Glasul Bucovinei, ianuarie 1930 (Anul 13, nr. 3125-3146)
1930-01-15 / nr. 3134
Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Flondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu te înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la administraţie . Strada lancu Flondor No. 33 Pentru inserare in interiorul ziarului se urcă taxa cu 50°/» 1 ’ . ,eaea din 23 man-Porto Uber com, legii ei luni 150 lei, pentru r-- -u an 300 lei, pe V2 an 160 lei, pe trei luni •v m. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe V1 aa 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pen, an 700 lei. Plățile se fac la sediul ziarului. Porul de judecată In Cernăuț!. Un nou val de biruri la reaua şi nepriceputa gospodărie naţional-ţârănistâ, deficitul bugetar pentru anul ce s’a încheiat. S’a prevăzut chiar din rândurile naţional-ţărăniste. Şi atunci s’a dat d-lui Madgearu sfatul să confirme bugetul pentru 1930 sub cifra din 1929, deoarece nu poate fi realizată cu toată urcarea birurilor şi cu toată recolta bună. In goana lui de risipă, guvernul Maniu nu numai că n’a făcut un buget mai cu economii, ci le a făcut în cadre de o risipâ şi mai mare, dorind să-şi puie numai decât n aplicare reformele nenorocite. Urmarea e că bugetul pe 1930 se cifrează la aceeași sumă de 37 luni, miliarde ca şi în 1929 , ba chiar mai mult cu câteva miliarde, deoarece din buge terem precizionis tul general a fost scos bugetul diferitelor case autonome. Dar executarea bugetului pe 1929 ne arată că chiar dacă în 1930 vom avea iarăşi o recoltă foarte bună, suma de aproape 40 miliarde a bugetului 1930 nu poate fi realizată fără nouă biruri şi fără o nouă urcare a birurilor vechi. Ca lumea să poată scăpa de acest nou val de biruri, trebuie să ceară plecarea neîntârziată a guvernului naţionalţârănist. Această plecare o poate cere cel mai bine orice cetăţean ferindu-se ca de foc în alegerile judeţene şi comunale ce vin să voteze listele guvernamentale şi fii care să-şi dea votul cu încredere numai listelor susţinute de partidul naţional-liberal, specialist. Această Comisie avea să studieze toate poftele şi să prezinte Primarului referatul întemeiat pe cercetările specialiştilor. Abia după ce d. Cândea a fost în posesiunea acestui referat, d-sa a prezintat toată lucrarea Delegaţiei permanente şi Consiliului Comunal. Prn urmare s’a lucrat cu cea mai mare scrupuuozitate posibilă, tacă una sau alta dintre firme a lucrat pe căi lăturalnice, cu atât mai rău pentru dânsa. Dacă s’au făcut încercări de şantaj dintr’o parte sau alta, să-şi ia fiecare vinovat pedeapsa. O cerem cu toată hotărîrea ! In consecinţă, reprezintantul firmei din Cernăuţi Brown-Boveri, care a obţinut furnitura, anume dl inginer Krämer este dator să dea informaţiuni în public ce bani a primit dea firmă, în ce scopuri ? Ce rol a avut sau are încă un anume avocat Gutherz ? Ce rol are în această chestiune avocatul Costică Râdulescu ? Ce încercări de şantaj s’au făcut asupra firmei Brown-Boveri ? Dacă dl Romer şi ceilalţi domni în chestiune vor tăcea, ne vom adresa d-lui inginer A. Ghescu, reprezintantul principal al firmei Brown-Boveri la Bucureşti. Şi preciziunile trebuie să le obţinem în interesul mai mult al celorlalţi decât al nostru. Căci noi nu admitem să fie batjocorită o administraţie cinstită nici de acţiuni clandestine nici de persoane cari ar avea datoria să tacă şi să-şi puie cenuşă pe cap. Încă odată deci, preciziuni din partea celor interesaţi, oricare ar fi ei. Căci noi nu ne lăsăm şantajaţi de nimeni, cu atât mai puţin de naţional- ţărănişti! (…) In anul 1928, România a avut nenorocul să aibă cea mai slabă recoltă dea război încoace. Urmarea acestei nenorociri de care nimeni n’a putut fi făcut răspunzător în mod logic şi omeneşte, a fost deficitul bugetar pentru 1920 de 4694 milioane lei. Partidul naţonal ţărănist, în preajma venirii sale la putere, făcea guvernului liberal de atunci din acest deficit cea mai gravă acuzare şi o dădea drept dovadă ce nu putea fi răsturnată de incapabilitate de a guverna şi drept imperioasă trebuinţă ca guvernul liberal să plece dela cârma ţării. Şi întâmplarea a voit ca la sfârştul anului 1928 să vie char Partidul naţional-ţărănist la guvern, partid care promitea să facă minuni pe toate căile. „ România a avut noroc să aibă în anul 1929 cea mai bună recoltă din câte le-a avut dela 1914 încoace. Aşa recoltă nu s’a pomenit în ţară decât în anii de belşug dinante de războiul cel mare. Şi bugetul general al statului nu îngloba pentru 1929 o sumă mai mare decât pentru 1928. Apoi a mai venit „îşelpciunea“ de a guverna naţional-ţărănista şi a mai rectificat acest buget, micşorându - şi numindu-l buget de ispăşire. Şi nici cu atâta nu s’a mulţumit. Ci a venit „genealitaea“ financiară a leaderului naţional-ţăranist, d-l Vigil Madgearu, şi a adus o serie întreagă de organul partidui naţional-ţărănist din Cernăuţi în numărul său din 9 ianuare 190 insinuează că în Iulie 1928 pentru o furn tură mai mare la Primăria din Cernăuţi s’ar fi luat din partea cuiva pe cale ilegală bani. De atunci a mai apărut un număr al ziarului naţionalţărânist, fără ca acesta să aducă nici o preciziune. Când cineva ştie că s’ar fi comis incorectitudini la o adminstraţie publică este dator să le descopere chiar în interesul acestei admistraţiuni pe care pretide că o apără. Or, în Iulie 1928 &___, _ --------- - ____ _____s’a discutat şi hotărât, în Consiliul cuimpozite nouă şi de urcări de impozite numai prezidat de d. R. Cândea, chesvechi. Pe deasupra, de vreo jumătate de an încoace, ţara întreagă a suferit,o adevărată teroare şi inchiziţie fiscală Cetăţeanul a rabdat foame, dar a plătit birul. Şi a venit sfârşitul anului 1929 în cursul căruia guvernul şi-a gospodărit „înţelepciunea politică naţional-ţărănistâ“. Şi ce să vezi ?! Dficitul bugetar pe limea amplificării Uzinei electrice. Cu acest prilej d. Cândea a declarat în plină şedinţă că d-sa nu admite sub nici un cuvânt şi în nici o împrejurare nici un fel de intervenţii a nici unei persane în chesiuni de furnituri, având să se respecte pretutindenea dispoziţiile legii. Din cauza aceasta fostul primar a instituit o comisiune compusă din dnii: 199 se soldează în cifra rotundă de. Balmoş, ajutor de primar, Dr. A. 4000 milioane! O mai aspră mustrare Kohlruss, referent la Uzine, T. Lucescu, pentru îngânfarea naţional-ţărănistâ şi o mai nezdruncinată dovadă petru incapabilitatea politică a guvernului Maniu şi pentru risipa banului public ce a practicat acest guvern, nici că se mai poate. Dar dacă aceste consideraţiuni îndirectorul Uzinelor municipale, inginerul Gheorghiu, profesor la Şcoala Politehnică din Bucureşti şi autor al lucrării de amplificare a Uzinei electrice din Cernăuţi, inginerul I. Cantumari, profesor la Şcoala Politehnică din Bucureşti, cheie trecutul, mai este o lature şi mai acesta din urmă delegat de Ministerul tristă şi mai dureroasă pentru viitor. Da Lucrărilor Publice în urma unoi cereri menit cât de cât competenţi au prevăzut, oficiale a d-lui Cândea de a fi trimis un