Glasul Bucovinei, noiembrie 1929 (Anul 12, nr. 3081-3104)
1929-11-26 / nr. 3101
ORGAN NAȚIONAL ROflAN^SC Nlsv @1 fîPflRE ZILNIC Tipografia? Telefon Nr. 286 /UONtlftSNTULH* a® «a 806 iM, p* V* «a 300 i«i, p« trei luni 150 lei, pentru pU'&ai 2We, pa us aa 300 lei, pe »/, an 160 lei, pe trei luai 90 tei ti&g(Al aaenării de Duminica, pe im w 130 iei, pe 10 i*L pe trei luai 33 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimfe» P*%s awist, lai 53 lunar. Pentru străinătate pe an an 1200 lei, pe an 700 iei. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Piondor Nr. 33 sa fac la sediul starului. Se primesc numai articole iscălite. Manierist;!« a« se înapoiază. ftNUNŢU!« Sl RSCLfinS am tsbm&mA dhjfl tarif și »« primesc is mame* «Strada Iancu Pioneier Ho. 33 P*atra faawta ta taterteml ti&nilal se secă ta» ea 55% Fonii «3« lustetal® In Cennitop. bat de stat Ion I. C. Brailanu Colimareu nr La Cernăuţi Parastasul dela Catedrală Duminica, 24 Noemvrie a. c., împlinindu-se doi ani dela moartea marelui barbat de stat Ion I. C. Brătianu, la catedrala Mitropoliei din Cernăuţi s’a oficiat la orele 11 şi jum. dim. un parastas pentru pomenirea mult regretatului defunct, înainte de începerea parastasului S. Sa părintele predicator O. Sorocean a relevat în cuvinte pătrunzătoare personalitatea distinsă a lui Ion I. C. Brătianu, care a fost un stâlp al bisericii noastre dreptmuritoare. Credincioșii din eparhia noastră nu pot uita că sub guvernarea lui Ion I. C. Brătianu, a luat fiinţă la Cernăuţi Mitropolia Bucovinei şi Fondul bisericesc a obţinut autonomia. Ion I. C. Brătianu a fost un mare iubitor de ţară şi un ilustru bărbat de stat, care a contribuit cu priceperea sa rară la înfăptuirea României de astăzi. Meritele pentru ţară şi capacitatea regretatului dispărut au fost recunoscute şi de adversarii săi politici. La mormântul său generalul Coandă, în numele partidului poporului şi d. Vaida în numele partidului naţional-ţărănist au relevat cu mari elogii calităţile distinse ale defunctului, arătând perderea mare pe care o încearcă ţara. Apoi un sobor de preoţi alcătuit din P. C. Lor consilierii eparhiali V. Şesan, Rectorul Universităţii, C. Şandru şi Vasilescu precum şi părinţii P. Popescul, Chelariu şi Morariu a înălţat rugi fierbinţi pentru odihna sufletului marelui patriot, răspunsurile fiind date de corul mitropolitan. La serviciul divin a asistat I. P. S. S. Mitropolitul Nectarie al Bucovinei, cărturarii cei mai distinşi din Cernăuţi şi un public imens. Şedinţa comemorativă de la clubul P. N. L. După parastas membrii partidului naţionalliberal s’au adunat în sala de şedinţă a clubului P. N. L. In numeroasa asistenţă am remarcat pe: d. senator R. Cândea cu d-na, d. V. Şesan, Rectorul Universităţii, d. D. Marmeliuc, decanul facultăţii de litere, d-nii prof. universitari M. Hacman, N. Cotos, V. Loichiţa şi S. Reli, d-na Grigorovţa, părintele cons. eparh. Vasilescu cu d-na, părintele cons. eparh. C. Şandru, d. fost inspen. adm. N. Fiondor, d-nii foşti deputaţi G. Rotică, B. Straucher şi Ivasiuc, d-nii: fost insp. şef Em.liiuţ, dir. general Balmoş, Dr. Bodea, prof. Logigan cu d-na, Dr. Daniil, Dr. I. Bruja, Dr. Popescu, dir. gen. Siretean, B. Grigoroviţa, prof. Palamarescu, Dr. Matinaş, S. Lor părinţii Pauliucu Burlă, Racocea, I. Popescu şi Bocâncea; d-nii: dir. bibliot. univ. M. Cerîincă, farmacist Fait, dir. de bancă Florescu, avocat V. Plăvan, dir. şcolar Cojocariu, dir. Pavlovici, fost revizor şcolar T. Cojocariu, dir. şcolar Popescu, inst. I. Bujor, dir. Mitric, fost revizor Reuţ, dir. Voevidca, dir. Gozarişciuc, industr. Brandman, electr. Brecher, ş. a. ş. a., precum şi numeroşi săteni din suburbiile Roşa, Mănăstirişte, Clocudea şi Horecea. La orele 12 d. senator R. Cândea a rostit o foarte frumoasă şi impresionantă cuvântare pe care o dăm în rezumat : Cuvântarea d-lui senator R. Cândea In preajma isbucnirii războiului nostru de întregire în 1916 s’a găsit în casa marelui patriot Ion I. C. Brătianu o maşină infernală pusă de duşmanii neamului românesc, fiindcă aceştia ştiau că Ion I. C. Brătianu avea de spus un cuvânt determinant pentru soarta războiului mondial în Răsăritul european. Dacă nu era Ion I. C. Brătianu cu talentul său, cu vaza şi cu legăturile pe cari le avea cu cei mai mari bărbaţi de stat din Europa soarta războiului nostru de desrobire ar fi fost alta. Marele Ion I. C. Brătianu a dat năzuinţelor de înfăptuire a unirii tuturor Românilor un razim nou, pe care nu l-au putut da nici unul din bărbaţii de stat cari au condus destinele ţârii în 1913, anume organizarea vieţii noastre naţionale în România mică. Ion I. C. Brătianu, om foarte cult şi cu o inteligenţă sclipitoare, om care se ferea de orice manifestări zgomotoase, a evidenţiat că pentru isbândirea visului nostru scump trebue să ne conducem de 2 idei: întâi de ideia unităţii neamului românesc, adică ideia daco-românismului, şi apoi de ideia Regatului român, adică a formei de stat creată de Români, aceasta fiind şi ideia conducătoare, fiindcă în jurul Regatului trebuie să se strângă toţi Românii. Astăzi, când anumiţi bărbaţi de stat cred că şira spinării statului nostru nu este Regatul vechi, care a jertfit atâţia fii pentru întregirea neamului, vedem că Ion I. C. Brătianu a fost un profet, cuvântul său fiind cuvânt de evanghelie. Caracteristica lui Ion I. C. Brătianu este viziunea şi intuiţia clară, pe care a împărţit-o cu foarte puţini bărbaţi de stat din Europa în sec. 19. Desigur că educaţia naţională făcută la şcoala înţeleptului Rege Carol şi mediul ambiant select de care a fost influenţat, au contribuit la închegarea personalităţii lui Ion I. C. Brătianu. Când marele rege Ferdinand a încetat din viaţă şi a fost astrucat la Curtea de Argeş, pe Ion I. C. Brătianu l-a încercat o profundă îndurerare pentru viitorii României întregite. In împrejurările de astăzi vedem că îngrijorarea marelui bărbat de stat a fost întemeiată, deoarece astăzi ne lipseşte persoana conducătoare a destinelor ţării, îndrumătorul luminat la care să privim cu încredere, ne lipseşte domolitorul răsvrâtiţilor. Continuând dl R. Cândea a arătat cum bizuit pe drepturile Românilor, marele patriot Ion I. C. Brătianu aînfruntat cu o energie uimitoare prietenia Rusiei şi a Franţei, refuzând sâ iscălească la Paris un tratat prea oneros pentru Români. A rezistat prieteniei Răsăritului şi Apusului, fiindcă Ion I. C. Brătianu ştia că Franţa nu poate trece peste gurile de tunuri din Germania pentru a veni la Dunăre în ajutorul nostru. Ion I. C. Brătianu a avut voinţa şi curajul de a purta o mare răspundere în cele mai grele clipe pentru neamul nostru. Marele Român a provocat soarta ca să înfăptuiască visul nostru de veacuri. La Iaşi, în timpul războiului de întregire, alături de regele Ferdinand şi de M. S. Regina Maria, Ion I. C. Brătianu a adunat şi încurajat pe toţi Românii, arătându-i că trebue să creadă numai în victorie, fiindcă o idee nu se poate să nu biruiască. Cu talentul, viziunea sa şi adânca înrădăcinare în tradiţiile neamului, marele patriot a continuat să acţioneze cu succes fericit în sensul năzuinţelor lui Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazu. In 1922 Ion I. C. Brătianu a venit în Bucovina să ia parte la împroprietăririle ţăranilor. Atunci la Rarancea un ţăran rutean a căzut în genunchi, mulţumindu i cu lacrimi în ochi pentru brazda pe care îl face stăpân. Aceasta manifestare subită şi spontană a ţăranului este simbolul omagiului pe care suntem datori cu toţii a-l aduce lui Ion I. C. Brătianu, care, ca şi marii patrioţi Petru Maior, Şincai, Klein, Bâlcescu, Alecsandri, D-tru Brătianu şi Ion Brătianu-tatâl, a luptat pentru unirea tuturor Românilor. Azi aducându-ne aminte cu pietate şi recunoştinţă de Ion I. C. Brătianu, nu putem să-l sărbătorim mai frumos şi mai înălţător decât întărindu-ne avântul şi hotărârea de a sluji cu credinţă şi devotament programului P. N. L., fiind gata de a apăra oricând și în orice împrejurări Dinasta și patria întregită. Serbarea comemorativă s’a încheiat la ora 1 d. a. La Suceava In oraşul Sucevii organizaţia P. N. L. a serbat, în preajma congresului, comemorarea în mod deosebit de solemn. P. C. S. Părintele insp. mis. Dr. O. Tarangul a ţinut un impresionant cuvânt comemorativ, arătând imensei asistenţe covârşitoarea personalitate a marelui om de stat Ion I. C. Brătianu. La Câmpulung . Cu o solemnitate neobişnuită organizaţia judeţeană a P. N. L. din Câmpulung a sărbătorit’Duminică în 24 Noembrie cor., printr’o pioasă comemorare, covârşitoarea personalitate a lui Ion I. C. Brătianu. La ora 11 dim, părintele protopresbiter Constantinovici, asistat de un sobor de preoţi a oficiat la biserica Adormirii Maicii Domnului un parastas pentru defunctul bărbat de stat. La acest parastas, la care a dat răspunsurile în mod ireproşabil corul plugarilor din Câmpulung, au luat parte d-l Iorgu G. Toma, vicepreşedintele organizaţiei judeţene, apoi întreg comitetul local din Câmpulung în frunte cu d-l senator Const. Leontieş, precum şi un mare număr de intelectuali şi ţărani fruntaşi. După parastas întreaga asistenţă în frunte cu Sf. Sa părintele Dr. Păsăilă, s-a transportat