Glasul Bucovinei, noiembrie 1927 (Anul 10, nr. 2518-2541)
1927-11-26 / nr. 2538
Pag. 2 toare la viaţa cea vecinică. Şi ţara întreagă se îmbracă pentru a doua oară anul acesta, în haină cernită de durere. La 20 iulie a închis pentru totdeauna ochii regele Ferdinand, tocmai când ţara poate avea cea mai mare nevoie de braţul lui conducător, şi abia de au trecut patru luni de zile, şi închide ochii şi sfetnicul său care l-a slujit cu atâta credinţă. Moartea aceasta vine, când nimeni nu se aştepta şi când ţara are atâta nevoie de mintea şi înţelepciunea sa. II plângem cu toţii, precum îl plâng copiii cei buni pe părintele lor iubitor, când acesta îi lasă înainte de vreme. Şi gândul nostru se ridică umilit şi rugător cătră tronul dumnezeesc ca, pentru durerea ce-o suferim, să ne mângâie coborînd asupra conducătorilor ce ne-au rămas, aceeaşi dragoste cătră popor şi aceeaşi destoinicie şi pricepere iscusită în conducerea unei ţări. oartea prim ministrului Ion I.C.Bratiauu Primul ministru Ion I. C. Brătianu a murit joi dimineaţa la orele 7 fără un sfert. In cele două zile din urmă a suferit de amigdalită (gâlci). Marţi, i s’au făcut două operaţii cari trecători au făcut mai bine. Miercuri însă doctorii au văzut că boala s’a înrăutăţit din pricină că i-a trecut în sânge puroiu, care a pricinuit moartea. Frmul ministru Ion I. C. Brătianu şi-a dat obştescul sfârşit la vârsta de 63 ani ' ....... ' .......—..... • • • »«in —— Certificatul oficial de moarte Joi, 24 Noemvrie la ora 6 45 a încetat din vară Ion I C Brătianu, prtsrd'ntele Cor- S" ului de m n str», In urna unei anghint s rrptococice cu septicimie (gliei cu umflarea gâtulu). --------------------••••------------------- Condoleanţe şefilor de partide Judita după moartea lui Ion I. C. Bătinnu dl. sub ster.ul de stat Franasovici a chemat joi la cele p dmintaţa pe toţi şefii de partide şi i- a fout cunoscută trista veste. Toţi sfii de partide l-au ruşat pe dl Franasovici să aduc familiei marelui om de sta, care a fost Ion I. C. Brătianu, condoleanţe (tineri de rău). Indeosibi d. Jhantu, şeful partidului naţional ţătinist, Ină de Mier.U't s' a interesat de mersul boliturdud Intiaătoştre grabnici şi de plini. Cum ţinea Ion I. C. Brătianu la datinele străbune Fostul prim ministru Ion I. C. Brătianu avea inima plnă de iubirea datinelor străbune, a portului nostr strămoşesc şimea cu mare sfăţenie !* credinţa pe care ne au lăsat-o strămoşii in toata viaţa sa a stăruit cu mai ravă pentru păstrarea acestor mari como ale noastre. Dov da românescului său suflet ne o dă şi fapiul că Ion I. C. Bâtianu avea obiceiu de a lua cu el, când pleca in lă’ă'one, o fri modă dagă cum o v»d»m I« ţăranii di* Ardeal şi nu o/mai des gă av a cele d* trebuinţă pentru ă âtone Nj odată s’a în tămplat ca pri gări călătorii să-l vadă pe lun I C. Brătianu »coborându se din tren c desagi și sâ i se umezească o h i de lacrim . Ion I. C Brătianu avea suflet de româ curat Ne va rămânea pildă vie de iubire a ta ce-i românesc ■■■ I # • • • ............. ■ Nimeni să nu întârzie să și procure la timp cu EiDim Im nur pe anul 1928 cel mai potrivit CALENDAR pentru popor GLASUL BUCOVINEI Dl. Vintilă Brătianu numit prim-ministru Îndată dpă ce fostul prm-ministru şi a dit obştescul sfârşit toţi miniştrii şi au înaintat înaltei Rgenţe demisiile, înalta Regenţă l a însărcinat pe dl Vină Brătianu să alcătuiască un nou guvern. Dl Vintilă Brătianu a alcătut guvernul cu aceiaş miniştri ca până acum. Miniştrii au depus jurământul In faţa Inaltei Rgenţe la Palatul Regal dn Calea Victoriei şi la orele 8 dimineaţa. Cuvântarea I P. Sfinţitului Priarh Miron Când miniştrii au venit la Palat să depună jurământul, I. P. S Patriahul Mion In numele Inaltei Regenţe a ţinut urmâtoarea cuvântare : „ După nenorocirea pe care Ţara a avut să o îndure prin pierderea celui mai mare Rege, Dumnezeu ne-a dat o nouă mare lovitură, luând dintre noi pe unul din cei mai mari oameni politici ai României de astăzi Istoria nepărtinitoare va aşeza alături de marele bărbat Ion Brătianu pe fiul lui, care a condus întregirea neamului. Rog pe Dumnezeu ca în aceste clipe însemnate să coboare asupra tuturor conducătorilor ţării noastre duhul înţelepciunii şi al înţelegerii pentru ca prin muncă unită să putem în parte împlini golul lăsat prin pierderea lui Ion I. C. Brătianu. MaAittia Corpul neînsufleţit al marelui dspărut Ion I. C. Bâtianu a fost aşezat pe un cata fac In sala cea mare a Atheneului din Bucureşti A'Ci va sta până Duminică d miiaţ», ând va fi transportat la Fodca spre a fi aşezat la locul de veşnică odină. Inmormânarea se va face cât se poate ie simplu, lă â cununi, aşa precum şi-a doat în cele din urmă clipe aie vieţii. Totuşi se vtjr fire după cjiti i se cu v ne unui astfel de bărbat funerarii naţionale ---------------• • • •-------------- Parastase întru pomenirea lui Ion I. C. Brătianu In toate bisericile din ţară se vor săvârşi Duminică 27 Noembrie parastase pentru pomenirea şi odihna lui Ion I. C. Brătianu. La Cernăuţi deasemenea se va sluji o liturghie şi va avea loc la orele II şi jum. în biserica Catedrală un parastas, slujit de F. S. S. Episcopul Ipolit al Rădăuţilor, la care vor fi de faţă toate căpeteniile bisericeşti, civile şi militare. Deasemenea tot Duminică şi comunitatea evreiască va săvârşi rugăciuni în templu la orele 10. No. 2538 Cine a fost los I. B. Mino Ion I. C. Brătianu s'i n sent dintr'o veche familie boereiscâ In anul 1864, tocmai in ziua când in România s'a desfinţit iologia şi s'a votat şi întărit cea d.ntâi reformă agrară de iraproprietarire a ţăranilor. Tatăl său Ion C. Brătianu era unul din bărbaţii cari s’au străduit mai mult pentru întărirea neamului nistru românesc. Tatal său a fost acel barbat care a adus in țara pe fostul Rege Carol, cel dintâi Rege al României; tăi său a fost acela care mai mult s’a străduit, luând asupra lui toată răspunderea, sa facă râzboiu cu Turcii pentu a scoate ţara de sub ocrotirea turcească , şi tot tat -1 sau a fot omul sub a lui conducere România a fost ridicată la rangul de Regat. D.''aceea in inima lui Ion I. C. Brătianu încă de mic copil i-a foit sădită dragostei azătoare de ţară şi neam, dragoste ce l-a călăuzi toată viaţa sa. Ion I. C. Bătanu a invstat mai inte la Liceul Sf. Sava , Bucureşi, de unde a plecat la Pais pentru ca să se facă inginer. Aici la Paris şi-a instuit in afară de cunoştinţele inginerei şi o mucime de a te cunoştiţe, întârindu şi fotul şi Îmbogăţindu-Şi mintea cu alte felurie cunoştinţe folosiare. întors in ţară, Ion I. C. Brătianu a intrat in slujba st tu ui, ca inginer, unde a lucrat la faiur te lucrări însemn te de Cale Fer tâ; astfel a lu rat pe lina ferată Bacau—Piatra Njuiţ, precum şi Iiş — G laţi; şi ast zi mai stau nefinite pe aceste lmii 2 poduri lucate după planurile lui. A n tat in politiă in anul 1895 când a f ales deputat al judeţului Goj. In anul 1897, la o vârstă de abia 33 ani, a fost pentru intâis iată ministru şi an de la Lucra ile pubice. Iar in decemvrie 1908 a fost numit intâiaş dată prin-minatru al ţării. Oriunde era pus sa lucreze (r fost ministru aproape in toate minierele s’a dovedit ca om muncitor, hotărit şi foate cumpenit, căruia insă nu-i plăcea să vobesca mult despre persoana lui. Şi totdeauna era foarte cumpenit şi scump la vorba, aşa că a sjuns să fie unul din cei mai tăcuţi oameni politici ai Ţari Româneşti. A fost un mare iubitor al ţăran lor şi încă din anul 1907 Ion I. C. Brâti nu a put In pogramul partidului naţional liberal reforma agrară şi sotul universal, la Înfăptuirea cărora l-a ajutat pe Regele Ferdinand. Când a început războiul cel mare, in fruntea guvernul din Româna de atuci shtea Ion I. C. Bâtlani , mult a avut de Indurat acest guvern, până a venit şi ceasul Românei să suită sabia pentru desrobirea noastă a acelora care eram sub stăpânire străină. Căci pe deoparte cei nerăbdători dadeau zor pentru intrarea mai de graba In râzbou, iar pe de altă parte s'au gâsit mulţi cu sufietul mai slab, cari rugau pe partea duşmanilor neamului nostru, şi astfel Ion I. C. Brâtianu trebuia să vegheze ea nu cumva să se facă un pas greşit. Tăcut, cum am arătat cft-i era firea, cu bărbîţie şi dragoste a îndurat chiar cuvinte de ocară dala oameni cari n’eveau sarcina grea a ras.u derit, şi a pregătit timp de 2 ani ţara p«nru clipa «St mare, fiind cel mai de seamâ şi cel mai ascultat sfetnic al marelui rege Ferdinand. Şti cu toţii cum s’a făcut râzbrut şi cam Intr’o vreme Româna *junse la mars greutate. Şi numai cei din jirul lui Ion I. C. Brătianu nu ştit cât a indurat acest mire bărbat şi cum nici odată n’a pierdut nad jdea «.â va veni zua cea mare a izbăvirii. Când aceasta zi a sost, Im I. C Brătianu a luat din nou frânele guvernului şi la Paris, când se punea la cale in heierea păcii, Ion I. C. Brătianu apăra cu i idare drepturile ţării sale asupra tuturor ţinuturilor focute de neamul românesc. îndeosebi rând a venit vorba despre ciuntirea Banatului In paguba drepturilor României, Ion I. C. Brătianu s’a Imotivit cu bărbăţie încălcării drepturilor României; şi când a văzu că Impotrva dorinţei bănăţenilor de a se uni cu patria-mamă, conferinţa de pace de la Pauis totuşi nu voia să ţie seama de drepturile românilor Ion I C. Brătianu mai lne şi-a dat demsia decât sa iscălească un tratat de pace nedrept. Este de prisos sa mai reamintim străduinţele sale, atunci când a făcut legătură cu Aliaţi pentru ntrarea Romă niei In râzboiu alături de ei, pentru a pastra neatinsă ţărişoara noastră Bucovina României. După încheierea păcii guvernele conduse de Ion I. C. Bâtianu au fost acele cari au pus temelie trainica Rmâniei Man prin leguri de ca mai mare Însemnătate, după cari încă multă vreme va trebui să fie condusă ţara. Mintea ageră şi luminată de cunoştiinţa amănunţită a ţinutului neamului nostru, Încrederea neţărmurită In puterea di viaţa a neamului nostru l au făcut pe Ion C. Brătianu sâ ajungă cel mai mare om al ţării româneşti. A sujit ca sfetnic la trei regi: Sub domnia Înţeleaptă a Regelui Carol, sub conducerea interză şi plină de fapte mari a Regelui Ferdinand, şi in sfâşit la inceputul domniei micului nostru Rege Mihri, a cărui domnie s’a străduit s’o Întărească spre binele ţârii şi al neamului. Cuvinile sunt prea slabe pentru a arăta cine a fost acest mare om de stat și bărbat politic, de a