Glasul Bucovinei, iunie 1930 (Anul 13, nr. 3239-3259)

1930-06-11 / nr. 3244

Cernăuţi, Miercuri 11 Iunie 1930 Numărul 3 Lei Onor. Asociaţiunea pentru cultura şi literatura poporului Român 1 Exemplar Porto Liber conf. legea din 23 Martie 1904 ORGAN NAŢIONAL ROMAN APARE ZILNIC l. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Plondor Nr. 33 Anul XIII, No. 3244 Tipografia: Telefon Nr. 236 «NUNŢURI ŞI RECLRna dupi tarif ti a« primase ta admi» «tatasfta: Strada lancu Plondor No. 33 m taMcata la interiorul ziarului se urcă taxa ca 85% Harul: MM palii Bimi­li, cătra țară Faţă de lovitura de stat care a răs­turnat ordinea Constituţională statorni­cită de Regele întregitor de neam, par­tidul naţional-liberal declară că nu se so­lidarizează cu actele săvârşite. Motivele cari au determinat grava şi dureroasa hotărîre a Regelui Ferdi­nand, nu au încetat de a exista. Din nenorocire ele rămân întregi, iar con­­diţiunile în care s’a săvârşit lovitura de stat, cu complicitatea unui regim com­promis, ca ultimă consecinţă a îndelun­gatelor lui uneltiri şi prin încercarea de amestec a unor elemente din rândurile armatei naţionale care trebue să rămână în afară şi pe deasupra luptelor poli­tice, dovedesc cu prisosinţă că ne aflăm în faţa unei aventuri primejdioase pen­tru interesele generale ale ţării şi com­promiţătoare pentru însuşi principiul mo­narhic. Partidul naţional-liberal, care reven­dică pentru el cinstea de a fi jucat un rol covârşitor în opera de închegare a României contemporane, precum şi în acea de întregire şi de consolidare na­ţională, consideră că ar fi să renege tot trecutul său şi să abdice dela cele mai imperioase datorii ale lui cătră ţară şi cătră neam, dacă sub o formă sau alta şi pentru nedemne consideraţiuni de oportu­nism politic, s’ar face părtaş la un asemenea act. Cei cari au participat sau vor să participe la el, să poarte toate răspun­derile urmărilor lui fatale. Partidul naţional-liberal nu înţelege să-şi ia în faţa istoriei o asemenea răs­pundere. In aceste vremuri de şovăire a unora, de contradicţie a altora, de confuziune a multora şi de sacrificare a celor mai vitale interese de stat pentru meschine calcule politice, partidul naţional-liberal — cel puţin el — refuză să povăţuiască ţara a intra pe o cale care, după con­vingerea lui adâncă, nu poate contribui la fericirea Patriei, ci dimpotrivă o ex­pune, într’o epocă atât de grea a dez­voltării saie istorice, la noui greutăţi şi la primejdii ce s’ar fi putut înlătura. Opinia publică poate cădea victima unor rătăciri trecătoare. In ceasurile cele 90 Id, firaMH Duminică IftENTUL:­­ 300 lei, pe trei luni 190 lei, pentru '1 lei, pe Vt an 160 lei, pe trei luni ~ 1, pe un aa 120 lei, pe Vi M Î8 ani, pe Mi luni 35 iei. Pentru ternău­ i ziarul trimis acad pite carter, iei 05 lunar. Pentru străinătate pe un sa 1200 lei, pe V, an 700 lei. Plâ­ ile se fac la sediul ziarului. Se primesc numai articole iscălite. Mannch­seie se Înapoiază, mai grele ale războiului de întregire a neamului, s’au cunoscut asemenea rătă­ciri. Partidul naţional-liberal a rămas însă şi atunci neclintit credincios politicei pe care el o socotea ca singură mântui­toare pentru interesele neamului, — şi a biruit, itand sta indacati In carniufi. Tot astfel şi astăzi, având conştiinţa că ne aflăm în faţa unei primejdii, el so­coteşte că chemarea sa este s’o denunţe, iar nu să contribue la sporirea ei. In consecinţă, Partidul Naţional-Li­­beral îşi va face datoria întreagă şi până la capăt. Ţara va găsi pururi în el apărăto­rul neclintit al demnităţii, al intereselor ei permanente şi sprijinul său mântuitor. In numele partidului Naţional-Liberal Vintila I. Brătianu . Şedinţa de Luni a comitetului executiv al Partidului Naţional-Liberal Declaraţiile d-lor Vintilă Brătianu şi Duca.—Hotărîrile luate.— Comitetul central executiv al partidului naţional-liberal s’a întrunit Luni, 9 Iunie a. c., în completul lui în şedinţa extraordinară sub preşedinţia d-lui Vintilă Brătianu, care este pri­mit cu aplauze nesfârşite de toţi cei prezenţi. Cuvântarea d-lui Vintilă Brătianu Convocarea pe care am făcut-o are un ca­racter special. Trebue să ştim voinţa partidului naţional­­liberal spre a şti apoi să luăm atitudinea ce se impune. Orice explicaţii asupra rostului acestei convocări sunt inutile. Am o scuză să vă fac: aceea de a fi dat înainte de convocarea aceasta un comunicat. Să considerăm acel comunicat ca un comunicat provizoriu. Hotărîrea va eşi din întrunirea plenară de azi. Să vă spuneţi cuvântul. In momentele a­­ceste grele, trebue să fie o discuţie largă, ca hotărîrea să iasă unitară şi categorică. Daţi-mi voe să vă dau câteva explicaţii asupra eveni­mentelor, aşa cum le văd şi o atitudine! provi­zorii ce am luat. S’a întâmplat alegerea de eri. Am crezut că membrii partidului liberal nu puteau parti­cipa la această alegere. Am crezut că repre­zentanţii unui partid politic, cu trecutul pe care-l are partidul nostru, cu grija încordată a intere­selor neamului care au colaborat 70 ani la toate evenimentele, la războiul independenţei şi acum 14 ani au dus la războiul întregirei ţarei, nu puteau merge să confirme un act care nu cores­punde cu interesele slujite 70 ani. Acţiunea de ori nu a fost un act normal, ci încheerea unei acţiuni nesocotite începută de mai mulţi ani. Eri am asistat oare la alegerea Suveranului României Mari sau la încheerea unei aventuri politice şi a fost ultima chee la bolta care caută să se zidească ? Desăvârşirea operei de anarhizare dela Alba Iulia din 1928 şi continuată la guvern de un an şi jumătate, s’a făcut ori. Nu mă influenţează că au fost unii rătă­ciţi, cari au crezut că venirea s’a făcut fără ştirea guvernului. Aceasta e o glumă. Bună cre­dinţa şefului partidului naţional-ţărănist o cu­nosc toţi. Nu vom analiza aşa dar trecutul, vom analiza faptele de ori. S’a făcut ori anularea testamentului şi or­ganului instituit de Regele Ferdinand. In această anulare găsim numai nevoia unui guvern de­testat de opinia publică şi care vedea în a­­această acţiune singura cale de a-şi prelungi existenţa. Chestia Dinastiei n’a fost decât un simplu pretext. Că unii se duc azi la mormântul Regelui Ferdinand, — cine ar putea să creadă că po­porul român uită ce s’a făcut, uită amărăciunea Regelui Ferdinand pentru purtările fiului său. S’a anulat testamentul Regelui Ferdinand. In aplauzele cui? A unui Parlament pe care nu-1 mai calific, a diferiţilor Dobreşti şi Bocu. Că a fost şi concesiunea celor mai slabi de în­ger cari caută situaţii pe cari nu le-au putut obţine prin valoarea lor — sunt lucruri mes­chine şi trecătoare. Un Parlament care zice că e al României Mari, unele persoane ce se duc azi la mormân­tul Regelui Ferdinand după ce eri au bârfit opera Lui şi au sfărâmat-o, ce încredere se poate avea în el? Noi aci, în clubul Partidului Liberal, ştim ce a făcut Regele Ferdinand în timpurile grele ale războiului, caracterul Lui hotărît ştim cum a ştiut să-şi servească ţara şi să-i arate calea cea dreaptă. In ziua de 16 August, când am depus ju­rământul ca ministru de râzboiu, am trecut prin faţa portretor întregei Sale Familii. Această Fa­milie el a uitat-o spre a fi Român. Regele Ferdinand şi-a împlinit rolul lui de Rege. Un astfel de om nu putea fi prezintăt cum s’a făcut ori în Parlament, drept o unealtă a unui partid politic. Cu indignare arăt ţării actul

Next