Glasul Bucovinei, iunie 1931 (Anul 14, nr. 3521-3540)

1931-06-11 / nr. 3526

No. 3526 4- Alexandru Voevidca Sâmbătă în 6 iunie, la orele 10.30 a. m., s’a izbăvit din chinuitu-i sfârşit, în vârstă de 69 ani, veteranul dascăl al şcolii noastre pri­mare şi meşterul culegător al cântecului nostru popular Al. Voevidca (ajuns oficial chiar şi „in­spector de muzică*). Biet dascăl mâncat de măruntele necazuri ale vieţii, cum s’a găsit în­totdeauna, zbuciumându-se între atâtea griji fa­miliare, talentul lui ajunsese să fie foarte bine... „utilizată de o anumită asociaţie pe acţiuni a­­cademice austrieceşti pentru... culegerea cânte­cului popular românesc. Dar din voinţa unei superioare dreptăţi, acea i. r. colecţie n’a ajuns să fie publicată! Şi din fericire cel ce muncise îşi păstra bine ciorna, încât pe la 1922—1923 marele Eusebie Mandicevskii a putut rămânea uimit în faţa revelaţiei ce i s’a înfăţişat. 200 dintre aceste nestimate se învredniciră atunci a fi armonizate de chiar E. Mandicevschi! Intr’un timp — altă odiseie — cele 200 armonizări erau cât pe ce să se piardă în cu­tare Minister bucureştean, sau mai bine zis la cutare ministeriabil acasă... (vezi „Făt-frumos“ 1931 pag. 2). Au putut fi totuşi salvate şi-şi aşteaptă ceasul... Blajin şi modest cum a fost, Alex. Voevidca n’a avut bucuria de a le vedea definitiv salvate! Modest cum a fost, s’a strecurat dintre noi aproape nebăgat în seamă. Ba, mort în preajma unor mari serbări, cari nu admit posomorîre, el s’a ascuns la vecinică odihnă cu o zi mai cu­rând decât cerea rigoarea... Cu atât mai sincer însă i-a fost încunjurat alaiul de pe grebanie, Duminecă în 7 iunie, ora 4 d. m. Slujba religioasă a înmormântării fu să­vârşită de Părinţii Bejan, Brenzan, Berariu, Taş­­ciuc şi Alexandru Morariu, în cântările unui vred­nic cor de studenţi teologi. Intre cei ce i-au dat cea mai de pe urmă cinstire au fost: d. dir. Constantin Mandicevschi, d. consil. T. Bujor, d-nii dir. de liceu Em. IHuţ şi Vitencu, d. insp. Em. Sahlean, d-na prof. Verenca şi d-na Cadiu, d-nii prof. Zahariuc (cu d-na), Popescu( cu d-na) şi Jemna, o mare delegaţie a soc. „Armonia, în frunte cu veteranul ei membru onorific Mihai Pitei, d-nii dir. şcol. Mihai Cojocar (cu d-na), Gârbu şi Vihnean (cu d na), d. preşed. al Aso­ciaţiei reg. N. Simionovici, d. jud. V. Hrincu (cu d-na),(d-nii dir. şcol. Cimpoieş, Zama, Şcraba, Rădăşan, Bujor, Lazurca, d. fost prof. D. Iliuţ, Păr. Bocancea (cu d-na), d. dir. gen. Tarno­­vieţchi, d. prof. univ. G. Nandriş, d-nii foşti rev. şcol. C. Gain şi Buzneanu, d. instit. Gh. Ucraineţ, d. căpitan Onciul, d. prof. univ. şi preşed. al societ. „Armonia* Leca Morariu, d. d. prof. Prelipcean, d. Dragoş Vitencu etc., etc. La serviciul divin din Catedrală a cântat corul mitropolitan dir. de d. prof. Al. Zavulo­­vici, iar Păr. Taşciuc a înfăţişat viaţa de vrednic om al şcoalei şi al bisericii a celui ce-a fost defunctul. La mormântul din cimitirul Horecei a cuvântat duios şi creştineşte Păr. Victor Be­rariu, iar ca şef al şcoalei, d. insp. Sahlean. Vrednic prinos de închinare „din partea cânte­cului şi a cărţii româneşti“, din partea societ. „Armonia“ şi a „Seminarului universitar de lit. rom. şi folclor“ a adus apoi d. profesor Leca Morariu. Rep. -----------------------p • * o-----------------------­ De la Societatea meseriaşilor români.­­ Comitetul Societăţii meseriaşilor, comercian­ţilor şi industriaşilor români din Cernăuţi, con­voacă pe toţi membrii ei la o şedinţa comună în vederea preparativelor ce sunt de făcut pen­tru jubileul de 25 ani de existenţa a acestei so­cietăţi, ce se va serba în vara anului viitor (1932). Şedinţa va avea loc Duminică 14 Iu­nie 1931, orele 9 jum. a. m., în sala Şcoalei de conductori de lucrări publice din strada Mă­­răşeşti No. 4. Având în vedere importanţa fap­tului ce constitue un adevărat eveniment în lu­mea stării noastre mijlocii din Bucovina, toți membrii sunt moralmente obligați a lua parte la această ședință. Comitetul. GLASUL BUCOVINEI Concursul de ştafetă dealungul graniţelor României — organizat de Corpul Grănicerilor — Luni — cu prilejul sârbătorirei zilei de 8 iunie — a început concursul de ştafetă, orga­nizat de corpul grănicerilor — concurs ce ur­mează a se desfăşura de-alungul frontierelor, făcând înconjurul ţării. E vorba despre purtarea unui fanion din om în om, de-a lungul graniţei, începând de la Olteniţa, fanion ce a fost depus la Palatul Regal din Calea Victoriei, în ziua de 7 Iunie. Cu aceasta ocazie, Luni la amiază se afla înşiruită în curtea Palatului,o companie de o­­noare cu muzică şi drapel din reg. 1 grăniceri. La orele 12, pe scara din faţa intrării princi­pale a aripei stângi a Palatului, a apărut Su­veranul cu Marele Voevod Mihai, urmaţi de d-nii generali: Ştefănescu-Amza, ministrul ar­matei, Ilasievici, mareşalul Curţii Regale, gene­ral Florescu Mihail, comandantul corpului de grăniceri, etc. Aclamaţi de mulţimea ce staţiona în faţa Palatului, Suveranul împreuna cu Marele Voe­vod a trecut în revista compania de onoare, în timp ce muzica Intona Imnul Regal — urmaţi fiind de d-nii generali: Amza, Ilasievici şi Flo­rescu. Dl general Florescu, comandantul corpului grănicerilor a rostit o cuvântare trupei vorbin­­du-i despre însemnătatea zilei şi a concursului­­ştafetă organizat cu acest prilej. Fanionul a fost apoi încredinţat unui soldat grănicer, care secondat de alţi doi camarazi a pornit în pas alergător, parcurgând distanţa de 300 metri unde i-a predat altui ostaş. Astfel din distanţa în distanţă, adică din 300 în 300 de metri, fanionul a fost purtat în pas alergător până la aerodromul „Pipera“ de unde cu un avion a fost transportat la Olteniţa spre a fi dus dealungul frontieră. Concursul va fi câștigat de regimentul în sectorul căruia fanionul va zăbovi timpul cel mai scurt.— * • • S ■■ Pag. 3 un­ei Miii Iacobeni INPOR­tiŢiUNI CULTURALE Universitatea italiană pentru străini din Perugia.— Pe ziua de 1 Iulie a. c. Uni­versitatea pentru străini din Perugia îşi reîncepe activitatea. Anul acesta se va trata: „II Due­­cento şi il Trecento* în viaţa culturala şi ar­tistică a Italiei, Italia modernă şi contemporană, un curs de literatură comparată şi de etrusco­­logie. Afară de acestea se vor ţine şi cursuri speciale de limba şi literatura italiană pentru în­cepători şi progresaţi. Şi anul acesta se iveşte ocazia de a vizita Italia în condiţiuni favorabile. Guvernul italian o­­feră participanţilor la aceste cursuri o reducere de 30 la sută pe toate căile ferate, viza gratuită şi accesul gratuit la toate muzeele din Italia; viaţa în Perugia este, graţie măsurilor luate, cât se poate de convenabilă. Perugia fiind situată în mijlocul Italiei, în frumoasa Umbrie, e şi un centru turistic. De aici se pot face excursiunille cele mai intere­sante din toată Italia. Informaţ­ni mai detailate se pot primi de la d. profes. Botezat C-tin, str. Şevcenco Nr. 12, reprezentantul acestei Universităţi pt. Bucovina. EXTERNE Conflictul între guvernul italian şi va­tican. — Intre guvernul italian şi Vatican nu s’a produs aşteptata destindere. Din contra, se constata o accentuare a conflictului. Vaticanul este nemulţumit de faptul că guvernul nu a răs­puns încă până acum la nota sa. Cercurile Va­ticanului sunt chiar din acest motiv foarte pe­simiste, pe când ziarele fasciste afirmă că gu­vernul italian nu poate tolera o acţiune naţio­nală catolică a unui Stat străin. Guvernul fas­cist îşi exprimă surprinderea şi regretul pentru s’a deschis la 1 Iunie, pregătindu-se în stabilimentul nou construit Băi de apă sulfuroasă radioactivă şi băi de arnică cu adaosuri de sare şi cetină Indicate la reumatism, gută, boli de piele, scrofuloză, Ischias (sciatică), băile de arnică cu adaosuri sunt exce­lente pentru întremarea copiilor debili, rachitici, scrofuloşi, anemici şi pentru femei slăbite după naşteri grele şi avorturi. Sezonul: I Iunie — 30 Septembrie Preţurile băilor: Iunie şi Septembrie 60 lei baia Iulie şi August . . 80 lei baia Restaurante şi locuinţe ieftine, autocamioane, — muzică, variate distracţii şi excursii — 10564 Comisiunea Balneară ■———M— faptul că nota Vaticanului către guvernul italian este redactată într’un ton mult mai violent de cât acele adresate de Papa guvernelor din Me­xico şi din Spania, unde atacurile bisericii ca­tolice au avut un caracter într’adevăr pronunţat. In caz că nu se va ajunge la o înţelegere în­tre guvernul fascist şi Vatican, Papa Piu, de a­­cord cu secretarul de Stat, cardinalul Paceili şi cu nunţiul papal Organcelii-Duca, va publica o „carte albă“ asupra actelor de teroare ale fas­cismului. Chiar dacă conflictul actual va fi a­­planat, este probabil că se va produce o schim­bare în reprezentanţa diplomatică reciprocă. Un port în flăcări. — Din Londra se anunţă: In portul Norfolk, din statul Virginia, a izbucni un incediu pe bordul unui mare tank de petrol. Focul s’a întins cu o repeziciune mare și petrolul aprinzându-se, vasul a fost aruncat în aer, întregul port pare o mare de flăcări, care din cauza vântului, ameninţă oraşul. Mai multe magazii cu bumbac şi mobile, precum şi hotelul „Astoria“, care erau pe chei, au luat foc şi au fost complet distruse. Peste o mie marinari şi pompieri lucrează la localizarea incendiului. Toată munca depusă de pompieri este zadarnică şi focul ameninţă să se întindă şi asupra centrului oraşului. 29 pompieri au su­ferit arsuri grave. Pagubele se ridică până acum la 10 milioane dolari. MEDICALE Dr. Rob­ert Flinker s’a stabilit în Cernăuți şi dă consultaţiuni pentru boli interne, strada Principele Nicolae (Catedralei) 6. 10621 SPORTIVE Ridicarea tribunei pe stadionul „Dra­goş-Vodă“.—Comitetul societăţii sportive „Dra­­goş-Vodă“ în frunte cu destoinicul ei preşe­dinte, d. avocat Gh. Vântu, a luat hotărîrea de a ridica pe terenul societăţii o tribuna pentru public. Aceasta iniţiativă a făcut o deosebit de bună impresie în lumea sportivă din Cernăuţi, care de mult aştepta acum ca acest teren, cel mai mare şi mai potrivit din localitate pentru educaţia fizica a tineretului să fie înzestrat şi cu o tribună. Lucrările au început înainte de o săptămână şi continuă cu zor, încât pe­ terenul „Dragoş-Vodă*4 se vor putea disputa în scurt timp matchuri de footbal care până acuma se disputau pe alte terenuri. DIVERSE Fondul „Andrei Glavina“.—Fondul cul­tural istroromân din care cândva se va publica o revistă pentru fraţii noştri din Istria, o re­vista în chiar limba istroromână, a mai sporit cu 40 lei, dar din partea d-lui Dionisie cav. de Sorocean, prof. Rădăuţi. Ofrandele se trimit re­vistei „Fat-frumos“, Suceava. Cefifi continuarea in pagina IV-e

Next