Glasul Bucovinei, noiembrie 1927 (Anul 10, nr. 2518-2541)

1927-11-26 / nr. 2538

Pag. 2 toare la viaţa cea vecinică. Şi ţara întreagă se îmbracă pentru a doua oară anul acesta, în haină cernită de durere. La 20 iulie a închis pen­tru totdeauna ochii regele Ferdinand, tocmai când ţara poate avea cea mai mare nevoie de braţul lui con­ducător, şi abia de au trecut patru luni de zile, şi închide ochii şi sfet­nicul său care l-a slujit cu atâta credinţă. Moartea aceasta vine, când ni­meni nu se aştepta şi când ţara are atâta nevoie de mintea şi înţelep­ciunea sa. II plângem cu toţii, precum îl plâng copiii cei buni pe părintele lor iubitor, când acesta îi lasă înainte de vreme. Şi gândul nostru se ridică umilit şi rugător cătră tronul dum­­nezeesc ca, pentru durerea ce-o su­ferim, să ne mângâie coborînd a­­supra conducătorilor ce ne-au ră­mas, aceeaşi dragoste cătră popor şi aceeaşi destoinicie şi pricepere iscusită în conducerea unei ţări. ­oartea prim ministrulu­i Ion I.C.Bratiauu Primul ministru Ion I. C. Brătianu a murit joi dimineaţa la orele 7 fără un sfert. In cele două zile din urmă a suferit de a­­migdalită (gâlci). Marţi, i s’au făcut două operaţii cari tre­cător­i au făcut mai bine. Miercuri însă doc­torii au văzut că boala s’a înrăutăţit din pri­cină că i-a trecut în sânge puroiu, care a pricinuit moartea. Frmul ministru Ion I. C. Brătianu şi-a dat obştescul sfârşit la vârsta de 63 ani ' ....... ' .......—..... • • • »«in —— Certificatul oficial de moarte Joi, 24 Noemvrie la ora 6 45 a încetat din vară Ion I C Brătianu, prtsrd'ntele Cor- S" ului de m n str», In urna unei anghint s rrptococice cu septicimie (gliei cu umflarea gâtulu). --------------------••••-------------------­ Condoleanţe şefilor de partide Judita după moartea lui Ion I. C. B­ătinnu dl. sub ster.­u­l de stat Franasovici a chem­at joi la cele p dmintaţa pe toţi şefii de partide şi i- a f­out cunoscută trista veste. Toţi s­fii de partide l-au ruşat pe dl Fra­nasovici să adu­c familiei marelui om de st­a, care a fost Ion I. C. Brătianu, condoleanţe (ti­neri de rău). Indeosibi d­. Jhantu, şeful partidului naţio­nal ţătinist, In­ă de Mier.U't s' a interesat de mersul bolit­­urdud Intiaătoştre grabnici şi de plini. Cum ţinea Ion I. C. Brătianu la datinele străbune Fostul prim ministru Ion I. C. Brătianu avea inima pl­nă de iubirea datinelor străbune, a portului nostr strămoşesc şi­­mea cu mare sf­ăţenie !* credinţa pe care ne au lăsat-o stră­moşii in toata viaţa sa a stăruit cu mai rav­ă pentru păstrarea acestor mari como ale noastre. Dov da românescului său suflet ne o dă şi fapiul că Ion I. C. B­âtianu avea obiceiu de a lua cu el, când pleca in lă’ă'one, o fri mod­ă d­agă cum o v»d»m I« ţăranii di* Ardeal şi nu o/m­a­­­i des gă av a cele d* trebuinţă pentru ă âtone Nj odată s’a în tămplat ca pri gări călătorii să-l vadă pe lun I C. Brătianu »coborându se din tren c desagi și sâ i se umezească o h i de lacrim . Ion I. C Brătianu avea suflet de româ curat Ne va rămânea pildă vie de iubire a ta ce-i românesc ■■■ I # • • • ............. ■ Nimeni să nu întârzie să și procure la timp cu EiDim Im nur pe anul 1928 cel mai potrivit CALENDAR pentru popor GLASUL BUCOVINEI Dl. Vintilă Brătianu numit prim-ministru Îndată d­pă ce fostul prm-ministru şi a dit obştescul sfârşit toţi miniştrii şi au înain­tat înaltei R­genţe demisiile, înalta Regenţă l a însărcinat pe dl Vin­­­ă Brătianu să alcătuiască un nou guvern. Dl Vintilă Brătianu a alcătu­t guvernul cu a­­ceiaş miniştri ca până acum­. Miniştrii au depus jură­mântul In faţa Inaltei R­genţe la Palatul Regal dn Calea Vic­toriei ş­i la orele 8 dimineaţa. Cuvântarea I P. Sfinţitului P­­riarh Miron Când miniştrii au venit la Palat să de­pună jurământul, I. P. S Patri­ahul M­ion In numele Inaltei Regenţe a ţinut urmâtoarea cuvântare : „ După nenorocirea pe care Ţara a avut să o îndure prin pierderea celui mai mare Rege, Dumnezeu ne-a dat o nouă mare lo­vitură, luând dintre noi pe unul din cei mai mari oameni politici ai României de as­tăzi Istoria nepărtinitoare va aşeza alături de marele bărbat Ion Brătianu pe fiul lui, care a condus întregirea neamului. Rog pe Dumnezeu ca în aceste clipe în­semnate să coboare asupra tuturor conducă­torilor ţării noastre duhul înţelepciunii şi al înţelegerii pentru ca prin muncă unită să pu­tem în parte împlini golul lăsat prin pierderea lui Ion I. C. Brătianu. M­aAi­ttia Corpul neînsufleţit al marelui d­spărut Ion I. C. B­âtianu a fost aşezat pe un cata fac In sala cea mare a Atheneului din Bucu­­reşti A'Ci va sta până Duminică d mii­aţ», ând va fi transportat la Fodca spre a fi a­şezat la locul de veşnică odină. Inmormân­area se va face cât se poate ie simplu, lă â cununi, aşa precum şi-a do­at în cele din urmă clipe aie vieţii. Totuşi­­ se vtjr fire după cjiti i se cu v ne unui astfel de bărbat funerarii naţionale ---------------• • • •--------------­ Parastase întru pomenirea lui Ion I. C. Brătianu In toate bisericile din ţară se vor săvâr­şi Duminică 27 Noembrie parastase pentru pomenirea şi odihna lui Ion I. C. Brătianu. La Cernăuţi deasemenea se va sluji o liturghie şi va avea loc la orele II şi jum. în biserica Catedrală un parastas, slujit de F. S. S. Episcopul Ipolit al Rădăuţilor, la care vor fi de faţă toate căpeteniile bisericeşti, ci­vile şi militare. Deasemenea tot Duminică şi comunita­tea evreiască va săvârşi rugăciuni în templu la orele 10. No. 2538 Cine a fost los I. B. Mino Ion I. C. Brătianu s'i n sent dintr'o veche fa­milie boereiscâ In anul 1864, tocmai in ziua când in România s'a desfin­­ţit iolo­gia şi s'a votat şi întărit cea d.ntâi reformă agrară de iraproprietarire a ţăra­nilor. Tatăl său Ion C. Brătianu era unul din bărbaţii cari s’au străduit mai mult pentru întărirea neamului nistru românesc. Tatal său a fost acel bar­bat care a adus in țara pe fostul Rege Carol, cel dintâi Rege al României;­­ tăi său a fost acela care mai mult s’a străduit, luând asupra lui toată răspunderea, sa facă râzboiu cu Turcii pent­u a scoate ţara de sub ocro­tirea turcea­scă , şi tot tat -1 sau a fo­t omul sub a l­ui conducere România a fost ridicată la rangul de Regat. D.''aceea in inima lui Ion I. C. Brătianu încă de mic copil i-a foit sădită dragostei azătoare de ţară şi neam, dragoste ce l-a călăuz­i t­oată viaţa sa. Ion I. C. B­ătanu a invstat mai inte la Liceul Sf. Sava , Bucureş­i, de unde a plecat la Pais pen­tru ca să se facă inginer. Aici la Paris şi-a inst­uit in afară de cunoştinţele inginer­ei şi o mucime de a te cunoşt­iţe, întârindu şi­­ fotul şi Îmbogăţindu-Şi min­tea cu alte feluri­e cunoştinţe folos­­­iare. întors in ţară, Ion I. C. Brătianu a intrat in slujba st tu ui, ca inginer, u­nde a lucrat la faiur te lucrări însemn te de Cale Fer tâ; astfel a lu rat pe lina ferată Bacau—Piatra Nj­uiţ, precum şi Iiş — G laţi; şi ast zi mai stau nefinite pe aceste lmii 2 poduri lucate după planurile lui. A n t­at in politi­ă in anul 1895 când a f a­­les deputat al judeţului Go­j. In anul 1897, la o vârstă de abia 33 ani, a fost pentru intâi­s iată ministru şi an de la Lucra ile pub­ice. Iar in decemvrie 190­8 a fost numit intâiaş dată prin-minatru al ţării. Oriunde era pus sa lucreze (r fost ministru a­­proape in toate mini­­erel­e s’a dovedit ca om mun­citor, hotărit şi foa­te cumpenit, căruia insă nu-i plă­cea să vo­be­sca mult despre persoana lui. Şi tot­deauna era foarte cumpenit şi scump la vorba, aşa că a sjuns să fie unul din cei mai tăcuţi oameni po­litici ai Ţari Româneşti. A fost un mare iubitor al ţăran lor şi încă din anul 1907 Ion I. C. Brâti nu a put In p­ogramul par­tidului naţional liberal reforma agrară ş­i sotul univer­sal, la Înfăptuirea cărora l-a ajutat pe Regele Fer­dinand. Când a început războiul cel mare, in fruntea gu­vernul­­ din Româna de atu­ci shtea Ion I. C. B­â­tlani , mult a avut de Indurat acest guvern, până a venit şi ceasul Românei să s­uită sabia pentru desrobirea no­ast­ă a acelora care eram sub stăpânire străină. Căci pe deoparte cei nerăbdători dadeau zor pentru intrarea mai de graba In râzbou, iar pe de altă parte s'au gâsit mulţi cu sufietul mai slab, cari rug­au pe partea duşmanilor neamului nostru, şi astfel Ion I. C. Brâtianu trebuia să vegheze ea nu cum­va să se facă un pas greşit. Tăcut, cum am ară­tat cft-i era firea, cu bărbîţie şi dragoste a îndurat chiar cuvin­te de ocară dala oameni cari n’eveau sar­cina grea a ras.u derit, şi a pregătit timp de 2 ani ţara p«n­ru clipa «St mare, fiind cel mai de seamâ şi cel mai ascultat sfetnic al marelui rege Ferdinand. Şti cu toţii cum s’a făcut râzbrut şi cam In­­tr’o vreme Româna *junse la mars greutate. Şi nu­mai cei din jirul lui I­on I. C. Brătianu nu şti­­t cât a indurat acest mire bărbat şi cum nici odată n’a pier­dut nad jdea «.â va veni zua cea mare a izbăvirii. Când aceasta zi a sost, Im I. C Brătianu a luat din nou frânele guvernului şi la Paris, când se punea la cale in heierea păcii, Ion I. C. Brătianu apăra cu i ida­­­re drepturile ţării sale asupra tuturor ţinu­turilor foc­u­te de neamul românesc. îndeosebi rând a venit vorba despre ciuntirea Banatului In paguba drepturilor României, Ion I. C. Brătianu s’a Im­otivit cu bărbăţie încălcării dreptu­rilor României; şi când a văz­u că Impotr­va dorinţei bănăţenilor de a se uni cu patria-mamă, conferinţa de pace de la Pauis totuşi nu voia să ţie seama de drep­turile românilor Ion I C. Brătianu mai lne şi-a dat­ demsia decât sa iscălească un tratat de pace ne­drept. Este de prisos sa mai reamintim străduinţele sale, atunci când a făcut legătură cu Aliaţi pentru ntrarea Romă niei In râzboiu alături de ei, pentru a pastra neatinsă ţărişoara noastră Bucovina Româ­niei. După încheierea păcii guvernele conduse de Ion I. C. B­âtianu au fo­st ace­le cari au pus temelie trai­nica R­mâniei Man prin leg­u­ri de c­a mai mare În­semnătate, după cari încă multă vreme va trebui să fie condusă ţara. Mintea ageră şi luminată de cunoştiinţa amănun­ţită a ţi­n­utului neamului nostru, Încrederea neţărmu­rită In puterea di viaţa a neamului nostru l au făcut pe Ion­­ C. Brătianu sâ ajungă cel mai mare om al ţării româneşti. A s­ujit ca sfetnic la trei regi: Sub domnia În­ţeleaptă a Regelui Carol, sub cond­ucerea interză şi plină de fapte mari a Regelui Ferdinand, şi in sfâ­şit la inceputul domniei micului nostru Rege Mihri, a cărui domnie s’a străduit s’o Întărească spre binele ţârii şi al neamului. Cuv­inile sunt prea slabe pentru a arăta cine a fost acest mare om de stat și bărbat politic, de a

Next