Glasul Bucovinei, aprilie 1930 (Anul 13, nr. 3196-3215)

1930-04-01 / nr. 3196

P*g 2 GLASUL BUCOVINEI ea comitetului executiv al Pai. Hat-li. Azi a avut loc la clubul naţional-liberal, sub preşedinţia d-lui Vintilă Brătianu şedinţa extraordinară a comitetului executiv central al partidului. Primul a luat cuvântul d-l Vintilă Brătianu care a făcut următoarea expunere: Declaraţiile d-lui Vintilă Brătianu Am convocat şedinţa extraordinară de azi, la un interval scurt de şedinţa anterioară, fiindcă suntem în faţa unor noui şi grave evenimente care ne-au obligat la această convocare extra­ordinară. Se face o încercare de o gravitate excep­ţională, menită să desfiinţeze viaţa normală po­litică a acestei ţări. Profit însă de prezenţa dv. aci, pentru a vă vorbi despre unele fapte şi manifestaţiuni produse de la ultima noastră în­trunire. Votarea legii alarmismului făcută în inte­resul exclusiv al partidului naţional-ţărănist, n'a avut nici un moment în vedere luarea de mă­suri contra duşmanilor ţării, ci dimpotrivă apă­rarea lor. Au fost în plus unele fapte, printre cari cuvântările d-lui Maniu, care luminează întreaga situaţie politică de azi. Ţara întreagă va alege între afirmaţiile mele şi ale d-lui Maniu. Căci modul cum s’au făcut alegerile şi cât de libere au fost, precum şi chestiunea zecilor de morţi, au produs revolta unanimă a populaţiei. Aşa fiind nu voi răspunde d-lui Maniu. S’au făcut declaraţii de d. Maniu, precum şi de d-nii Dr. Vaida şi Madgearu, în ce pri­veşte legea alarmismului. Declaraţiile acestea do­vedesc că se încearcă să se încătuşeze mani­festarea îngrijorării legitime a ţării, să se o­­prească orice protest şi în realitate să se spri­jine în mod vădit acţiunea celor cari urmăresc destrămarea României întregite. Comemorarea Basarabiei S’a mai produs recent un eveniment ca­racteristic cu ocazia serbărilor pentru comemo­rarea unirii Basarabiei. S’a transformat această serbare într’o săr­bătorire a unui trădător — nu numai a trădă­torului din vremea lui Makensen, dar a recidi­vistului de astăzi în trădare. Prezenţa acestui trădător a fost preamărită de ministrul şcoalelor în aplauzele parlamenta­rilor majoritari aduşi anume. Iar ministrul I. Ră­­ducanu, ministrul educaţiei naţionale, a fost pri­mul care a strigat: „Trăiască Stere!“ De faţă a fost ministrul de război, care are datoria să reacţioneze pentru apărarea armatei şi a prestigiului ei. Sunt fapte ce dau indicaţii asupra tendin­ţelor primejdioase urmărite de actualul guvern. Pentru „apărarea" Regenţei Mlădios, dar şi iesuit, d. Maniu afirmă că a făcut legea pentru apărarea Regenţei. Dar în realitate, presa din slujba sa şi „anumita presă“, tot în slujba sa, atacă zilnic pe membrii Re­genţei desemnaţi prin hotărârea Regelui Fer­dinand. E, deci, un nou act de înşelăciune ! In a­­cest moment se duce o campanie lăturalnică de discreditare a Regenţei sub forma ei actuală, pentru ca la momentul oportun să se încerce o nouă aventură. Se face astfel o acţiune de încătuşare şi de intimidare a factorului constituţional, împingându-l să-şi calce jurământul depus. Când a venit a­­cest guvern, fostul Regent Buzdugan a pus con­diţia ca să se păstreze Constituţia ţării. Azi se pune la cale călcarea acestei Con­stituţii, cerându-se Regenţei să lucreze în afară de jurământul şi datoria sa. N’am nevoe să in­sist cât de importante sunt căile de comunica­ţie în viaţa unui stat. In 1860, nici 2 ani după Unire, au fost răs­cumpărate dela austriaci poştele şi telegraful. Statul român, încă plăpând a înţeles că nu poate lăsa în mâini străine poştele. Au urmat apoi celelalte răscumpărări. De atunci, evenimentele au arătat mereu cât de prudentă a fost această măsură. Am fi putut oare duce războiul, dacă poştele şi tele­graful ar fi fost în mâinile austriacilor ? Nu se poate concesiona nici un monopol public—stă scris în Constituţie. Nu ne gândeam că ar putea să existe un guvern românesc care să îndrăznească aşa ceva. Constituţia nu se poate schimba cât durează minoritatea Regelui. Pe cale, însă, de intimidare a Regenţei se încearcă a se obliga Regenţa să dea garanţii că un astfel de regim de concesionare ar putea fi respectat de guvernele ce ar veni. Regenţa re­prezintă Coroana, nu guvernul. Şi o făgăduială eventuală dată străinilor al­eşi din atribuţiile ei. Nu pot uita care a fost atitudinea în tot timpul opoziţiei a acestui partid pentru înlătu­rarea Constituţiei. Au hotărât această înlăturare de comun acord şi cu comuniştii. D. Duca va arăta textul convenţiei autentice dintre naţional­­ţărănişti şi comunişti. E deci firească ■încercarea îndrăzneaţă de a schimba pe cale lăturalnică Constituţia. Un astfel de regim nu poate fi aprobat şi păstrat de nimeni. E în interesul apărărei naţionale, şi nici nu putem reveni la ceea ce a fost cu 70 ani mai înainte. Trebue să ştie şi străinii cari s’ar lăsa is­pitiţi, că o asemenea concesionare nu va fi va­labilă. E o chestiune gravă şi socotim de da­toria noastră faţă de ţară şi faţă de Regenţă, că vom aplica tot ceea ce spunem azi. Cred că în situaţia actuală şi cu şantajul ce se încearcă, e bine să ştie Ţara, Regenţa şi străinătatea, care este punctul nostru de vedere. E de prisos să­­ vă reamintesc cum­­ar fi reacţionat Regele "C*, ^ şi­ Regele Ferdinand în faţa unui guvern care ar fi venit cu astfel de propuneri. Dl Duca a dat cetire textului convenţiei în­cheiate între naţional-ţărănişti şi comunişti, — text pe care-l vom publica în numărul de mâine al ziarului nostru. D sa dă apoi cetire comunicatului pe care îl publicăm în corpul ziarului. Au vorbit apoi d-nii N. D. Chirculescu, Leonte Moldovanu, Tony Iliescu, V. Sassu, Valjean și Em. Dan. Dl Duca propune comitetului, ca înainte de congres, să se dea mandat d-lui Vintilă Brătianu, de a lua orice hotărîri şi de a face orice demersuri în legătură cu acţiunea pe care o duce azi partidul naţional-liberal. Comitetul, în unanimitate, aprobă propunerea d-lui Duca. Cetiţi „Glasul Bucovinei“ No 3196 Irascibilitatea d-lui Straucher Cu surprindere observăm că irascibilitatea d-lui Straucher începe să ia forme îngrijorătoare. Unde până acuma această irascibilitate se răs­­frângea numai asupra partizanilor săi, de la o vreme încoace, și îndeosebi în ultimele două numere din „ Volkswehr “, ea încearcă să se răsfrângă şi asupra unor prieteni politici din organizaţia noastră, care cu dl Straucher n’are nici în clin nici în mânecă, afară doară de faptul că l-a ales pe lista sa de două ori de­putat şi l-a onorat tot de două ori cu preşe­dinţia comunităţii israelite din Cernăuţi. Pentru aceia noi îl sfătuim pe dl Straucher să res­pecte bunacuviinţă politică şi să se abţină de la orice insinuări faţă de prietenii noştri politici şi îndeosebi să nu-şi îngăduie divulgări şi cri­tici pătimaşe asupra unei conferinţe intime la care d-sa fusese invitat ca oaspe­ţi nici­de­­cum ca tulburător al atmosferei de bună înţe­legere şi prietenoasă colaborare. Dl Straucher are şi aşa destui adversari în tabăra conaţio­nalilor săi, şi de aceea nu înţelegem ce rost ar mai avea pentru d-sa sporirea acestui nu­măr cu elemente din partidul nostru, care este preocupat de probleme cu mult mai serioase, decât să se împiedece mereu de irascibilitatea senilă a d-lui Straucher. Mare sfat politic Membrii delegaţiunilor perma­nente ale Partidului Naţional-Liberal din judeţele Câmpulung, Suceava, Rădăuţi, Storojineţ şi Cernăuţi, su­nt invitaţi la la un sfat politic comun, care se va ţine în Cernăuţi la Clubul Partidului Naţional-Liberal. Sâmbătă, 5 Aprilie a. c., orele 4 d. m. Cu ocazia acestui sfat intim se va discuta situaţia politica actuală şi se vor lua hotărâri importante în legătură cu Congresul general al partidului, care se va ţinea la Bu­cureşti în zilele de 1—4 Mai, a. c. Ziarul „Cuvântul“ din Bucureşti şi Comitetul Expoziţiei din Cernăuţi Dl Sanczuk-Săveanu, gerentul primăriei din Cernăuţi, este veşnic stăpânit de duhurile rele ale expoziţiei din Cernăuţi. Fără ca primăria să dispună de mijloace financiare, d-sa voieşte cu orice preţ să aranjeze un „târg de mostre“ la Cernăuţi. In scopul acesta d-sa râvneşte mereu la fondurile modeste, pe care Comitetul pentru aranjarea unei expoziţii regionale a izbutit să le adune, cu trudă şi osteneală de la 1926 încoace, de când lucrează la Cernăuţi. Comitetul acesta, compus din 120 persoane şi prezidat de dl Ion I. Nistor, senator şi fost mi­nistru, a primit pe lângă alte ajutoare şi o subvenţie de 6 milioane lei de la ministerul de Agricultură şi Domenii, prin deschidere de credite şi jurnal al Consiliului de Miniştri, în regulă, ministru fiind răposatul Alexandru Constantinescu, şi nu dl C. Argetoianu, precum susţine greşit „Cu­vântul“. Din subvenţia aceasta, sporită cu aju­toare şi contribuţiuni şi din altă parte, Comite­tul expoziţiei a început lucrările pentru expo­ziţie, amenajând terenul şi elaborând planul pentru construirea palatului expoziţiei. Sumele incurse se administrează de către Comitetul ex­poziţiei şi se găsesc depuse spre fructificarea la diferite bănci din Cernăuţi. Îndată ce fondurile expoziţiei vor putea fi sporite, aceasta se va aranja fără nici o întârziere. De chestiunea a­­ceasta s’a ocupat şi Camera de Industrie şi Comerţ din Cernăuţi, care şi dânsa este în cău­tarea fondurilor pentru expoziţie. Primarul mu­nicipiului Cernăuţi este membru de drept în co­mitetul aranjator, şi este de dorit ca d-sa să contribue la aranjarea expoziţiei cu sumele ce mai lipsesc. Până în prezent nici Comitetul Ex­poziţiei, şi nici preşedintele acestui Comi­tet, d-nul Ion I. Nistor, n’a primit dela Ministe­rul de Agricultură şi Domenii nici o adresă, necum o somaţie de a restitui subvenţia de 6 milioane lei. In schimb însă primăria municipiu­lui Cernăuţi râvneşte la fondurile expoziţiei, fireşte că fără nici un rezultat, fiindcă Comitetul Expoziţei n’a încetat cu lucrările, ci dimpotrivă este astăzi mai hotârît ca oricând de a continua până la realizarea scopului măreţ pe care 1 ur­măreşte. Iar cât priveşte pe dl primar al muni­cipiului Cernăuţi, noi credem că d-sa ar face mai bine să contribue la alimentarea fondului expoziţiei, decât să reclame fonduri, care nu-i aparţin, prin campanii de presă. Iată care este răspu­­­tul nostru la notiţa „Cuvântului" No. 1773, din 29 Martie 1930.

Next