Glasul Bucovinei, noiembrie 1930 (Anul 13, nr. 3361-3384)

1930-11-26 / nr. 3380

Cernăuți, Miercuri 26 Noembrie 1930 Numărul 3 Lei Anul XIII. No 3380 5TIONAL gr flPflRft ZILNIC an Tipografi* t Tetefwi Mft 28$ ABONAMENTUL: «8 (K'1 9 «e, p* Vs 300 W, pe trei luni 150 lei, pen tre «Mg, jw m «a 300 iei,­­pe V* m*a 1!» iei, pe trei luni . tfansi sssiind de Duminică: pe un an 120 lei, pe M, pe trei to 35 tei. Pentru Cernăuţi ilarul trimis păta waster, tei © lunar. Pentru străinătate pe un ea 1200 lei, pe V» an 700 lei. ?$$âtSi» et tac ta eadiuS star utal. AHUHTUTJ Şi RECLAMA Oi «Supă tarif şl M fvtalca Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Flondor Hr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Mantterisete *g­­ee Înapoiază. îW de Nt^ati Ifi Centiek Dnaioii Icom­iilii Naţional-ţârăniştii simţesc că li se clatină pământul de sub picioare. De a­­ceia dânşii caută prilej să se desculpe în faţa mulţimii de păcatele comise de ei. Aşa s’au adunat Duminică în Casa Evreiască din Cernăuţi câteva sute de oameni, aduşi de d-l Neamţu cu auto­camioane de la ţară şi comandaţi de d-1 Gutherz de la comunitatea israelită din localitate. Prezidiul la această adunare din ordin, l-a avut zelosul împărţitor al Bucovinei de pe vremuri, d-1 Tuchiţă Isopescu zis şi Grecul, candidat fără no­roc la rectorat şi vice-preşedinte al Ca­merei ales prin frauda cu pachetul de 28 buletine de vot aruncat în urnă. Intre asistenţii neaclamaţi se găsiau domnii Ion Mihalache şi Teofil Sauciuc Săveanu. După o noapte nedormită, d-1 Tăchiţă Isopescu a îndrugat câteva vorbe din disciplina sa: dreptul penal, uitând să salute pe distinşii oaspeţi din Bucureşti, se vede că din cauza cămăşii fluturânde a d-lui Mihalache. Această eroare a fost îndreptată de d-l Dragoş Protopopescu, nefericitul candidat ln direcţia teatrului naţional din Bucureşti, învinuit de vechi păcate din tinereţe. Acest domnişor de-o şchioapă de înalt a salutat pe d-l Mi­halache cu o şarjă anglo-saxonică con­tra liberalilor. D 1 Protopopescu are mo­tiv să tune şi să fulgere contra libera­lilor cari l-au făcut profesor la Cernăuţi, dar cari nu i-ar fi dat suma de 100.0­0 pe lună din hitionia bugetului statului, şi anume 70.000 lei pentru isprăvile sale gazetăreşti la Londra şi pentru imagi­narele sale cursuri prin suplinire la uni­versitatea din Cernăuţi. Iată omul mic la sta­tură, dar mare în patimi şi acaparări, care ne înjură ! Nostim de tot a fost d-l Alvi­­rescu P. care nemaigăsind lemne ieftene pentru reluarea negoţului sau cu chibrituri şi geamuri, cere etatizarea fondului bisericesc. D-l Sauciuc-Săveanu trezit din prover­biala sa somnolenţă de glasurile de pro­test ale adunării, a cerut cuvântul pen­tru a da expresie bucuriei sale că s’a ridicat starea de asediu şi cea morală pentru că fratele său poate bâciui la primărie ca în codrul Herţei. După ce amuţi glasul acestor mai mititei şi pestriţi, ajunse la cuvânt d-l Ion Mihalache, ministru de interne. Pri­virile tuturor erau îndreptate asupra das­călului de la Topoloveni, ajuns prin o i­­ronie a sorţii în fruntea unui partid po­litic de guvernământ. Structura sa inte­lectuală este foarte simplistă. Aceasta s-a văzut din discursul ce l-a rostit în faţa adunării. Ţara românească este o ţară de plugari. Dacă are plugarul, are şi orăşeanul şi intelectualul. Deci să a­­jutăm mai întăiu pe plugar, şi dacă va avea plugarul, în mod automatic vor a­­vea şi celelalte clase sociale. Căci d-l Mihalache este ca şi Stambolicki din Bulgaria, aderentul internaţionalei verzi, a plugarilor. D-l Mircalache este S­i­ani la pu­tere, şi plugarul nu numai că n’a pro­fitat nimic pe urma guvernărei sale, ci a sărăcit deabinelea şi a ajuns la sapă de lemn. Cu vorbe şi cu epistolii naive nu se îmbunătăţeşte soarta plugarilor. Şi d-l Mihalache şi partidul său până acuma n’a făcut nemică pentru ţără­nime. Şi dacă pentru ţărănime nu s’a fă­cut nemic, atunci ce să te mai aştepţi de la acest guvern să facă pentru indus­triaşi şi negustori. Până ce se va în­drepta soarta ţăranilor, aceştia ar tre­bui să moară de foame. Dar d­l Miha­lache devine direct cinic şi provocator când cere funcţionarilor cu leafa lor de mizerie, plătită din paşti în crăciun, să se mai restrângă. Cum dracu să se mai restrângă, când dânşii astăzi sunt lite-­ ralmente muritori de foame? Iată omul­ care nu adânceşte problemele, ci le cu-­ noaşte numai la suprafaţă din abe­cedar! Şi atunci să te mai miri, că în ţara aceasta aşa de bogată şi îngăduitoare am ajuns unde am ajuns. D-l Mihalache şi tovarăşii săi, sunt şi rămân demagogi incorigibili. --------------------------- • • « Q --------------------------­ Curs de doctorat cu 4 studenţi Săptămâna trecută dl Ştefănescu-Galatz, gerentul fără căpătâi al Universităţii din Cer­năuţi, a deschis cursul la doctorat, cursul de politică şi presă. întrebând de ce s’au prezin­­tat numai aşa puţini, unul mai gureş a răs­puns, că colegii săi i-au declarat că nu găsesc necesar să urmeze cursurile de politică și presă la doctorat, care dânsul singur n’a putut do-­­­bândi titlul acesta academic. Aviz d-lui Costăchescu cu economiile sale, bugi­tare! Asasinarea lui Stalin Revoluţie în Rusia Varşovia, 24 (partie.). — In noaptea de Sâmbătă spre Duminică a izbucnit contrarevoluţie la Moscova. In asaltul ce s’a dat Cremlinului, Stalin, dictato­rul Rusiei, a fost omorât. Pe străzile Moscovei se dau lupte sângeroase. Trupele trec de partea revo­luţionarilor. Comandantul trupelor roşii Blücher a fost arestat. In special noii recruţi întorc armele contra stăpânirii. Orice legături telefonice şi telegra­fice cu străinătatea sunt întrerupte. La graniţă se aude necontenit bubuit de tunuri. Revoluţia e în tolu. ------------------• e e •-----------------­ Domnii Nandriş şi Toroutz huiduiţi la Rădăuţi Regeneratorii apolitici ai moravurilor noas­tre politice, d­nii Toroutz şi Nandriş au con­vocat pentru Dumineca 23 Noem v. a.c. o adu­nare la Rădăuţi, pentru a-şi expune programul. Dl George Brâtianu care fusese aşteptat la adu­nare, a preferit să nu mai vina. In schimb şi a făcut apariţia de Costică Tom­a din Iaşi, încon­jurat de statul său major bucovinean, compus din d­nii Negoiţa Flondor, Grigoriţa Nandriş, Valerică Toroutz, Vasilică Berezniţki şi Mitu Iliuţ de la primăria din Cernăuţi. Sala Casei Ger­mane din Rădăuţi era pe jumătate plină, când fostul director al Casei bolnavilor şi actualul cămătar clandestin dl Toroutz încearcă sa des­chidă şedinţa, dar rămase cu discursul în gura. Căci mulţimea indignata, începu să vocifereze şi să întrebe pe dl Toroutz câtă camătă ia de a ţărani, pe dl Negoiţa Flondor ce este cu pădu­rea Laura, pe dl Berezniţchi ce este cu mănăs­tirea pocăiţilor dela Dârmăneşti, pe dl Grigoriţa Nandriş ce este cu Societatea pentru cultură, pe dl Mitu Iliuţ, cum s’a descurcat din afacerile sale dela prefectura Cernăuţi şi aşa mai de­parte, încât din vacarmul acesta infernal nu se desluşta alta decât: „Trăiască dl Vintilă Brâ­­tianu, trăiască dl Nistor, trăiască partidul liberal unul şi nedespărţit“. Neputând ajunge la cuvânt, fraţii Toroutz au început să ameninţe cu câţiva datornici de ai lor din Burla şi Volovaţ. Atunci se iscă o păruială, aşa că domnişorii mai sprinteni cu Costică Tom­a, Negoiţa Flondor şi Grigoriţa Nandriş în frunte au luat-o la fugă sărind prin fereşti. In schimb fraţii Toroutz flancaţi de dl Muntean şi Sârbu Nimigean au păţit-o rău de tot, alegându-se cu coaste rupte şi lipsuri a­dantură. Iată cum înţelege mulţimea să pri­mească pe cei ce frâng solidaritatea dezertând deja steag. Aviz amatorilor apolitici de a face politica. Coresp.

Next