Glasul Bucovinei, ianuarie 1929 (Anul 12, nr. 2846-2867)

1929-01-15 / nr. 2855

Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Flondor Nr. 33 ABONAMENTUL­­ p* n N 800 M, p* yt an 300 lei, p* trei luni 190 lei, pentru fermit cteri: pe un an 300 lei, pe V, an 160 lei, pe trei luni 60 lei Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe V» an TO lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis «■uter, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe u/t an 700 lei. WA­B»­M fac la sediul ziarului. Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele au se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la admir i­ntegraţie. Strada Iancu Flondor No. 33 Pentru ingerate In interiorul ziarului se urcă taxa cu 50% Forări de Judecată In Cernăuți. Poporul suveran? S’a exprimat poporul suveran! Aşa susţin aleşii guvernului, aşa scriu gazetarii aleşi. — Ce cuvânt frumos, încântător, linguşitor chiar! Ce drept sublim, drept suprem al mulţimii, pentru recunoaşterea căruia a curs atâta sânge, s’au stins atâtea suflete, s’a uscat atâta creer! Nu se scrie un neadevăr. E ştiut de ori­cine şi oricând că poporul este suveran, dar mai bine ca orice, ştie fiecare că şi de astă dată poporul s’a exprimat asupra mandatelor cerute de partidele ţării. Ceea ce mulţi încă nu ştiu, e împrejurarea care face ca suveranitatea poporului nostru să se identifice totdeauna în materie electorală cu dorinţele şi propunerile guvernului. Când de acele împrejurări vorbesc oameni, cari nu-şi dau seama de ele, nu-i nimic de zis, pentru că orice părere, care are sinceritate la baza ei, nu poate supăra pe nimene; dar când de suveranitatea poporului vorbesc oameni, cari ştiu ce înseamnă ea, cum se exercită şi cum se exprimă ea, atunci să-mi fie îngăduit a con­trola sinceritatea şi continuitatea acelor păreri. In timp de aproximativ 3 ani s’au făcut 3 alegeri generale cu toate răsunetele lor. Oa­menii, cari astăzi ridică în slava cerului suve­ranitatea poporului exprimată „liber şi indepen­dent" şi în baza căreia acum au fost aleşi, scriau în anii trecuţi că suveranitatea poporului a fost o bătaie de joc la discreţia guvernului, în baza cărei suveranităţi sau „bătăi de joc" ei şi prietenii lor au căzut la alegeri. Vrea să zică poporul îi suveran şi-şi exer­cită bine suveranitatea când te alege; cum nu te alege, suveranitatea e o bătaie de joc şi exerciţiul ei este expresia siluirii. Aceasta este obiectivitatea, continuitatea şi statornicia părerilor şi convingerilor oamenilor, cari strigă cu gura deschisă până la desfigurare şi scriu cu litere cât roţile de car: „Poporul su­veran s’a exprimat“. Da, s’a exprimat, însă în orice caz nu mai liber decât până acuma. Diferă doar mijloacele de constrângere, unele fiind mai civilizate, altele mai puţin civilizate.— Astfel că pumnul, bota, securea, comunismul şi alte inovaţii sunt mijloace mai puţin civilizate şi mai destructive decât mijloacele, despre cari s’a vorbit că au fost întrebuinţate până acuma. Nu-i vorba însă numai de statornicie, dar şi de totala lipsă de sinceritate. Nu-i sinceritate astăzi, când se vorbeşte, cum se vorbeşte, de poporul suveran, cum n’a fost ieri, când în sala „Dacia" din Bucureşti, în sala „Casei Germane“ din Cernăuţi sau în altă sală de aiurea se striga de către aceiaşi oameni: „Jos guvernul! Trăiască suveranitatea poporului!!“. Cum poate să fie sinceri când aceşti oa­meni pretind totodată că sunt adânc cunoscători ai masselor ? Şi dacă sunt astfel, cum de nu-şi dau seama că după şase luni de guvernare în aceste greutăţi, când reacţiunea e fatală, oricare alt partid, dar mai cu seamă cel liberal, poate aduna „poporul suveran" să strige: „Jos gu­vernul" ! Ca să fie sincer în baza celor propo­văduite până acuma, ar trebui guvernul să plece. O va face ? Eu zic, că nu. — Şi nici nu zic că ar fi bine să o facă__ Iată de ce cred că vorbesc cu atâta uşu­rinţă şi nesinceritate de suveranitatea poporului oamenii, cari încă n’au făcut nimic pentru con­solidarea acelei suveranităţi. Să vorbim mai puţin de ea, dar să o res­pectăm mai mult. Vasile Ungurean încheierea împrumutului e sau nu un merit naţional-ţărănist?.. Până acuma se ştia că naţional-ţărăniştii a­bia aşteaptă să închee împrumutul pregătit de liberali. Din toate gazetele lor zilnic se vedea nerăbdarea de a putea aduce cu o zi mai de­grabă vestea încheierii definitive a împrumutu­lui. Evident succesul mult aşteptat al acestui împrumut urma să fie etalat apoi ca o deose­bită ispravă naţional-ţărănistă şi trâmbiţată în toată lumea. Dar ce să vezi deodată? Iată că gazeta guvernamentală „Cuvântul“ din 14 ianuarie a c. aduce un articol în care caracterizează proble­ma împrumutului şi mai ales încheierea lui drept o „capitulare“ a guvernului Maniu în faţa par­tidului liberal. „Cuvântul“ îi contestă actualului guvern orice parte activă în tratarea şi încheie­rea acestui împrumut. Tot ce s-a făcut efectiv în această chestiune au făcut liberalii. Guvernul Maniu, d-l ministru de finanţe M. Popovici, sim­pli statişti, figuranţi fără nici un rol. Ce intere­santă este această recunoaştere a incapacităţii şi inerţiei guvernamentale naţional-ţărăniste chiar de catră un organ al propagandei cele mai de­şănţate a acestui partid! Şi să reţinem, acesta este partidul care în opoziţie se lăuda că fie­care din şefii săi (vreo treizeci la număr!) are în fiecare buzunar câte şase împrumuturi, care mai de care mai avantajoase! Linişte în Jugoslavia Bucureşti 14 (Rador). — Din Belgrad vine ştirea că spiritele s’au liniştit în Jugoslavia, dar că momentan nu poate fi vorba de restabilirea raporturilor normale parlamentare, absolutismul fiind luat în vedere ca formă de guvernare pen­tru lungă vreme. Este adevărat că guvernul nu va mai apli­ca sistemul de centralizare de până acuma şi că va introduce descentralizarea, dar pe bază absolutistică şi într’o formă, care te miri dacă va conveni croaţilor. Deocamdată guvernul încă n’a disolvat partidele politice, de­oarece se crede că nu cutează să procedeze cu disolvarea faţă de partidul ţărănesc croat. Presa din Viena şi Berlin constată, cu toate desminţirile cari s’au dat, că în Iugoslavia a a­­părut pericolul fascist şi-şi arată îngrijorarea că acest pericol s’ar putea întinde şi asupra ţărilor vecine. Cum se judecă naţional-ţărăniştii ei înşişi Zilele acestea naţional-ţărănistul C. Stere a avut o interesantă explicaţie cu şeful guvernului naţional­­ţărănist I. Maniu. Explicaţia a durat două ore şi a ur­mat pe un ton care în tot timpul n’a fost tocmai pri­etenesc. Dl Maniu i-a reproşat d-lui deputat C. Stere că atitudinea d-sale şi a Basarabenilor săi este vădit duş­mănoasă şi compromiţătoare pentru guvern. Punctele de acuzaţiune aduse de dl Maniu d-lui Stere şi depu­taţilor basarabeni au fost: Izolarea Basarabiei de ac­ţiunea politică a pa­tidului naţional-ţărănesc; depunerea candidaturilor pentru parlament cu ignorarea dispozi­­ţiunilor statutare ale partidului de la guvern şi a cere­rilor de la centru; refuzul de a semna demisiile din parlament în alb ; continuele acte de indisciplină ale Basarabenilor şi conventiculele şi sfătuirile lor oculte separatiste. La acestea dl C. Stere i-a replicat d-lui Maniu pe un ton foarte hotărât, arătându-i că Basarabenii sunt profund nemulţumiţi fiindcă: Basarabia e complect ne­glijată de acest guvern; în guvern această provincie e reprezentată insuficient, pe când Ardealul are nouă mi­niştri ; în locul regionalismului oarecum legitimat al ve­chiului regat ţara e supusă regimului exclusivist al re­gionalismului sectar şi cu nimic îndreptăţit al ardele­nilor ; guvernul naţional-ţărănist departe de a fi al le­galităţii şi echităţii, e un guvern al tuturor abuzurilor şi al agenturii electorale; nici odată, spunea dl C. Stere, bunul plac, abuzul şi sfidarea legii n’au fost mai în floare ca sub acest regim ; s’au disolvat şi se di­­solvă fără nici un temei legal consilii comunale, jude­ţene, camere de agricultură, de muncă, de industrie şi comerţ, iar acum guvernul naţional-ţărănist, foarte rău inspirat, vrea să aducă o lege cuprinzând un articol unic prin care să dispare toate consiliile comunale şi judeţene din toată ţara. Această extraordinară şi absolut neobişnuită măsură tindeţi să o luaţi numai pentru ca să vă puteţi plasa clientela politică de partid. Or aceasta este un enorm abuz, d-le Maniu, împotriva căruia noi Basa­rabenii ne ridicăm cu toată hotărârea. In cameră şi senat noi vom combate acest proiect şi vom vota con­tra lui. Riposta dârză a d-lui Stere l-a indispus mult pe dl Maniu. Să vedem ce va mai urma. Oricum e inte­resant să-i vezi pe naţional-ţărănişti cum se judecă şi se apreciază ei înşişi între sine ! Ml ll Mm In­ PtM Paris, 14­­Rador).— Camera a votat gu­vernului Poincaré încredere cu o majoritate de 74 voturi. Presa neutrală vede în asta un semn de slăbiciune a guvernului, care poate duce les­ne la complicaţii. Poincaré îşi va da silinţa să cadă de a­­cord cu unele fracţiuni parlamentare pentru a-şi asigura o majoritate mai mare. Zilele aceste încep discuţiile asupra Alsaciei, care, sunt te­meri, că pot aduce guvernul într-o situaţie di­ficilă. Convocarea Sf. Sinod Bucureşti, 14 (Radar).—In ziua de 21 Ianuarie a. c. se întruneşte în şedinţă Sf. Si­nod. Cu acest prilej se vor discuta măsurile ce trebue luate contra agitaţiilor contra noului calendar.

Next