Glasul Bucovinei, iulie 1929 (Anul 12, nr. 2983-3007)

1929-07-24 / nr. 3001

h .,£NTUL: RoHarti» di f RNUNTUK! Sl RECLUttB wj w, ss BOC lei, y, an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru l­eOaCUc* Sl f*• iminiStnsTn­s . . . . pr&nl rfteie: m aa an 300 lei, pe an 160 lei, pe trei luni­­ „ .. * .T , *® *!Af«d*A*S după tarif­ul K primes* I« ad«!« 60 Sc!. Hsmsai numărul de Duminică,pe un an 120 lei, pe V-Smauțl, btl'cIClâ iSHCU PiOnDOr Nf. 33 Blatrafe« Strada lanctl Plondor No. 33 V* an 70 Jel, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuți ziarul trimis ___ ' «cas* pita curier, lei m lunar. Pentru străinătate pe ua au T Peumt kamut* 6» taterionul ilarului se urci ta» eu 1203 lei, pe »/. an 700 lei. Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele ca ——----­PUifN« M îs« ta »edit«! ziarului 8e in*P° ■ă* Porul tfa 8«si®cs*ă în Cernăuți. Frenezia distrugerii Guvernul actual sprijinit de apendicele parlamentar cu demisii în alb în cele 8 luni de existenţă n’a îndeplinit alta decât o operă de distrugere sistematică. Venit la cârmă prin­­tr’o îngâmfare rudă cu inconştienţa, dela înce­put a călcat cu stângul. Împrumutul, pregătit de liberali, a fost încheiat în condiţiuni cu mult mai oneroase pentru ţară, iar ivirea zo­rilor unor vremuri noui a fost caracterizată prin împrumutul chibriturilor, în care a avut un rol funest faimosul escroc internaţional Kira de Bellagio, urmărit de tribunalele italiene şi franceze, ceea ce nu l-a împiedicat să fie, la Paris, amfitrionul d-lui Mihai Popovici. După această povară umilitoare pusă pe umerii ţării, democraţia de răspântie, incon­ştientă şi plină de ură faţă de tot ce au clă­dit înainte oamenii patrioţi, printr-o lege gră­bită, înregistrată doar în parlamentul, care vota fără să cetească proiectele, guvernul s’a încercat să scoată la mezat bogăţiile ţării. Pătrunşi de ură încă de pe vremea opo­ziţiei turbulente, naţional-ţărăniştii s’au încer­cat să desfiinţeze siguranţa, poliţia şi jandar­meria, la care totuşi la cel dintâiu zvon de complot fascist ministrul-preşedinte şi ministrul de interne au apelat cuprinşi de o spaimă, ce luase proporţii ultrademocratice. In schimb pentru a salva democraţia cea nouă şi dubioasa ei clientelă flămândă şi dornică de căpătuială, în aceste legi au strecurat paragrafe care să le facă cu putinţă naţional-ţărăniştilor izgoni­rea funcţionarilor de carieră şi înlocuirea lor prin partizani de esenţa morală a fraţilor Za­­haria şi a Pomârlenilor. Legile C. F. R. şi a poştelor ce alta ur­măresc decât căpătuiala partizanilor, pe care nu-i mai pot ţinea, decât ca pensionari ai sta­tului, leneşi şi turbulenţi ca pretorienii pe vre­mea decăderii imperiului roman! Legea baca­laureatului ce alta a urmărit, ca şi compunerea comisiunilor de examinare, decât fabricarea de diplome pentru frageda democraţie, lărmuitoare şi pretenţioasă, dar cu atât mai mult stăpânită de o instinctivă repulsiune faţă de munca onestă şi perseverentă ? Şi dacă ai urmări tot potopul de legi, re­vărsate asupra Corpurilor Legiuitoare, şi vo­tate cu accelerată inconştienţă în săptămânile din urmă, după dese vacanţe intermitente, nu vei putea constata decât grija de a răsturna totul şi de a căpătui partizanii. Cu un sata­nic iezuitism s’a urmărit distrugerea a tot ce este bun în ţară şi ca un corolar al acestei fu­neste activităţi: secătuirea pungei contribuabi­lilor prin urcarea nemaiauzită a impozitelor, justificată doar prin risipa fără precedent a ac­tualului guvern, încoronarea acestei opere de distrugere s’a făcut prin legea administrativă, menită să clatine temelia aşezămintelor româneşti şi să primejduiască unitatea ţării, prin dispoziţiuni luate din legislaţia a două state, care secole dearândul s’au făcut vinovate de o sângeroasă opresiune a elementului românesc. Duhul inspirator al acestei nefaste legi a fost trădătorul care, până în clipa venirii la putere a d-lui Maniu, nu îndrăznea să ridice capul, asemenea sicariilor italieni, cari, cu pum­nalele lor năimite se strecurau pe la răspântii de stradă ca umbre sinistre pentru a înfige, din întuneric, cuţitul în trupuri nevinovate. Guvernul naţional-ţărănist este cea mai sinistră farsă a unei democraţii turbulente, in­capabile şi nesincere. Dar nu este departe vre­mea când se va face socoteala, şi atunci cu litere de foc se va scrie pe frunţile încre­ţite ale democraţiei negative judecata defi­nitivă de condamnare. Un ministru buclucaş şi winortefile - D. Aurel Vlad, ministru al cultelor şi ar­telor (şi a­ literaturii din care în întreaga lui carieră n’a cetit cinci rânduri, cultura superioară fiind o primejdie pentru democraţia naţional­­ţărănistă) este un ministru cu bucluc. Când a ajuns ministru de finanţe în guvernul federaţiei, se ocupa cu importul de coroane neştampilate în favoarea Consiliului Dirigent, iar sanarea fi­nanciară o preconiza polemizând cu­­ marele cartier general, care în compoziţia sa nu avea nici un ofiţer din honvezime. Faţă de minorităţi a avut aceiaşi atitudine de­ diplomat căzut din lună. La alcătuirea fai­mosului Consiliu Dirigent, care punea vămi la Predeal, dar încasa cu nemiluita sutele de mi­lioane de la Bucureşti, d. Vlad a impus, fără nici o justificare prin realităţi, doi socialişti în Consiliul Dirigent. In alegerile generale din 1928 tot d. Vlad a fost acela care a stăruit să li se dea socialiştilor nouă locuri, deşi dânşii, ca frip­­turişti miluiţi de guvern nu nădăjduiau să ob­­ţie decât trei. Minoritarilor tot prin oameni ca Vlad li s’a făgăduit marea cu sarea. Ce a venit se ştie. Maghiarii şi Germanii, s’au trezit acum că au fost pradă a unei enorme trageri pe sfoară din partea democraţilor naţional-ţărănişti şi acum nu mai prididesc eu protestele contra guvernu­lui. Singurii cari au fost mai răbdători — afară de socialiştii fripturişti cari profita unde pot, obrazul lor fiind de o grosime specific demo­cratică — au rămas Evreii din Transilvania. Acum când aceştia au protestat contra modifi­cării legii cultelor, Excelenţa voinicioasă de la arte a sbucnit deodată cu o sinceritate, care desvălue adevărata concepţie naţional-ţărănistă în materie minoritară, poftind pe deputaţii evrei să iasă din partidul naţional-ţărănist, dacă nu li plac proiectele guvernului. O lecţie mai elocventă şi mai usturătoare nici că puteau să încaseze minoritarii de toate felurile. D. Vlad face buclucuri guvernului, dar măcar trădează cu sinceritate iezuitismul guver­nării d-lui Maniu. Ciulini tripli Cu prilejul ploilor din urmă s’a gă­sit atârnând în nori un nas de om. Lumea spune că este al d-lui Grigoriţă Nandriş. Din cauza aceasta obiectul gă­sit a fost dat în păstrare „primvitepre­­zidentului“ Vasileschi. * * * Monitorul naţional-ţărănist din Cer­năuţi se grăbeşte să publice cu litere de o şchioapă o moţiune a consiliului comunal din Văşcăuţi, prin care acest consiliu aduce grave învinuiri şcoalei normale româneşti şi acel­ oraş şi cere nici mai mult nici mai puţin decât înlăturarea directorului şcoalei. Noi am întreba pe d-l Sauciuc care publică acest „protest“ în gazetuţa sa, de când consiliile comunale au drep­tul să protesteze în contra unui director de la o şcoală de stat? Nu este aceasta o nouă dovadă despre agitaţiunile bolşe­vice susţinute chiar de oficialitate ? Nu-şi dă seama d-l Sauciuc că „protestul“ consiliului comunal din Văşcăuţi consti­tuie o nouă dovadă că totul ce s’a scris în legătură cu agitaţiunile din „nordul“ Bucovinei este purul adevăr? Lasă că domnii dela „ Cuvântul ţ­ărănimii“ ar pu­tea să ştie atâta geogr­a­fie, pentru ca să nu transpue Văşcăuţii în „nordul“ Buco­vinei. iefteşug naţional-ţărănist Naţional-ţărăniştii înainte de a veni la putere s’au lăudat pe la toate răspântiile că vor iefteni viaţa şi vor aduce belşug în ţară. De când democraţii desculţi s’au boierit însă, lucrurile s’au schimbat. Impozitele curg cu ne­miluita, foamea îi încearcă pe funcţionarii ră­maşi fără salarii şi viaţa se scumpeşte pe zi ce merge. Iată un caz elocvent din piaţa Cernăuţi­lor. Pânea noii edili au redus-o de la 12 la 10 lei, deci cu a şasea parte din preţ, în schimb însă este cu 200 gr, deci cu a cincea parte mai mică decât înainte. Caisele costau în a­­nul trecut pe vremea asta 12 şi 16 lei chilo­­gramul, astăzi: 70 lei. Ardeiul anul trecut: 4 bucăţi un leu, azi: o bucată 6 lei; vişine a­­nul trecut 7 şi 8 lei kg., astăzi: 16 lei; pă­tlăgele roşii anul trecut 10 lei kg., astăzi: 32 lei; varza anul trecut bucata 5 şi 7 lei, as­tăzi : 15 lei. Iată cifre elocvente cari demască demagogia naţional-ţărănistă şi cari au darul de a face pe toţi cetăţenii să simtă bineface­rile noului regim !

Next