Glasul Bucovinei, decembrie 1927 (Anul 10, nr. 2542-2562)

1927-12-08 / nr. 2547

Cernăuți, Joi 8 Decembrie 1927 Numărul 3 Lei Anul X, No. 2547 ,\ap . nr­t .61 rt(j AN NATIONAL ROMANESC = - HPflRE ZILNIC = Tipografia: Telefon Nr. 286 BONAMENTUL: lei, pe 1/2 an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru un an 300 lei, pe V2 an 160 lei, pe trei luni numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe V* an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis •casi prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe u­t an 700 lei. Profile se fac la sediul ziarului. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Plondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la admi­­nistraţie. Strada Iancu Flondor No. 33 Pentru inserare in interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%. Forul de Judecată In Cernăuţi. Două documente politice edificatoare Publicăm mai jos textul a două docu­mente politice şi anume propunerea de cola­borare a partidului naţional-liberal, şi răs­punsul partidului naţional-ţărănesc la această propunere,­ pentru ca din cuprinsul unuia şi a celuilalt din aceste două documente o­­pinia publică să vadă şi să judece cine a avut grija interesului general în momentele acestea mari şi grele pentru ţară . Propunerea partidului naţional-liberal lata formula de propunere a guvernului: „Situaţia lăsată de pierderea Regelui Ferdinand, urmată de moartea principalului său colaborator, im­pune, in perioada Încă gingaşă de consolidare In a­­fară şi Înăuntru a ţării, unirea sforţărilor pentru a Împiedeca pe vrăjmaşii din afară de a profita de a­­ceste momente grele şi de a căuta să dăstrame ceea­­ce cu atâta muncă şi jertfă s’a obţinut. De aceea guvernu’, conştient da răspunderea lui, cât şi partidul naţional-liberal şi colaboratorii lui, pe care în deosebi se sprijină, a crezut da datoria lui să arate această grijă partidului naţional-ţărănesc, pentru ca într’o comună sforţare să apere, precum se cuvine, interesele vitale ce sunt in joc. Aceste interese se pot rezuma In următoarele trei puncte : 1) Asigurarea liniştitului trai al ţării, pentru ca ea să poată să-şi dea toată grija exclusiv refacerii ei in toate direcţiunile. De aceia prima nevoie este men­ţinerea neştirbită a regimului constituţional fixat de Regal Ferdinand împreună cu parlamentul prin actul dela 4 Ianuarie 1926. 2) Apărarea solidară a marilor interese externe, în perioada încă de aşezare general şi în regiunea înfrământată in care ne găsim, pentru a învedera şi în afară că toată suflarea românească se găseşte strâns unită in apărarea regimului constituţional şi a politicii externe stabilite de ultimul război prin tratate. 3) Accelerarea normal­zării şi consolidării interne pentru a da Statului român tât mai repede toată e­­nergia de care dispune in nouile condiţiuni atât de prielnice ce i-a lăsat Întregirea neamului. Pentru îndeplinirea acestei acţiuni comune, tre­­bue să organizăm o întreita acţiune, a partidului na­ţional-liberal şi a partidului naţional-ţărănesc. A) O atitudine hotărltă in chestiunea dinastică pentru a înlătura orice nelămuriri in această privinţă şi a împiedica orice nădejda de mişcări ce is'ar face dinafară spre a turbura liniştea internă. B) O cercetare a chestiunilor mari, a căror re­­zolvire are un caracter naţional şi pe care o cere consolidarea naţională pentru ca pe baza ei, să se poată face pe un termen mai lung un acord al par­tidelor naţional-liberal şi naţional ţărănist, indiferent de acei care deţină în­ fiecare moment frânele condu­cerii şi a asigura astfal continuit­tea in execuţie, ab­solut indispensabilă unor at fi nevo­ mar!. Le-am putea rezuma pentru un moment, în po­litica externă In organizarea statului, in chestiunile fi­nanciare, economice şi culturale. Toate, prin natura lor şi interesele vitale in joc, pot înlesni unirea între suszisele partide. C) Înlesnirea Îndeplinirii acestui program şi co­laborării de guvern printr'un parlament, care să asi­gure opera de legiferare şi susţinerea puterii execu­tive eşită din această colaborare. In acest scop propunem : a) Formarea Îndată a unui guvern național, sub preşedinţia unei persoane luată in afară de partidele politice. Guvernul ar fi compus din membrii partidu­lui naţional-liberal şi colaboratorii săi pe de o parte şi membrii partidului naţional-ţărănesc pe de altă parte pe picior de egalitate, cu persoane dinainte determi­nate, repartizarea portofoliilor făcând obiectul unei În­ţelegeri ulterioare. b) Dacă insă partidul naţional ţărănesc persistă In ideia sa de a se dizolva parlamentul, pentru a face o colaborare posibilă, guvisos, şi partidul naţional­­liberal răspund următoarele: o disolvare in condiţiile actuale, ar produce agitaţii neprielnice pentru liniştea de care Statul român are nevoe, mai ales în momen­tul de faţă. Totuş, pentru a da dovadă de largul său spirit de conciliaţiune şi fără ca prin aceasta să se recunoască temeinicia argumentelor pe baza cărora se cere disolvarea parlamentului, guvernul este dispus să ceară înaltei Regenţe disolvarea parlamentului ac­tual de îndată ce situaţiunea politică o va permite. Acest moment va fi cu atât mai apropiat, cu cât o în­ţelegere mai repede se va stabili intre partidele na­­ţional-liberal şi naţional-ţărănesc pentru o tovărăşie în guvern pe baza unui program comun şi o tovără­şie în lupta electorală, unirea celor două partide scă­zând pericolul agitaţiunilor in timpul campaniei elec­torale. c) In consecinţă, pentru asigurarea îndeplinirii programului de mai sus şi pentru a nu frământa ţara prin agitaţiuni inutile, aceste alegeri general­e se vor face în modul cel mai liber, pe bază de operă de gu­vernământ viitor şi liste comune ale partidelor în co­laborare. Proporţia acestei participări va trebui să fie astfel ca să înlesnească opera de legiferare şi ca să se asigure îndeplinirea ei, prin stablirea unei ma­jorităţi. Partidul naţional-liberal, pentru a arăta dorinţa lui de a înlesni în aceşti momente grele situaţiunea ţării, ar primi proporţia de 55 la sută, f­iî de 45 la la sută pentru partidul naţional-ţărănesc. d) Programul de colaborare ar trece asta prin două etape. Cea dintâi de a asigura, prin colaborare de guvern şi parlamentară, destinderea între partidele politice, a arăta in afară solidaritatea naţională, a da înăuntru dovada grijei intereselor vitale, prin pilda partidelor, in primul loc. Pentru această primă etapă se poate îndată face un program de primă aplicare pe chestiuni de ord­n general, cum sunt:legie de or­ganizare, legea cooperaţiei, le­gea învăţământului se­cundar, programul financiar şi tariful vamal. In a­­ceastă perioadă de aşteptare se poate face programul viitor, cu care am pregăti a doua etapă de colabo­rare pentru opera de guvernământ aşez­at pe viitoa­rele alegeri, pentru a aduce în faţa ţarii şi a viitoru­lui parlament un program care să dea continuitatea necesară operei de consolidare a ţării. Acesta este programul pe care situaţi­aa gene­rală, internă şi externă îl impune conştiinţei guver­nului şi partidului naţional liberal. Ei preferă să-l îndeplinească cu colaborarea par­tidului naţional-ţărănesc, dar grija stâpânîtoare a in­tereselor de Stat ce-i dictează această preferinţă nu însemnează că guvernul şi partidul naţional liberal nu-şi iau, în caz de refuz, răspunderea intrigii situaţiei. Guvernul şi partidul naţional liberal ar fi înda­torat să aibă răspunsul partidului naţional-ţărănesc până Sâmbătă. Răspunsul partidului naţional­­ţărănesc Partidul naţional-ţărănesc este întru totul de co­mun acord cu d-voastră, că ţara se află intr’o situa­­ţiune grea. Din acest motiv, deşi după realizarea rând pe rând a prevederilor sale, el ar fi Îndreptăţit a socoti să organizarea statului român trebue să se facă In conformitate cu programul şi ideologia sa; admite to­tuşi, şi chiar crede utilă o concentrare a tuturor forţelor vii ale naţiunii. Din propunerile Înaintate lui, partidul naţional­­ţărănesc cons­­tă Insă, că deosebirea fundamentală, cu privire la sistemul de guvernământ ce a separat cele două partide, persista Încă. Partidul naţional-ţărănesc a Împărtăşit Întotdeauna credinţa că viaţa de stat treb­e Îndrumată pe tărâmul adevăratului constituţionalism, pe care pe de o parte, naţiunea are posibilitatea de a-şi ocroti ea Însăşi in­teresele sale, pe de alta, se poate realiza solidaritatea şi responsabilitatea masselor la opera de guvernare şi la viaţa de stat. I­in acest motiv, prin diferite declaraţiuni so­lemne, partidul naţional-ţărănesc a cerut in mod con­secvent şi categoric alegeri legale şi libere, iar faţă de actualul parlament. In deosebi, punctul său de ve­dere a fost precis, că el trebue disolvat pentru a da loc unei reprezentarii naţionale sincere. In această privinţă partidul naţional ţărănesc se simte legat nu numai de propria sa convingere, ci şi faţă de naţiune, într’o aşa măsură, încât crede că ar nesocoti cele mai elementare Îndatoriri, dacă ar intra fie şi numai în discuţie asupra acestei chestiuni. Partidul naţional-ţărănesc este convins că nu există o sită eşire din criza actuală de stat, decât di­solvarea imediată a actualului parlament şi efectuarea fără întârziere a unor alegeri libere, iar colaborările de guvernare să se încheie conform indicaţiunii cor­pului s­ectoral şi pe baza unui program de guvernare, care să cuprindă soluţii concrete şi precise, in toate chestiunile mari şi urgente de stat, prin urmare şi in chestiunile amintite în scrisoarea d-voastră. Adânca nemulţumire ce stăpâneşte masseis va fi înlăturată numai printr’o politică de stat, la cari vor fi angajate, prin votul lor, aceste masse. Ingr­jorarea d-voastrâ că noui alegeri vor fi un prilej de «agitaţii neprielnice" nu o împărtăşim. Din contră suntem si­guri, că ele vor produce o liniştire in masse, o des­tindere intre partidele politice şi un ech­libru sănă­tos in naţiune. înăuntru şi în afară, România va da im­presia de tărie, prin încetarea mij­oaceor de constrân­gere, stare de asediu, cenzură şi tot cortegiul lor, care au dat falsa impresie, că acestea ar fi necesare uni­tăţii noastre de stat însuşi sau suprimării unor miş­cări subversive, cari In realitate, n’au existat. ............ I • • • • ■■■"■ ..... Amânarea chestiunii optanţilor Bucureşti, 6 (Rador) — Direcţia pre­sei din Ministerul de Externe a trimis zia­relor următorul comunicat : In şedinţa de deschiderii de Luni dimi­neaţa Consiliul Societăţii Naţiunilor, a decis amânarea chestiunii optanţilor din cauza boa­lei d-lui Titulescu. D. Chamberlain a sub­liniat că această amânare nu schimba în­tru nimic, nici partea juridică a părţilor, nici cea a consiliului. Primind această ştire, şi ascultând de sfatul medicilor, d. Titulescu a renunţat să plece astăseară la Geneva. --------------------••••---------------------

Next