Glasul Bucovinei, februarie 1931 (Anul 14, nr. 3428-3450)

1931-02-01 / nr. 3428

Pag. 2 1­1 GLASUL BUCOVINEI No. 3428 O b­erte vii ispiti Curtea de casaţie din Viena se pro­nunţă in materie de revalorizare a titlurilor antebelice. Curtea de casaţie şi justiţie din Viena a dat la 27 Ianuarie 1931 o decizie într’un proces de foarte mare importanţă şi în acelaş timp de eminenta actualitate şi pentru statul român, în spe­cal însă pentru instanţele de judecată de la Cer­năuţi. E vorba de aşa numitul proces „Steg“, adică de procesul creditorilor prioritari ai socie­tăţii de căi ferate (Staatselsenbahngesellschaft) a statului austro-german împotriva acestei socie­tăţi de căi ferate numită pe scurt „Steg“. So­cietatea „Steg“ contractând la timpul său un împrumut, a emis în anii 1873—74 o serie de obligaţiuni prioritare la purtător, cuprinzând aşa nu­mita clauză-argint, prin care această societate s’a obligat să plătească anuităţile­ şi dobânzile obli­gaţiunilor emise, în argint efectiv. In timpul din urmă şi mai ales de la răz­boiu încoace, societatea „Steg“ a neglijat plata anuităţilor şi dobânzilor datorite. După războiu se ivise şi în Austria germană divergenţe de vederi cu privire la modul, adică valuta şi re­laţia valutară, în care numita societate urma să-şi îndeplinească îndatoririle faţă de sus numiţii cre­ditori. Curatorul creditorilor prioritari, avocata Dr. Maritschek, a chemat societatea în judecata, cerând plata în argint efectiv. După ce prima instanța admisese această cerere, a doua o res­pinsese, cea de a treia, Curtea de casaţie din Viena, a admis cererea, obligând societatea „Steg“ să plătească obligatorilor prioritari ar­gint efectiv, aşa cum a contractat la timpul său Se ştie că problema aceasta a preocupat mult cercurile interesate şi la noi. Societatea de căi ferate Leow—Cernăuţi—Iaşi a provocat un proces la fel împotriva creditorilor ei deţi­nători de obligaţiuni prioritare emise în anul 1884 şi prevăzute cu aceeaşi clauza-argin efectiv. Procesul acesta provocat de societatea de căi ferate Leow—Cernăuţi—Iaşi printr’o ac­ţiune pentru stabilire a fost desbătut în faţa Tribunalului din Cernăuţi. Societatea cerea prin acţiunea sa să se stabilească judecatoreşte că societatea e obligata să plătească prioritarilor pentru 5000 florini argint efectiv daţi la 1884 suma de 10.000 coroane hârtie postbelica ceea ce face 1 şiling austriac valută actuală, adică aproximativ 24 Lei. Tribunalul Cernăuţi a ajuns, după o divergenţă ce s’a produs în complect, la soluţia 1:2, adică pentru fiecare florin ar­gint­­= 2 coroane = 1 Leu val. româneasca. Iată însă că cea mai înaltă instanţă de ju­decată din statul austro-german vine cu sus citata ei decizie şi pune definitiv la punct o chestiune, pe care desigur profunzii cunoscători ai dreptului civil şi valutar austriac, cari sunt magistraţii acelei Curţi, sunt în măsură să o so­luţioneze în mod just. Desigur, această hotă­râre a înaltei Curţi din Viena implică pentru statul austro-german o considerabilă grevare a bugetului său. Dar ea face toată cinstea instan­ţelor de judecata, cari în împărţirea dreptului au dovedit că nu cunosc alte preocupări decât cele ale adevăratei legalităţi. Şedinţa consiliului comunal din Rădăuţi Ilegalităţi şi abuzuri naţ.-ţărăniste. — Pro­testul energic al consilierilor naţ.-liberali. In ziua de 27 Ianuarie a. c. a fost convo­cat în prima şedinţă ordinară, consiliul comunal ales încă în luna lui Martie a anului trecut. Nu este nici o mirare, când atotputernicii zilei au recurs la toate ilegalităţile ca să amâne convo­carea consiliului, pentru a avea timp de ajuns pentru tocmeală şi pentru a-şi putea împărţi în­­treolaltă oasele de jos. Lucrul acesta s-a con­statat în şedinţa publică când toţi săltau ca lupii flămânzi la oasele de jos de pe masa guver­namentală. Abuzurile şi ilegalităţile au început chiar cu primul punct al ordinei de zi, cari au şi fost semnalate în mod cuvenit de cons. corn. d­l Wassermann. D-sa a cerut în conformitate cu legea ca să se citească şi să se verifice proce­sul verbal asupra şedinţei de constituire, lucru care era intenţionat omis din ordinea de zi de delegaţia permanenta în frunte cu faimosul P. Teleaga. In continuare d-l Wassermann a înfie­rat printr’o cuvântare bine întemeiata şi docu­mentată toate abuzurile şi ilegalităţile, cari s’au comis şi cu ocazia convocării acestei şedinţe şi alcătuirea ordinei de zi, protestând cu toată ho­tărârea în numele celor 15 consilieri comunali aleşi pe lista Partidului Naţional-Liberal, con­statând totodată şi nevalabilitatea şedinţei pe motivul că delegaţia permanentă cu dela sine putere şi contra legii, a omis să învite la şe­dinţă pe un consilier comunal ales pe lista liberală. D-l cons. com. Dr. W. Schimmel luând cuvântul, a protestat contra procedeului abuziv al delegaţiei permanente, care n’a convocat în şedinţă pe supleantul Macovei, care vine să-l înlocu­ească pe unul din fruntaşii listei liberale, care a fost invalidat pe nedrept şi numai din cauză că actuala conducere se temea de un con­trol mai sever din partea opoziţiei şi propune, ca d. Macovei, care este prezent, să fie che­mat în şedinţă. Majoritatea însă respinge această propunere. D-l Dr. Schimmel protestează con­tra acestei ilegalităţi şi spune între altele, că majoritatea n’a respectat şi nici nu respecta le­gea, dând dovezi, că în ce priveşte opoziţia este ţinută în afară de lege şi se comit toate abuzurile contra ei numai cu scopul de a o îm­piedica dela datorie. La alegerea a trei ajutori de primari, luând d. Wassermann cuvântul, a arătat un alt abuz din partea guvernanţilor, dând cetire adresei Co­mitetului de Revizuire, prin care s’a respins odată alegerea a trei ajutori de primari şi s’a fixat numai un singur ajutor de primar. Cu toate acestea, spune d-sa, că naţional-ţărăniştii nu ţin cont de hotârîrile forurilor superioare şi au pus la ordinea zilei iarăşi alegerea a trei ajutori de primari, protestează în contra acestui nou abuz şi spune că consilierii liberali ţin cont de această hotărîre şi vor alege numai un aju­tor de primar. Life punctul 4 fixarea datelor pentru ţinerea şedinţelor consiliului, d. cons. com. Chaim Me­chel, luând cuvântul, propune, ca în fiecare 14 zile să se ţină câte o şedinţă, motivând propunerea, că este foarte mult gunoi de curăţit după ge­­rentură condusă de d. P. Teleagă şi ceilalţi co­rifei naţional-ţârânişti pentru care fapt trebue timp şi lucru. Apoi s’a propus pentru şedinţa viitoare ale­gerea consiliului de administraţie la Casa de Depunere unde s’a constatat o adevărată de­bandadă şi sistarea tuturor plăţilor pentru remu­neraţia faimoasei gerenturi pentru care s’a fă­cut personal responsabil d-l P. Teleagă actualul preşedinte al acestei „custite“ comisii interi­mare. Numiri la C. F. R. D-l ing. şef Ion Apostolescu a fost nu­mit director al cabinetului d-lui general Io­­nescu şi secretar al comitetului de direcţie al Regiei autonome c. f. r., având de ajutor pe dl inginer Coatu. Începând de Vineri 30 Ianuarie 1931 Dentist Weiser Str. Alexandru cel Bun (Dr. Rottg.) etaj I după o renovare complectă şi instalarea celor mai moderne aparate pentru trata­mentul şi punerea dinţilor. Telefon 298 10232 Plitiu­ Mititel iarăşi numai în Hit de Hille ii meserii Conferinţă ţinută la 25 Ianuarie crt. de d-l senator Ion I. Nistor la soc. Meseria­şilor Români din Cernăuţi In vechime oamenii se chemau între ei nu­mai după numele de botez. Copilul nou născut primia de regulă numele sfântului sau muceni­cului calendaristic din ziua nașterei sale. Numele ce se dedeau la botez erau: a) nume biblice ca: Ion, Maria, Hie, Moise, Avram, Isac etc.; b) nume grecești ca: Vasile, Grigorie, Ni­­chita, Alexandru, etc.; c) nume romane ca: Victor, Constantin, Justin, Stela, Cristina, Octavian, Sextil, Vir­ginia etc.; • d) nume slavo-romăne ca: Basarab, Dra­­goş, Bucur, Bogdan, Mircea, Şerban, Radu, Dra­­gomir, Oltea, Stanca, Urâta, Frumoasa etc. Cu vremea se simţi nevoia de a se des­­tinge persoanele cu acelaş nume­ de botez şi atunci s’a recurs la patronimie, adecă la numele părintelui . Aşa s’a ajuns la Ion al lui George sau Ion sân (fiu) George. In epoca mai nouă din sân George s’a făcut Georgescu, Nicola­­escu, Popescu etc. La greci se zicea bunăoară Alexandru al lui Filip. Nemţii, Englezii şi Scandinavii spuneau Eriksohn, Philippsohn, Michelsohn etc. Slavii se foloseau de forma genetivului patronimic de pildă: Alexandrov, bulg. Alexandroff. Sârbii spuneau Alexandrovici, de unde derivă și româ­nescul Simionovici, Grigorovici, Ivanovici etc. In românește se mai formează nume de familie în­eanu ca Nicoleanu, Codreanu, Mihaileanu etc. In poloneză terminaţiunea românească in­ escu, se preface în ski ca Bacinski, Tarnavski etc. In turceşte patronimicul este redat prin -oglu, ca Davidoglu, Ceauşoglu etc.; In ungureşte în -fy ca Banfy, Drogfy, etc. Adese întâlnim nume de familie după mamă ca: A Preotesei, a Dragonesei, a­lftinchii etc. La patronimie se recurge de regulă atunci, când persoana nu are vre­o altă poreclă ca bunăoară Potcoavă, despre care cronicarul Ni­colae Costin zice: „Iar Potcoavă îi era porecla, pentru că frângea în mâni potcoave de cal“. Iar despre porecla Curcan zice Vasile Alecsandri „Ni dase nume de Curcani Un hâtru bun de glume. Noi am schimbat lângă Balcani, Porecla în renume“ Porecle adevărate erau: Cap-de bou, Be­­libou, Frige-câne, Târâe-brâu, Cap-strâmb, Pu­­chiosu, Burdunosu, Limbă-dulce, Strigoiu, Buzatu, Lepădatu, Cacarază, Găinaţ etc. Poreclele şi mai indecente se schimbau din ord­iul autorităţilor mitricale. La Români­­a şi la alte neamuri, numele de familie mai indicau : a) naţionalitatea sau originea ca: Be­­rindei, Grecu, Bulgaru, Sârbu, Leahul, Lateş, Sasu, Ţiganu, Neamţu, Frâncu, Turcu, Rusu, etc. b) ţara de origine: Ungurean, Bănăţean, Bucovinean, Muntean, Basarabean etc.; c) oraşul sau satul de origine, ca: Hotin­­cean, Sorocean, Cernâuţean, Orheian, Sucevan, Vicovan, Pătrânţean, Mureşan, Logigan, Brătian, Borşan etc. Numele de familie se dădeau şi după cali­tăţile sau defectele fizice ale omului, ca: Micul, Lungul, Grosu, Chioru, Stângaciu, Şchiopu, Creţu, Spânu, Mândru, Scurtu etc. Alte nume de familie se dădeau după ani­male sau fiare sălbatice, ca: Bou, Ursu, Lupu, Mânzatu, Cârlan, Epure, Vulpe, Raţă, Vrabie, Ciocârlie, Găină, Pitic, Cucoară etc. j, MDVPflflSjIflT RDIDÍN­Í iții! (!BfN­ÜI­tl IZtlTil'^ Mj,m Astăzi Sâmbătă 31 Ianuarie

Next