Glasul Bucovinei, noiembrie 1930 (Anul 13, nr. 3361-3384)
1930-11-26 / nr. 3380
Cernăuți, Miercuri 26 Noembrie 1930 Numărul 3 Lei Anul XIII. No 3380 5TIONAL gr flPflRft ZILNIC an Tipografi* t Tetefwi Mft 28$ ABONAMENTUL: «8 (K'1 9 «e, p* Vs 300 W, pe trei luni 150 lei, pen tre «Mg, jw m «a 300 iei,pe V* m*a 1!» iei, pe trei luni . tfansi sssiind de Duminică: pe un an 120 lei, pe M, pe trei to 35 tei. Pentru Cernăuţi ilarul trimis păta waster, tei © lunar. Pentru străinătate pe un ea 1200 lei, pe V» an 700 lei. ?$$âtSi» et tac ta eadiuS star utal. AHUHTUTJ Şi RECLAMA Oi «Supă tarif şl M fvtalca Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Flondor Hr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Mantterisete *gee Înapoiază. îW de Nt^ati Ifi Centiek Dnaioii Icomiilii Naţional-ţârăniştii simţesc că li se clatină pământul de sub picioare. De aceia dânşii caută prilej să se desculpe în faţa mulţimii de păcatele comise de ei. Aşa s’au adunat Duminică în Casa Evreiască din Cernăuţi câteva sute de oameni, aduşi de d-l Neamţu cu autocamioane de la ţară şi comandaţi de d-1 Gutherz de la comunitatea israelită din localitate. Prezidiul la această adunare din ordin, l-a avut zelosul împărţitor al Bucovinei de pe vremuri, d-1 Tuchiţă Isopescu zis şi Grecul, candidat fără noroc la rectorat şi vice-preşedinte al Camerei ales prin frauda cu pachetul de 28 buletine de vot aruncat în urnă. Intre asistenţii neaclamaţi se găsiau domnii Ion Mihalache şi Teofil Sauciuc Săveanu. După o noapte nedormită, d-1 Tăchiţă Isopescu a îndrugat câteva vorbe din disciplina sa: dreptul penal, uitând să salute pe distinşii oaspeţi din Bucureşti, se vede că din cauza cămăşii fluturânde a d-lui Mihalache. Această eroare a fost îndreptată de d-l Dragoş Protopopescu, nefericitul candidat ln direcţia teatrului naţional din Bucureşti, învinuit de vechi păcate din tinereţe. Acest domnişor de-o şchioapă de înalt a salutat pe d-l Mihalache cu o şarjă anglo-saxonică contra liberalilor. D 1 Protopopescu are motiv să tune şi să fulgere contra liberalilor cari l-au făcut profesor la Cernăuţi, dar cari nu i-ar fi dat suma de 100.00 pe lună din hitionia bugetului statului, şi anume 70.000 lei pentru isprăvile sale gazetăreşti la Londra şi pentru imaginarele sale cursuri prin suplinire la universitatea din Cernăuţi. Iată omul mic la statură, dar mare în patimi şi acaparări, care ne înjură ! Nostim de tot a fost d-l Alvirescu P. care nemaigăsind lemne ieftene pentru reluarea negoţului sau cu chibrituri şi geamuri, cere etatizarea fondului bisericesc. D-l Sauciuc-Săveanu trezit din proverbiala sa somnolenţă de glasurile de protest ale adunării, a cerut cuvântul pentru a da expresie bucuriei sale că s’a ridicat starea de asediu şi cea morală pentru că fratele său poate bâciui la primărie ca în codrul Herţei. După ce amuţi glasul acestor mai mititei şi pestriţi, ajunse la cuvânt d-l Ion Mihalache, ministru de interne. Privirile tuturor erau îndreptate asupra dascălului de la Topoloveni, ajuns prin o ironie a sorţii în fruntea unui partid politic de guvernământ. Structura sa intelectuală este foarte simplistă. Aceasta s-a văzut din discursul ce l-a rostit în faţa adunării. Ţara românească este o ţară de plugari. Dacă are plugarul, are şi orăşeanul şi intelectualul. Deci să ajutăm mai întăiu pe plugar, şi dacă va avea plugarul, în mod automatic vor avea şi celelalte clase sociale. Căci d-l Mihalache este ca şi Stambolicki din Bulgaria, aderentul internaţionalei verzi, a plugarilor. D-l Mircalache este Siani la putere, şi plugarul nu numai că n’a profitat nimic pe urma guvernărei sale, ci a sărăcit deabinelea şi a ajuns la sapă de lemn. Cu vorbe şi cu epistolii naive nu se îmbunătăţeşte soarta plugarilor. Şi d-l Mihalache şi partidul său până acuma n’a făcut nemică pentru ţărănime. Şi dacă pentru ţărănime nu s’a făcut nemic, atunci ce să te mai aştepţi de la acest guvern să facă pentru industriaşi şi negustori. Până ce se va îndrepta soarta ţăranilor, aceştia ar trebui să moară de foame. Dar dl Mihalache devine direct cinic şi provocator când cere funcţionarilor cu leafa lor de mizerie, plătită din paşti în crăciun, să se mai restrângă. Cum dracu să se mai restrângă, când dânşii astăzi sunt lite- ralmente muritori de foame? Iată omul care nu adânceşte problemele, ci le cu- noaşte numai la suprafaţă din abecedar! Şi atunci să te mai miri, că în ţara aceasta aşa de bogată şi îngăduitoare am ajuns unde am ajuns. D-l Mihalache şi tovarăşii săi, sunt şi rămân demagogi incorigibili. --------------------------- • • « Q -------------------------- Curs de doctorat cu 4 studenţi Săptămâna trecută dl Ştefănescu-Galatz, gerentul fără căpătâi al Universităţii din Cernăuţi, a deschis cursul la doctorat, cursul de politică şi presă. întrebând de ce s’au prezintat numai aşa puţini, unul mai gureş a răspuns, că colegii săi i-au declarat că nu găsesc necesar să urmeze cursurile de politică și presă la doctorat, care dânsul singur n’a putut do-bândi titlul acesta academic. Aviz d-lui Costăchescu cu economiile sale, bugitare! Asasinarea lui Stalin Revoluţie în Rusia Varşovia, 24 (partie.). — In noaptea de Sâmbătă spre Duminică a izbucnit contrarevoluţie la Moscova. In asaltul ce s’a dat Cremlinului, Stalin, dictatorul Rusiei, a fost omorât. Pe străzile Moscovei se dau lupte sângeroase. Trupele trec de partea revoluţionarilor. Comandantul trupelor roşii Blücher a fost arestat. In special noii recruţi întorc armele contra stăpânirii. Orice legături telefonice şi telegrafice cu străinătatea sunt întrerupte. La graniţă se aude necontenit bubuit de tunuri. Revoluţia e în tolu. ------------------• e e •----------------- Domnii Nandriş şi Toroutz huiduiţi la Rădăuţi Regeneratorii apolitici ai moravurilor noastre politice, dnii Toroutz şi Nandriş au convocat pentru Dumineca 23 Noem v. a.c. o adunare la Rădăuţi, pentru a-şi expune programul. Dl George Brâtianu care fusese aşteptat la adunare, a preferit să nu mai vina. In schimb şi a făcut apariţia de Costică Toma din Iaşi, înconjurat de statul său major bucovinean, compus din dnii Negoiţa Flondor, Grigoriţa Nandriş, Valerică Toroutz, Vasilică Berezniţki şi Mitu Iliuţ de la primăria din Cernăuţi. Sala Casei Germane din Rădăuţi era pe jumătate plină, când fostul director al Casei bolnavilor şi actualul cămătar clandestin dl Toroutz încearcă sa deschidă şedinţa, dar rămase cu discursul în gura. Căci mulţimea indignata, începu să vocifereze şi să întrebe pe dl Toroutz câtă camătă ia de a ţărani, pe dl Negoiţa Flondor ce este cu pădurea Laura, pe dl Berezniţchi ce este cu mănăstirea pocăiţilor dela Dârmăneşti, pe dl Grigoriţa Nandriş ce este cu Societatea pentru cultură, pe dl Mitu Iliuţ, cum s’a descurcat din afacerile sale dela prefectura Cernăuţi şi aşa mai departe, încât din vacarmul acesta infernal nu se desluşta alta decât: „Trăiască dl Vintilă Brâtianu, trăiască dl Nistor, trăiască partidul liberal unul şi nedespărţit“. Neputând ajunge la cuvânt, fraţii Toroutz au început să ameninţe cu câţiva datornici de ai lor din Burla şi Volovaţ. Atunci se iscă o păruială, aşa că domnişorii mai sprinteni cu Costică Toma, Negoiţa Flondor şi Grigoriţa Nandriş în frunte au luat-o la fugă sărind prin fereşti. In schimb fraţii Toroutz flancaţi de dl Muntean şi Sârbu Nimigean au păţit-o rău de tot, alegându-se cu coaste rupte şi lipsuri adantură. Iată cum înţelege mulţimea să primească pe cei ce frâng solidaritatea dezertând deja steag. Aviz amatorilor apolitici de a face politica. Coresp.