice pen­tru amovare legală din funcţiunea de senator universitar al Universităţii din Cernăuţi. Curtea, prezidată de d. consilier Ariton, asistat de d-nii consilieri Ivinovici şi Radovici a admis acţiunea d-lui profesor Hacman, sta­bilind ca măsura luată de Ministerul Instruc­ţiunii Publice este nelegală şi obligând acest Minister să desfiinţeze măsura luată şi să re­integreze pe reclamant in drepturile sale. Iată dar, o nouă n­egăiltate a actualului guvern constat­ată şi sancţionată de justiţie. Sosirea M. S. Reia in Capitalii I M. S. Regina Maria a sosit in Capitală Sâmbătă 4 Decemvrie c. ora­­ d. a. cu un tren regal. La descindere din vagonul, regal Suverana a fost întimpinată de M. S. Regele împreună cu Casa civilă şi militară şi toţi adjutanţii regali. Revederea dintre Suveran şi M. S. Regina a fost cât se poate de cordială. M. S. Regina a fost salutată de către d-nul: general Averescu, preşedintele consiliului de mi­niştri, O Goga, ministru de interne, francu­­laş­, ministrul muncii, general Văleanu, minis­trul comunicaţiilor, general Coandă, preşedintele Senatului, P. P. Negulescu, preşedintele Camerei, R. Voinescu, directorul general al Siguranţei sta­tului, general Nicoleanu, prefectul poliţiei Capi­talei, etc. O companie din regim, jandarmilor me­di­ştri a dat onorurile. Suveranei i s'a făcut o primire entuziastă­ tlpIlUlIsMsi LilIjL .. Conferinţa a if.­. , ra? 3.­ K&tyr Institutul de Istorie şi Limbă din Cernăuţi, creat pentru multiplul scop de a aprofunda o serie de probleme de lingvistică şi istorie, de a comunica re­zultatele cercetărilor şi de a trezi la publicul cult, in­teres pentru studii în aceste domenii de ştiinţă, după ce pune la dispoziţia lumei savante un bogat şi va­loros material ştiinţific prin buletinul său „Codrul Cosminului*, din care stă să apară în curând al doilea volum, şi-a inaugurat seria de conferinţe pu­blice în ziua de Luni 6 Decembrie crt. la orele 6 în sala a VII-a a Universităţii, d-l prof.­­ Nistor desvol­­tându-şi conferinţa cu subiectul „Frontiera româno­­polonă“. Conferinţa a fost însufleţită de adevărul, care nici când n’a fost mai potrivit şi actual, că prezentul îşi flă în trecut temeiul şi îndreptarul f­iind pri­li­juită de lucrările prezente al comisiunii mixte in­­stitu­ta pentru trasarea pe teren a frontierei româno­­polone, în cadrul del­ici­tărilor stabilite in tratatul de la Sevres din 10 August 1920. Ilustrul conferenţiar începe prin a arăta cum poporul român, in năzuinţa sa orrgnie­ înţeleaptă de a se împrejnui cu hotare statornice prin tăria lor, a căutat în sec. 13 şi 14 să se întindă în spre nordest dealungul Nistrului spre obârşia­­acestuia, fapt atestat prin urme toponimice în Pocuţia (localităţi, ape şi munţi ca Acrişor, Dragoşa, Cerbul, Cucui etc., etc.), prin documente ca cel al Cneazului Svidrigailo din anul 1424 (care ne arată că între Prut şi Ceremuş ruiiernicile colonii moldoveneşti sa cârmuiau chiar după dreptul românesc), şi, în mod indirect, prin îm­prejurarea că Petru Muşst ia la zălog pentru un îm­prumut de bani tocmai Pocuţia, desigur fiindcă afla în moldovenii da­ acolo puncte de razim pentru o stăpânire în acea regiune, care a fost, in urmă obiec­tul năzuinţelor lui Ştefan cel Mare, Petru Rareş şi chiar Mihai Viteazul. Odată cu crearea puternicului regat al Iagheionilor pela 1400 s’a fixat in mod fi­resc şi hotarul între Polonia şi Moldova, care a ră­mas în principiu acelaş până in zilele noastre, ur­mând de­ aproape soarta regatului vecin, dispărând spre finea sec. XVIII, odată cu împărţirea Poloniei, şi reapărând, după râsboiul mondial, odată cu reîn­vierea statului polon. Care era această frontieră? In tratatul din anul 1433 între Vladislav II Jagheilo şi Ștefan II din Mol­dova, ea este arătată ca urcând cursul părâului Co­locin (ce se revarsă în Prut), trecând prin Potoc şi urmând spre nord, până la Nistru. Părerea ucrainea­nului Miron Cerduba (1899) că acest Potoc ar fi

Next