Glasul Bucovinei, ianuarie 1930 (Anul 13, nr. 3125-3146)

1930-01-15 / nr. 3134

Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Flondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu te înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la admi­nistraţie . Strada lancu Flondor No. 33 Pentru inserare in interiorul ziarului se urcă taxa cu 50°/» 1 ’ . ,eaea din 23 man-Porto Uber com­, leg­ii ei luni 150 lei, pentru r-- -u an 300 lei, pe V2 an 160 lei, pe trei luni •v m. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe V1 aa 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe­­n, an 700 lei. Plățile se fac la sediul ziarului. Porul de judecată In Cernăuț!. Un nou val de biruri la reaua şi nepriceputa gospodărie na­­ţional-ţârănistâ, deficitul bugetar pentru anul ce s’a încheiat. S’a prevăzut chiar din rândurile naţional-ţărăniste. Şi atunci s’a dat d-lui Madgearu sfatul să con­firme bugetul pentru 1930 sub cifra din 1929, deoarece nu poate fi realizată cu toată urcarea birurilor şi cu toată recolta bună. In goana lui de risipă, guvernul Maniu nu numai că n’a făcut un buget mai cu economii, ci le a făcut în cadre de o risipâ şi mai mare, dorind să-şi puie nu­mai decât n aplicare reformele nenoro­cite. Urmarea e că bugetul pe 1930 se cifrează la aceeași sumă de 37 luni, mi­liarde ca şi în 1929 , ba chiar mai mult cu câteva miliarde, deoarece din buge­­ terem precizionis­ tul general a fost scos bugetul diferite­lor case autonome. Dar executarea bu­getului pe 1929 ne arată că chiar dacă în 1930 vom avea iarăşi o recoltă foarte bună, suma de aproape 40 miliarde a bugetului 1930 nu poate fi realizată fără nouă biruri şi fără o nouă urcare a bi­rurilor vechi. Ca lumea să poată scăpa de acest nou val de biruri, trebuie să ceară ple­carea neîntârziată a guvernului naţional­­ţârănist. Această plecare o poate cere cel mai bine orice cetăţean ferindu-se ca de foc în alegerile judeţene şi comunale ce vin să voteze listele guvernamentale şi fii care să-şi dea votul cu încredere numai listelor susţinute de partidul na­­ţional-liberal, specialist. Această Comisie avea să stu­dieze toate poftele şi să prezinte Pri­­marului referatul întemeiat pe cercetă­rile specialiştilor. Abia după ce d. Cân­dea a fost în posesiunea acestui referat, d-sa a prezintat toată lucrarea Delega­ţiei permanente şi Consiliului Comunal. Pr­n urmare s’a lucrat cu cea mai mare scrupu­uozitate posibilă, t­acă una sau alta dintre firme a lucrat pe căi lăturalnice, cu atât mai rău pentru dânsa. Dacă s’au făcut încercări de şantaj dintr’o parte sau alta, să-şi ia fiecare vinovat pedeapsa. O cerem cu toată hotărîrea ! In consecinţă, reprezintantul fir­mei din Cernăuţi Brown-Boveri, care a ob­ţinut furnitura, anume dl inginer Krämer este dator să dea informaţiuni în public ce bani a primit dea firmă, în ce sco­puri ? Ce rol a avut sau are încă un anume avocat Gutherz ? Ce rol are în această chestiune avocatul Costică Râ­­dulescu ? Ce încercări de şantaj s’au fă­cut asupra firmei Brown-Boveri ? Dacă dl R­omer şi ceilalţi domni în chestiune vor tăcea, ne vom adresa d-lui inginer A. Gh­­escu, reprezintantul principal al firmei Brown-Boveri la Bucureşti. Şi pre­­ciziunile trebuie să le obţinem în inte­resul mai mult al celorlalţi decât al no­stru. Căci noi nu admitem să fie batjo­­corită o administraţie cinstită nici de acţiuni clandestine nici de persoane cari ar avea datoria să tacă şi să-şi puie cenuşă pe cap. Încă odată deci, preciziuni din par­tea celor interesaţi, oricare ar fi ei. Căci noi nu ne lăsăm şantajaţi de nimeni, cu atât mai puţin de naţional- ţărănişti! (…) In anul 1928, România a avut nenorocul să aibă cea mai slabă recoltă dea război încoace. Urmarea acestei ne­norociri de care nimeni n’a putut fi făcut răspunzător în mod logic şi omeneşte, a fost deficitul bugetar pentru 1920 de 4694 milioane lei. Partidul naţonal ţărănist, în preaj­ma venirii sale la putere, făcea guver­nului liberal de atunci din acest deficit cea mai gravă acuzare şi o dădea drept dovadă ce nu putea fi răsturnată de in­capabilitate de a guverna şi drept im­perioasă trebuinţă ca guvernul liberal să plece dela cârma ţării. Şi întâmplarea a voit ca la sfârştul anului 1928 să vie ch­ar Partidul naţio­­nal-ţărănist la guvern, partid care pro­mitea să facă minuni pe toate căile. „ România a avut noroc să aibă în anul 1929 cea mai bună recoltă din câte le-a avut dela 1914 încoace. Aşa recoltă nu s’a pomenit în ţară decât în anii de bel­şug dina­nte de războiul cel mare. Şi bugetul general al statului nu îngloba pentru 1929 o sumă mai mare decât pentru 1928. Apoi a mai venit „î­şel­p­­ciunea“ de a guverna naţional-ţărănista şi a mai rectificat acest buget, micşo­­rându - şi numindu-l buget de ispăşire. Şi nici cu atâta nu s’a mulţumit. Ci a venit „genealitaea“ financiară a leade­­rului naţional-ţăranist, d-l V­igil Mad­­gearu, şi a adus o serie întreagă de organul partid­­ui naţional-ţărănist din Cernăuţi în numărul său din 9 i­a­­nuare 19­0 insinuează că în Iulie 1928 pentru o furn tură mai mare la Primă­ria din Cernăuţi s’ar fi luat din partea cuiva pe cale ilegală bani. De atunci a mai apărut un număr al ziarului naţional­­ţărânist, fără ca acesta să aducă nici o preciziune. Când cineva ştie că s’ar fi comis incorectitudini la o admin­straţie publică este dator să le descopere chiar în in­teresul acestei adm­­istraţiuni pe care preti­­de că o apără. Or, în Iulie 1928 &___, _ --------- - ____ _____s’a discutat şi hotărât, în Consiliul cu­impozite nouă şi de urcări de impozite numai prezidat de d. R. Cândea, ches­vechi. Pe deasupra, de vreo jumătate de an încoace, ţara întreagă a suferit,o adevărată teroare şi inchiziţie fiscală Cetăţeanul a rabdat foame, dar a plătit birul. Şi a venit sfârşitul anului 1929 în cursul căruia guvernul şi-a gospodărit „înţelepciunea politică naţional-ţărănistâ“. Şi ce să vezi ?! D­ficitul bugetar pe lim­ea amplificării Uzinei electrice. Cu acest prilej d. Cândea a declarat în plină şedinţă că d-sa nu admite sub nici un cuvânt şi în nici o împrejurare nici un fel de intervenţii a nici unei pers­ane în chesi­uni de furnituri, având să se respecte pretutindenea dispoziţiile legii. Din cauza aceasta fostul primar a instituit o comisiune compusă din d­nii: 19­9 se soldează în cifra rotundă de­­. Balmoş, ajutor de primar, Dr. A. 4000 milioane! O mai aspră mustrare Kohlruss, referent la Uzine, T. Lucescu, pentru îngânfarea naţional-ţărănistâ şi o mai nezdruncinată dovadă p­etru inca­­pabilitatea politică a guvernului Maniu şi pentru risipa banului public ce a prac­ticat acest guvern, nici că se mai poate. Dar dacă aceste consideraţiuni în­directorul Uzinelor municipale, inginerul Gheorghiu, profesor la Şcoala Politeh­nică din Bucureşti şi autor al lucrării de amplificare a Uzinei electrice din Cernăuţi, inginerul I. Cantumari, profe­sor la Şcoala Politehnică din Bucureşti, cheie trecutul, mai este o lature şi mai acesta din urmă delegat de Ministerul tristă şi mai dureroasă pentru viitor. Da­ Lucrărilor Publice în urma unoi cereri menit cât de cât competenţi au prevăzut, oficiale a d-lui Cândea de a fi trimis un

Next