Glasul Bucovinei, noiembrie 1929 (Anul 12, nr. 3081-3104)

1929-11-26 / nr. 3101

­ ORGAN NAȚIONAL ROflAN^SC Nlsv @1 fîPflRE ZILNIC Tipografia? Telefon Nr. 286 /UONtlftSNTUL­­H* a® «a 806 iM, p* V* «a 300 i«i, p« trei luni 150 lei, pentru pU'&ai 2We, pa us aa 300 lei, pe »/, an 160 lei, pe trei luai 90 tei ti&g(Al aaenării de Duminica, pe im w 130 iei, pe 10 i*L pe trei luai 33 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimfe» P*%s awist, lai 53 lunar. Pentru străinătate pe an an 1200 lei, pe an 700 iei. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Piondor Nr. 33 sa fac la sediul staru­lui. Se primesc numai articole iscălite. Manierist;!« a« se înapoiază. ftNUNŢU!« Sl RSCLfinS am tsbm&mA dhjfl tarif și »« primesc is mame* «Strada Iancu Pioneie­r Ho. 33 P*atra faawta ta taterteml ti&nilal se secă ta» ea 55% Fonii «3« lustetal® In Cennitop. bat de stat Ion I. C. Brailanu Colima­­re­u nr La Cernăuţi Parastasul dela Catedrală Duminica, 24 Noemvrie a. c., împlinindu-se doi ani dela moartea marelui barbat de stat Ion I. C. Brătianu, la catedrala Mitropoliei din Cer­năuţi s’a oficiat la orele 11 şi jum. dim. un pa­rastas pentru pomenirea mult regretatului de­funct, înainte de începerea parastasului S. Sa pă­rintele predicator O. Sorocean a relevat în cu­vinte pătrunzătoare personalitatea distinsă a lui Ion I. C. Brătianu, care a fost un stâlp al bi­sericii noastre dreptmuritoare. Credincioșii din e­­parhia noastră nu pot uita că sub guvernarea lui Ion I. C. Brătianu, a luat fiinţă la Cernăuţi Mitropolia Bucovinei şi Fondul bisericesc a ob­ţinut autonomia. Ion I. C. Brătianu a fost un mare iubitor de ţară şi un ilustru bărbat de stat, care a contribuit cu priceperea sa rară la înfăptuirea României de astăzi. Meritele pentru ţară şi ca­pacitatea regretatului dispărut au fost recunos­cute şi de adversarii săi politici. La mormântul său generalul Coandă, în numele partidului po­porului şi d. Vaida în numele partidului naţio­­nal-ţărănist au relevat cu mari elogii calităţile distinse ale defunctului, arătând perderea mare pe care o încearcă ţara. Apoi un sobor de preoţi alcătuit din P. C. Lor consilierii eparhiali V. Şesan, Rectorul Uni­versităţii, C. Şandru şi Vasilescu precum şi pă­rinţii P. Popescul, Chelariu şi Morariu a înălţat rugi fierbinţi pentru odihna sufletului marelui patriot, răspunsurile fiind date de corul mitro­politan. La serviciul divin a asistat I. P. S. S. Mitropolitul Nectarie al Bucovinei, cărturarii cei mai distinşi din Cernăuţi şi un public imens. Şedinţa comemorativă de la clubul P. N. L. După parastas membrii partidului naţional­­liberal s’au adunat în sala de şedinţă a clubu­lui P. N. L. In numeroasa asistenţă am remar­cat pe: d. senator R. Cândea cu d-na, d. V. Şesan, Rectorul Universităţii, d. D. Marmeliuc, decanul facultăţii de litere, d-nii prof. universi­tari M. Hacman, N. Cotos, V. Loichiţa şi S. Reli, d-na Grigorovţa, părintele cons. eparh. Vasilescu cu d-na, părintele cons. eparh. C. Şan­dru, d. fost insp­­en. adm. N. Fiondor, d-nii foşti deputaţi G. Rotică, B. Straucher şi Ivasiuc, d-nii: fost insp. şef Em.­liiuţ, dir. general Bal­­moş, Dr. Bodea, prof. Logigan cu d-na, Dr. Daniil, Dr. I. Bruja, Dr. Popescu, dir. gen. Si­­retean, B. Grigoroviţa, prof. Palamarescu, Dr. Matinaş, S. Lor părinţii Pauliucu Burlă, Raco­­cea, I. Popescu şi Bocâncea; d-nii: dir. bibliot. univ. M. Cerîincă, farmacist Fait, dir. de bancă Florescu, avocat V. Plăvan, dir. şcolar Cojoca­­riu, dir. Pavlovici, fost revizor şcolar T. Cojo­­cariu, dir. şcolar Popescu, inst. I. Bujor, dir. Mitric, fost revizor Reuţ, dir. Voevidca, dir. Gozarişciuc, industr. Brandman, electr. Brecher, ş. a. ş. a., precum şi numeroşi săteni din su­burbiile Roşa, Mănăstirişte, Clocud­ea şi Hore­­cea. La orele 12 d. senator R. Cândea a rostit o foarte frumoasă şi impresionantă cuvântare pe care o dăm în rezumat : Cuvântarea d-lui senator R. Cândea In preajma isbucnirii războiului nostru de întregire în 1916 s’a găsit în casa marelui pa­triot Ion I. C. Brătianu o maşină infernală pusă de duşmanii neamului românesc, fiindcă aceştia ştiau că Ion I. C. Brătianu avea de spus un cuvânt determinant pentru soarta războiului mon­dial în Răsăritul european. Dacă nu era Ion I. C. Brătianu cu talentul său, cu vaza şi cu le­găturile pe cari le avea cu cei mai mari băr­baţi de stat din Europa soarta războiului nos­tru de desrobire ar fi fost alta. Marele Ion I. C. Brătianu a dat năzuinţe­lor de înfăptuire a unirii tuturor Românilor un razim nou, pe care nu l-au putut da nici unul din bărbaţii de stat cari au condus destinele ţârii în 1913, anume organizarea vieţii noastre naţionale în România mică. Ion I. C. Brătianu, om foarte cult şi cu o inteligenţă sclipitoare, om care se ferea de orice manifestări zgomo­toase, a evidenţiat că pentru isbândirea visului nostru scump trebue să ne conducem de 2 idei: întâi de ideia unităţii neamului românesc, adică ideia daco-românismului, şi apoi de ideia Re­gatului român, adică a formei de stat creată de Români, aceasta fiind şi ideia conducătoare, fiindcă în jurul Regatului trebuie să se strângă toţi Românii. Astăzi, când anumiţi bărbaţi de stat cred că şira spinării statului nostru nu este Regatul vechi, care a jertfit atâţia fii pentru în­tregirea neamului, vedem că Ion I. C. Brătianu a fost un profet, cuvântul său fiind cuvânt de evanghelie. Caracteristica lui Ion I. C. Brătianu este vi­ziunea şi intuiţia clară, pe care a împărţit-o cu foarte puţini bărbaţi de stat din Europa în sec. 19. Desigur că educaţia naţională făcută la şcoala înţeleptului Rege Carol şi mediul am­biant select de care a fost influenţat, au contri­buit la închegarea personalităţii lui Ion I. C. Brătianu. Când marele rege Ferdinand a încetat din viaţă şi a fost astrucat la Curtea de Argeş, pe Ion I. C. Brătianu l-a încercat o profundă în­durerare pentru viitorii­ României întregite. In împrejurările de astăzi vedem că îngrijorarea marelui bărbat de stat a fost întemeiată, deoa­rece astăzi ne lipseşte persoana conducătoare a destinelor ţării, îndrumătorul luminat la care să privim cu încredere, ne lipseşte domolitorul răs­­vrâtiţilor. Continuând dl R. Cândea a arătat cum bi­zuit pe drepturile Românilor, marele patriot Ion I. C. Brătianu a­­înfruntat cu o energie uimi­toare prietenia Rusiei şi a Franţei, refuzând sâ iscălească la Paris un tratat prea oneros pentru Români. A rezistat prieteniei Răsăritului şi Apu­sului, fiindcă Ion I. C. Brătianu ştia că Franţa nu poate trece peste gurile de tunuri din Ger­mania pentru a veni la Dunăre în ajutorul nos­tru. Ion I. C. Brătianu a avut voinţa şi curajul de a purta o mare răspundere în cele mai grele clipe pentru neamul nostru. Marele Român a provocat soarta ca să înfăptuiască visul nostru de veacuri. La Iaşi, în timpul războiului de în­tregire, alături de regele Ferdinand şi de M. S. Regina Maria, Ion I. C. Brătianu a adunat şi în­curajat pe toţi Românii, arătându-i că trebue să creadă numai în victorie, fiindcă o idee nu se poate să nu biruiască. Cu talentul, viziunea sa şi adânca înrădăcinare în tradiţiile neamului, marele patriot a continuat să acţioneze cu succes fericit în sensul năzuinţelor lui Mircea cel Bă­trân, Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazu. In 1922 Ion I. C. Brătianu a venit în Bu­covina să ia parte la împroprietăririle ţăranilor. Atunci la Rarancea un ţăran rutean a căzut în genunchi, mulţumindu i cu lacrimi în ochi pen­tru brazda pe care îl face stăpân. Aceasta ma­nifestare subită şi spontană a ţăranului este sim­bolul omagiului pe care suntem datori cu toţii a-l aduce lui Ion I. C. Brătianu, care, ca şi ma­rii patrioţi Petru Maior, Şincai, Klein, Bâlcescu, Alecsandri, D-tru Brătianu şi Ion Brătianu-tatâl, a luptat pentru unirea tuturor Românilor. Azi aducându-ne aminte cu pietate şi recu­noştinţă de Ion I. C. Brătianu, nu putem să-l sărbătorim mai frumos şi mai înălţător decât în­­tărindu-ne avântul şi hotărârea de a sluji cu credinţă şi devotament programului P. N. L., fiind gata de a apăra oricând și în orice îm­prejurări Dinast­a și patria întregită. Serbarea comemorativă s’a încheiat la ora 1 d. a. La Suceava In oraşul Sucevii organizaţia P. N. L. a serbat, în preajma congresului, comemorarea în mod deosebit de solemn. P. C. S. Părintele insp. mis. Dr. O. Tarangul a ţinut un impre­sionant cuvânt comemorativ, arătând imensei asistenţe covârşitoarea personalitate a marelui om de stat Ion I. C. Brătianu. La Câmpulung . Cu o solemnitate neobişnuită organizaţia judeţeană a P. N. L. din Câmpulung a sărbă­torit’Duminică în 24 Noembrie cor., printr’o pioasă comemorare, covârşitoarea personalitate a lui Ion I. C. Brătianu. La ora 11 dim, părintele protopresbiter Con­­stantinovici, asistat de un sobor de preoţi a oficiat la biserica Adormirii Maicii Domnului un parastas pentru defunctul bărbat de stat. La acest parastas, la care a dat răspunsu­rile în mod ireproşabil corul plugarilor din Câmpu­lung, au luat parte d-l Iorgu G. Tom­a, vice­preşedintele organizaţiei judeţene, apoi întreg co­mitetul local din Câmpulung în frunte cu d-l se­nator Const. Leontieş, precum şi un mare număr de intelectuali şi ţărani fruntaşi. După parastas întreaga asistenţă în frunte cu Sf. Sa părintele Dr. Păsăilă, s-a transportat

Next