Glasul Bucovinei, noiembrie 1931 (Anul 14, nr. 3639-3662)

1931-11-26 / nr. 3659

Pag. 2 «Wf» ■TOM»». GLASUL BUCQ/VIE1 Mi Diredia Mimii teologii! Din partea P. C. Sale d-lui rector seminarial G. Teleagă primim spre publicare următoarele lămuriri: Invitat fi­nd prin gazeta d-voastră să Vă dau unele deslușiri relativ la atacurile unei ga­zete, ce induce, că bursierii seminariali duc frig sufăr mare mizerie în ceeace priveşte alimentaţia lor..., vin a Vă răspunde următoarele : Noi căpătă­» pentru încălzirea seminarului 0 cantitate hotârîtă de lemne şi anume pe tim­pul dela 1 Noembrie până inc­usiv Martie ur­mător şi am şi început a încălzi la 1 Noembrie a. c. Dar slăbind răceala s’a sistat încălzitul pe acest timp. Tinerii au stat ziua chiar cu feres­trele deschise şi n’a fost nici unul bolnav. Dar cum atmosfera a devenit mai umedă însă fă­r omăt şi frigul de apoi, noi iar am început să în­călzim. Aşa am făcut şi în­­alţi ani, pentru a cruţa lemnele ca să ajungă până în Aprilie, căci ni s’a tăiat vre-o 100 metri din ceea ce căpătăm mai înainte. Am clarificat aceasta şi tinerilor, cari au fost să ceară foc şi n’au mai zis apoi nimic, putând să meargă în fie şi la d. refe­rent, care mi-a dat di grijă sa cruţăm lem­nele. Cât despre »mizeria cea mare la alimentaţie", de fapt nu există, deşi şi d-nei antreprenoarei i s’a tăiat câte 10 iei de persoana la zi, — că­pătând tinerii la amiazăzi tot câte 3 feluri, seara câte 2 (1) şi dimineaţa: lapte sau ceai cu 2­­franzele sau o buc. de pâne. Alta ceva-i „în­fometarea" a 2 tineri ce s’au fost bătut, ne­­dându-li-se mâncarea, precum prevede şi regu­lamentul, ceea ce ştie şi de referent. Unul din cei disciplinaţi a primit în ii­nişte pedeapsa, iar a­ doliea cam cârtie, deşi era mai vinovat, dând anză... şi aşa a ajuns la urechile celor de la gazetă, fiind bucuros că a prins ceva ceva contra „aşa numitului rector*. Totuşi de „injurie aşa de amârîtă şi înveninată“ nu poate fi vorba şi dacă ajunge treaba-- d­ .$­ocorî pre cineva, apoi trebue să fie şi bună poamă. „Aşa numitul rector seminarial* poate cu conştiinţă bună constata (împreună cu di refe­rent, care­­ inspectează regulat institutul no­stru) că în seminar lucrurile merg bine, dânsul stând retras, pâzindu-şi funcţia de deadimineațâ până târziu seara. Nime nu o vede zăbovind prin cele­ restaurante, la cărţi sau la băut, la muzică sau teatru. Dar fantazia omului e slo­bodâ, putând ajunge departe şi judecata după calitatea inimii, dar totuşi învinuirea nedreaptă n’ar trebui să ajungă până la batjocură pub­iea. In tot cazul instituţia teologicâ trebue lăsată în pace, căci educaţia, care-i interesează, nu sufere doară astfel de critici nedrepte. De fapt nu se face nici o nedreptate şi nu­­ nici o asprime, mai curând ar încăpea reproşul că am fi prea indulgenţi. Să mai slăbească deci d-nii dela gazeta ceea cu aluziile pedagogice, căci noi re cunoaştem încă dela începutul ca­rierii. E nostimă încercarea unora de eri sau de alaltăeri, de a învăţa pe unul cu o practică veche de multe decenii, ţinând cont şi de pro­gresul ce s’a făcut de atunci în această privinţa. Gr. Teleagă, dir. sem. --- - -------------0­­­9 a ........ I . masessEE se sbssss 1 ■ ssssssssssssssssssaessmmmmmBmm No. 3659 Ciclul conferinţelor politice 0-1 senator Dr. D. Marmeliuc va vorbi Duminecă, 29 Noembrie a. c., în cadrul conferinţelor politice la Clubul P. N. L, tratând despre: „Criza învăţământului“. Conferinţa va avea loc în sala Clubului P. N. L. la orele 11 dimineaţa. Pot lua parte membrii Clubului P. N. L şi prietenii introduşi de ei. Roadele memoriului nostru In legătură cu doleanţele ţărănimii aduse la cunoştinţa guvernului prin concluziile minoriului nostru, primim din partea d-inspector general administrator I. N. Florescu următorul comunicat, căruia îi facem loc în coloanele ziarului nostru . „Inspectoratul Regional Administrativ al Bu­covinei este autorizat de Ministerul de Interne a comunica următoarele: Faţă de situaţiunea spe­cială a plugarilor bucovineni, Guvernul a luat următoarele dispoziţiuni în legătură cu această provincie: 1) Se vor urgenta lucrările de inta­­bulare a proprietăţilor ţărăneşti date prin legea agrară de împroprietărire. In acest scop o comi­­siune compusă din reprezentanţi ai Ministerului de Finanţe, Agricultură şi Justiţie va examcina situaţia şi va lua măsuri. 2) Arenzile pentru a­­ceste loturi, neîncasate pentru anii din urmă vor fi împărţite în mai multe rate, cari vor fi plătite în anii următori, începând cu anul 1932. In a­­­cest an nu se va încasa decât arenda datorată pe anul 1931, avându-se în vedere starea de lipsă a sătenilor. 3. Acolo unde s’au făcut lucră­rile defintive pentru pista integrală a lotului, sătenii nu vor plăti anul acesta decât 20 proc. din valoarea pământului (debitului), spre a se putea face intabularea. 4. Celelalte datorii agri­cole ale sătenilor vor fi reg­ementate în confor­mitate cu legea pentru conversiunea datoriilor agricole, care se discută acum­a în parlament." ! Cum să fie Căminul meu T? ! Să fie judecaţi şi cei mari Prin anul 1929, emisari de ai unei oarecare bănci funciare din Bucureşti au cutrierat comunele jud. Suceava, în­ sând bani pentru pretinde ac­ţiuni ale numitei bănci, şi anume câte 1000 de dfc-J&eţhnitf, Su­d? Iei cheltueli de emisiune şi câte 450 iei spese de deplasare a d­rectoru­li. Corifeii naţ­onal ţărănişti de atunci în judeţului, senatorul Pintea Nimigean, prefectul Gavril To­doran, primarul Sucevii Vasile lencean erau prin­tre cei dintâi care îndemnes­că populaţia să sub­scrie şi să plătească astfel de acţiuni, aici va primi fiecare împrumut şi până la 30.000 lei în 14 la sută dobândă pe termen de câte 8 ani Astfel au fost stoarse vreo 3 mlioane de lei de pe la săteni, că în schimb n’au primit nimică, nici acţiuni, nici împrumuturi. Justiţia a făcut anchetă şi a ridicat acuză în contra unui mic slujbaş la acea brică, ori­ginar din Gura Homorului, pentru înşelăciune şi procesul urmează? să se judece la curtea cu juri în Februarie 1932. Noi credem însâ că nu numai cei mici să fie anchetaţi şi daţi judecaţii, ci şi vinovaţii cei mari şi adevăraţi. Evident că populaţia n’ar fi căzut je­tfa amăgrilor, dacă nu era îndemnată de persoane sus puse şi cu răspundere, precum erau corifeii naţional ţărănişti pe atuncia. Ar fi o mare dreptate, dacă onor. parchet general s’ar seziza şi în sensul acesta şi ar face c­uvinteie cercetări, spre a stabili şi pe vinovaţii principal), atât intre corifeii naţ­onal-ţărănişti a­­mintiţi, c­ât şi între conducătorii moi înalţi ai z­rei bănci. MAISON „MARIETTE“ STR. ZIMBRULUI Nr. 9 Cel mai de seamă atelier de croitorie pentru doamne. Modele Vieneze şi Parisiene. —Orice fel de croiuri şi desemne.— Preţuri reduse potrivit timpului ___________________ 11022 Un mare bizantinolog: August Heisenberg Duminică în 22 Noembrie, când s-a îm­plinit un an de la moartea marelui bizantinolog August Heisenberg, d-l profesor univers­­ar Va­sile Grecu a ţinut între orele 6 şi 7 în sala a VI-a a univers­­aţii din Cernăuţi în faţa unui select public şi a numeroşi studenţi o prea fru­moasă comemorare a dispărutului învăţat. O dăm în scurt rezumat: August Heisenberg a fost urmaşul lui Karl Krumbacher, care este întemeietorul bizantinis­­ticei moderne, o nouă disciplină istorico-filolo­­gică. Opera principală a lui August Heisenberg s-a concentrat în deosebi asupra secolului al 13-lea al Bizanţului. Acu în teza sa de docto­rat se ocupa de istoria textului operei istorice a lui Georgia Acropolitul care este istoricul prin­cipal al împărăţiei bizantine din Niceia (1204— 1261). După o muncă de aproape zece ani în­cheiaţi, August Heisenberg dă, după minuţioase şi profunde cercetări, date la iveală în diferite publicaţii, ediţia critică, pilduitoare, a lui Georgie Acropolites în 1 volume in bbi­oteca autorilor greci a casei de editură Teubner dn Lipsea. Pregătind această ediţie critică, Aug Heisenberg publica şi autobiografia şi opera poetică a Im Nichfor Vlemidt (Blemmydes) care a f­ot în­văţătorul lui Georgie Acropolitul. Dar rezultatul cel important, în cursul acestor preocupaţiuni, poate tot atât de important, ca şi înşişi ediţia critică pregătită, are să fie d­scoperirea unui senitor bizantin necunoscut, Nicolae Mesarites. Heisinberg a şi publicat în diferite lucrări o bună parte din opera aces­ui scriitor. Intre scrie­rile lui se găsea şi o descriere deosebit de in­teresantă a mosaicurilor din biserica sfinţilor apostoli din Constantinopolea, unde se înmor­mântau de obiceiu împăraţii bizantini, biserică dărâmată de Mohamet cuceritorul. Constantin cel Mare a înfiinţat această b­serică şi tot el a ridicat şi biserica sfântului mormânt din Ierusa­lim. Aceasta descriere l-a făcut pe A. Heisen­berg să scrie opera sa fundamentală Grabes­­kirche und Aposth­kirche în 2 volume, apărută la 1908 Intre­iga problemă în legătură cu aceste două monumente de veche arta şi ci­vilizaţie creşt­iâ, este desfăşurată şi deslegatâ. Dacă şi deslegările date n’au fost admise de toţi învăţaţii, toţi au recunoscut însă profunzi­mea şi ingeniozitatea judecăţii autorului. Astfel , mnci, când primul reprezentant al bi­­zantinisticei, Karl Krumbather, moare la 12 Dec. 1909, August He­senberg este chemat să-i fie urmaş, devenind titularul catedrei de bizantinis­ticâ la universitatea din München şi conducăto­rul revistei „Byzantinische Zeitschrift. Vorbitorul enumera apoi celelalte scrieri şi studii din întregul domeniu vast al bizantinis­mei pe cari ie-a dat August Heisenberg în fe­cunda-i viaţă de savant, analizându-le în mod succint şi aprecii­­u-te. Reţinem că în scrierea sa Aus der Geschichte um­ Literatur der Pa­­laiologenzeit, Heisenberg a arătat că vulturul cu două capete, cunoscut din ţesături orientale, a fost introdus ca simbol împărătesc abia de îm­păratul Andronic II Paleologul (1282—1328). In alt studiu, Die Grund­ageit der byzantini­schen Kultur, Heisenberg apără unitatea civiliza­tei bizantine, al cărei singur izvor de căpitenie este elin­­cut d­e vremea imperiului roman. Mai reţinem că în studiul Grechisch-orthodoxe und (önisch teathonsche Erch, Heisenberg crede că ultima cauză a despărţirii bisericilor a fost ca­racterul universal internaţional al bisericii apu­sene, în vreme ce bisericile Răsăritului au de­venit biserici de stat. In Das Problem der Re­naissance in Byzanz, Heisenberg arată că în Bizanţ, din cauza continuităţii neîntrerupte a cui­

Next