Glasul Bucovinei, iulie 1929 (Anul 12, nr. 2983-3007)

1929-07-02 / nr. 2983

Pag. 2 OLÁSUL BUCOVINEI No. 2983 prezentanţii statului în afară, nu poate întări, ci decât strica creditul nostru în afară în tot felul. Dar astăzi energia de tot felul, politică so­cială şi economică, a unui popor modern, este legată şi de starea lui culturală şi un stat mo­dern nu mai poate fi cultural dacă nivelul cul­tural al întregului său popor nu este ridicat. Din nenorocire până la înfăptuirea României Mari, mai mult ca jumătate din neamul nostru sub robie, a fost împiedicat în propăşirea sa cultu­rală. Iată de ce trebue să înţeleagă toţi cetăţenii acestei ţări că este în interesul lor ca să refacem, prin ridicarea celor rămaşi înapoi, egalizarea cul­turală a ţării. Ei nu trebue să vadă în râvna noastră de a da prima atenţie vieţii culturale massei celei mari a locuitorilor şi a poporului românesc, o acţiune contrară intereselor proprii ale lor, căci ridicarea culturală a masselor este ridicarea statului în care trăiesc, dar să nu uităm în această ridicare culturală, că ea are două ţinte, pe lângă acea de egalizare culturală şi pe acea de adaptare la noile condiţii şi deci de înălţare sufletească a ţării. Primejdia legii administrative Avem în faţa noastră proectul nouii legi administrative, înainte de acea făurită acum 3 ani să fi fost pe deplin aplicată. Primejdia acestei legi ce se încearcă este: 1) Revenirea la două concepţii învechite, cari au dus statele respective: Austro-Ungaria şi Rusia la distrugere şi prin care în România Mare se introduc aceleaşi concepţii medievale; 2) fiindcă prin această legiuire în loc de a, ne unii cu toţii contra încercărilor ce se fac pentru destrămarea României Mari, se revine la izolarea pe provincii, care a fost nenorocirea trecutului nostru ; 3) fiindcă sub această legiuire se ascunde încercarea unui guvern la disperare, pentru dic­tatură, constatând că el nu se mai poate bizui pe ajutorul opiniei româneşti. Aceasta apare foarte limpede în măsurile transitorii, care suprimă pe 6 luni toate organele elective şi de control din viaţa judeţeană şi co­munală, pentru a le trece ministerului de interne. Este o acţiune primejdioasă atât pentru viaţa noastră naţională cât şi pentru viaţa noastră cinstit democratică. Guvernul lucrează în contra intereselor statului Toată această politică a guvernului ac­tual este în contrazicere cu interesele per­manente ale României - Mari cari cer : 1) o viaţă naţională şi democratică, strâns legate una de alta,din demagogie şi speranţe deşarte date curentelor de anarhie sau încercărilor de destrămare din afară. România­ Mare nu este în­făptuirea unor nevoi trecătoare, ci este un pro­ces natural la care munceşte şi jertfeşte un neam întreg de o 1000 de ani şi care este în concordanţă cu evoluţia către o viaţă democra­tică şi de sine stătătoare a popoarelor şi state­lor. 2) Ea cere să redăm neamului românesc — massa copleşitoare a acestui stat — egali­tatea politică, culturală şi economică şi prin aceasta acţiune să întărim întreg statul român, ceea ce nu este în contrazicere cu interesele ce­lorlalţi cetăţeni ai acestei ţări. 3) In perioada încă plăpândă în care ne găsim după înfăptui­rea României­ Mari, trebue să facem apărarea faţă de încercările ce încearcă încă vrăjmaşii din afară — cotropitorii de eri. Pentru a face această apărare, trebue încredere în drepturile noastre; aceasta este cu atât mai necesar de când se vede acţiunea Budapestei şi de când guvernul face o politică de „sărut-mâna“. Dar pentru a face această acţiune, trebue să evităm şi dictatura şi anarhia, trebuie în ordine şi bu­nă chibzuială aplicat regimul constituţional de­mocratic ce avem, şi care a dus România-Mică la România-Mare. Precum dictatura este o stare anormală, tot astfel şi încercările ce se fac cu gărzile cetăţeneşti este o primejdie pentru bu­nul mers al statului nostru. In magistratura con­ştientă a ţării şi în armată trebue să găsim ga­ranţia menţinerii ordinei şi legalităţii, nu în ban­dele de partid. Chestiunea dinastică • In acţiunea nesocotită a partidului ţărănesc în timpul opoziţiei, când el a speculat în mod criminal şi în interes secundar toate chestiunile oricât de importante erau pentru consolidarea noastră, el a folosit şi chestia dinastică. In opo­ziţie partidul naţional-ţărănesc a avut în această chestiune o acţiune pe care el singur a trebuit să o repudieze, dar chestie, în care şi azi, la guvern, rămâne cu toate declaraţiile lor încă în echivoc. Noi, ca partid cunoscător al trecutului nostru, în care nesiguranţa continuităţii Domniilor a fost una din nenorocirile cele mai mari al Principatelor, care ştim cum la adăpostul unei dinastii statornice — ca acea întemeiata de vo­inţa generală la 1866 — şi graţie acestei di­nastii şi sub doi mari regi: Carol şi Ferdinand, am trecut dela 2 principate vasale la România-Mare, — ne putem da seama cât de nevoie este, azi mai cu seamă, să asigurăm continuitatea regi­mului nostru naţional şi deci să­ fim strajă ne­adormită pentru apărarea testamentului regelui Ferdinand. Este unul din punctele principale ale chezăşuirii României­ Mari, şi în afară de datoria ce o au factorii constituţionali pentru apărarea acestui testament — atunci când un partid poltic a avut o atare atitudine din opoziţie şi rămâne în echivocul ce-l păstrează ori şi azi,­adu­nând în rândurile sale pe toţi cei ce au căutat să speculeze chestia dinastică, noi trebuie să fim veghetori şi prin luminarea conştiinţei opi­niei generale să asigurăm ultimul act de înalt patriotism şi prevedere, lăsăt nouă spre apărare de marele rege al desrobirii. Politica de apărare a drepturilor, susţi­nută de P. N. L. Iată de ce partidul naţional-liberal, cunoscă­tor al trecutului nostru şi a nevoilor noastre naţionale şi democratice, trebuie să facă în mo­mentul acesta o politică de trezire a drepturilor noastre şi de apărare a lor. Colaboratori de 75 ani pentru înfăptuirea României­ Mari, să inten­sificăm această acţiune de apărare a ei faţă­ de acest guvern, fiindcă în politica internă, prin le­gea ad-tivă se caută să se înlăture viaţa de­mocratică prin politica externă de „sărut-mâ­­na“ se sporeşte îndrăzneală vrăjmaşilor din afară, se scade prestigiul statului român, cum s-a văzut în chestia optanţilor, a Dunării şi în chestia reparaţiilor de la Paris. In politica economică suntem daţi înapoi cu cel puţin 50 ani. Partid ce se intitulează naţional şi democratic, el urmăreşte o politică de neîncredere şi subjugare la străini, mai rea decât acea ce o reprezentau boerii la 1873. Ultimele încercări ce le face un partid ţă­rănist prin politica de neîncredere „în noi înşi­ne“ în chestia creditului agricol şi cedarea la străini a tuturor instrumentele mari economice ale acestei ţări, reamintesc cele mai triste faze ale politicei­ ce o duceau eri cei mai neîncrezători conducători. Astfel d-l Maniu concentrează în politica sa, printr’o încetare de dictatură viitoare, pe boerii dela 1873, regimurile lui P. Carp, şi vânzarea disponibilităţilor statului la 1900, care dădeau şi ei capitalului străin conducta petrolului şi tere­nurile statului, iar politica financiară, politică de desnâdejde naţională,ce­ adusese conducătorii de la 1899 la cedarea tuturor disponibilităţilor sta­tului. Concluzii In urma conferinţelor politice pe cari le-ai făcut în nouile provincii, cari nu ne-au cunoscut des­tul din cauza robiei, sub care am trăit, trebui azi, la sfârşitul lor să tragem concluziile cons­tatărilor făcute. Pot să declar aici ca concluzie că Româ­nia Mare este vie şi reacţionează de la Nistr până la Tisa în mod neîndoios. Ca şi Icar care de câte ori atingea pământul, putea relua sbora cătră soare, în aceste conferinţe m-am încuraja şi am văzut că putem avea încredere şi în Ro­mânia Mare, aşa cum am visat, şi în votul ob­­ştesc în care am crezut, credem şi nădăjduim şi în viitor. Toată lumea poate judeca astăzi, după mai puţin de 8 luni, dacă guvernul actual corespunde cu nevoile cele mari ale ţării. Această lămurire s’a făcut mai repede decât se credea şi este în curs de desvoltare, dar nu este destul. Dacă această stare de spirit permite opera de apărare, ea nu permite încă opera de înfăptuire. Trebuie ca în guvernările noastre, votul obştesc să nu se întemeieze numai pe curente de nemulţumiri sau curente de nădejdi nesatisfăcute, ci trezirea trebuie să fie cât mai conştientă pentru ca vo­tul obştesc să poată asigura concursul unei gu­vernări lungi şi grele, necesare unei opere cons­tructive. Constatările făcute, trezirea din ce în ce mai puternică, ce constatăm în votul obştesc, situaţia primejdioasă ce crează ţârei acţiunea nesocotită a guvernului înăuntru şi mai cu seamă în afară, impune fixarea unei atitudini corespun­zătoare a partidului naţional-liberal. Iată de ce comitetul diriguitor a luat în ultima lui şedinţă hotărârea de a expune înaltei Regenţe această situaţie şi obligaţia ce ea atrage pentru parti­dul nostru, dacă ea continuă, de a nu mai par­ticipa în aceste condiţiuni la lucrările parlamen­tare a unui regim primejdios pentru interesele permanente ale ţarei, de a duce înaintea ţărei şi a votului obştesc apărarea ce suntem datori să făcem pentru chezăşuirea şi consolidarea Ro­mâniei Mari. Am căutat să facem apărarea până aci în faţa Parlamentului, dar n’am putut trezi nici în el, nici în guvern conştiinţa datoriei în timpuri atât de hotărâtoare pentru viitorul sta­tului şi neamului. Ar fi o uitare a datoriei şi răspunderei noastre faţă de marea operă naţio­nală la care am colaborat, dacă faţă de rezul­tatele obţinute pe calea de până aci, n’am căuta în masele opiniei publice sprijin pentru apărarea intereselor naţionale puse în joc. In aceste condiţii prin urmare, oricare ar fi rolul nostru central ce ne revine, pentru apărarea interese­lor obşteşti, de aci inainte, roadele acestei acţiuni ce începe, depind în primul rând de activitatea D-voastră pe întreaga întindere a ţării. Ca par­tid cinstit şi hotărît democrat, trebuie să asigu­răm concursul luminat al întregei opinii publice. Vom urmări efectele acţiunii D-voastră, pentru ca prin ele să putem judeca dacă a venit mo­mentul ca acţiunea de apărare ce începem să se transforme într’una de construcţie, care cere, după această guvernare nenorocită mai cu seamă, un timp mai îndelungat şi concurs necondiţionat. (Aplauze entuziaste şi nesfârşite). O înălţătoare manifestaţie politici Sosirea la Cernăuţi a d-lor Vintilă Brătianu, I. G. Duca, C. Argetoianu, Al. Lapedatu şi a altor distinşi membri ai P. N. L Sâmbătă, 29 iunie a. c., au sosit la Cer­năuţi cu rapidul d-nii Vintilă I. Brătianu, şeful partidului naţional-liberal, foştii miniştri I. G. Duca, C. Argetoianu, Al. Lapedatu, T. Moşoiu, N. N. Săveanu, I. Inculeţ, G. Tătărescu, L. Moldovanu şi d. Djuvara. Distinşii oaspeţi au fost întâmpinaţi la gară de un mare număr de membri ai organizaţiei P. N. L. din Cernăuţi în frunte cu d. Ion I. Nistor, senator şi fost mi­nistru al lucrărilor publice. Recepţia de la clubul P. N. L Distinşii oaspeţi au plecat de la gară la lo­calul clubului P. N. L., unde a avut loc o re­cepţie solemnă. D. Ion I. Nistor a rostit cu a­­ceastă ocazie călduroase cuvinte de bineventare

Next