Glasul Bucovinei, ianuarie 1932 (Anul 15, nr. 3684-3706)
1932-01-15 / nr. 3693
ABONAMENTUL: MMM 800 lei, pe V* an 300 lei, pe trei luni 150 lei, Hcuirug/Min linie: pe un an 300 lei, pe Va an 160 lei, pe trei luni 90 ieL Numai numitul de Duminică: pe un an 120 lei, pe Va an 70 M, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe 1/2 an 700 lei. tracţia şi Administraţia iii. Strada lancu Flondor Nr. 33 Se primesc numai articole îscălte. Manucrisele nu se înapoiază.. Pliţite sa fee la sediul ziarului. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la administraţie . Strada lancu Flondor Ho. 33 Pentru inserate în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%. Bisimit «Ia ha fAvnfulH. Temeiul economic al vieţii politice Reflexiuni în legătură cu vizita d-lui Brandsch la Cernăuţi Duminrcă îi IO hnuare di Ridol Brandsh, subsecretar de stat la serviciul m noritâţilor, a sosit la Cernăuş a fost întâpnit la gară de şef i autor tâţ lor şi gâzdit în palatul admnsratv, cu onorurile cuvenite uiui membru al guvernului. Inzl le urmâtoare dl Brands h a viz tat oraşul ş împr jurimea ş! a primi pr »and doUanţHe şi rt verdicăr le Ger m nilor, Polonilor, Ucra*nen lor şi re lor. Doleanţele şi rev ndscăr Îs acestea um p*u pag ni într g d n memorii voluminoase, unei reale_şt î dreptăţile, altele fân aTt* esT treafe cî cHTale alu» Mayei Ebner care cere că în chest unt evrt eşti guvarele române sâ n’obâ dreptul a se cors *lta cu ntn altul d cât cu d-s», ca preşedint* ai blocului evreesc pe ţară, tar n vrrdcarea aceasta să fie char trecută în consttuţie, c*r tre bue d' ri înlr g ă si modifca'â h acest stns. F rește că «bsurdit’t de aces* fe' nu p'. t fi luat d nrmn în ser os, f rd cs p oblimeie minoritare t ebre sâ se înt mdiez* pe realități. In fa»t multe din re vend curile ridcate de unele grupări mnorihre ru ved m decâ» rem n semnte d n v^emu de anteb lice, când Bucov na fac^a part* d;n t ritoHul unui stat de nstonalitâţi cum era Austria şi că pr n urm rea t a ce se potrva îmât va pentru vremurle aed , nu se mai po riv şte p n u no a shuate crea ă după război când trăim în Rumân a. P «n imensele jertfe ale ma relu războu s'au souținut 5 mari probi me ale Eiropei central : problema româiâ, iugoslavă, cehos'ovacâ, polon şi baltică, pr n eh'marea la vaţă pol ^tică a naţuntor subjug \U da aceste ţă '. A rămas în suspense problema ucrain eară, fiţă de care noi nu putem ave.*! decât era mai largă butăvoinţă. Dar misiunea istorcă de a soluţiona această problemă nu revie grupuleţului de Ueranen de Bucovine, ci masei compact a acestui uram care sălăşlueşte dincolo de Nistru. Sigurul lucru folostor pentru mana cauză uera nenis, pe cae tencetâţenii noştri ucraineni îl pot face, este să intereseze statul român pentru acea cauză şi să cultive simţind zilele de simpade mult prin idei şi concepţiuni noul,ză fie pentru înfăptuirea ei în viitor. Astfel problemele raionale în contururile lor generale find tranşate în Europa Centrală, nu înţelegem sirciumul zădarnic al acelor cari încearcă să continua o luptă defativ pierdută, retranşându-se cu armele şi bagajele ce li au mai rămas după problema minorităţiilor etnice din spatele naţionale, întregite sau nou create ca temeiul izbândei în razboiul mondial. Aştzisul scut al minorităţlor etnice, inserat în tratatul de pace de la Trianon, n’a fost decât un strop de sirop turnat în hapul amar pentru ca unii sâ-l podă înghiţi mai uşor pe urma deshziilor îndurate din cauza marilor prefaceri politice şi naţionale din Europa centrală, ci drept dovadă că a fost aşa nn serveşte faptul că a cest pretins c t al minorităţilor nu *’a impus şi statelor mari, ca bunăoară Englezilor în I d ci numai s*at lor asociate din centu Europe», ca un cuvânt de mângâmislire în spazmurile de suferinţă şi durere ale războiului mondial. In epoca postbelică temeiul luptelor politice a suferit o puternică şi esenţială deplasare. Temeiul naţonal al acestor lupte este astăzi înlocuit în toate statele de pe glob prin temeiul economic. Mai presus de limbă şi credinţă stă astăzi pânea de toate zilele, pe care omenirea caută să şi-o câştige în mod suficient şi în condţiuni cât mai lesnicioase. E trist, dar aşa este, şi cine vede altfel se aba curajul să o spună. Greutăţile vieţii ne unesc pe toţi fără deosebire de limbă ce vorbi şi de altarul înaintea căruia ne închinăm. Şi de aceia nu ne-am putut stăpâni îndeajuns surprinderea, văzând cum cu ocazia prezenţei în Cernăuţi a d-lui Brandsch, reprezentanţii mai mult sau mai puţin autorizaţi ai grupurilor minoritare n’au făcut decât să scoată dintr’o flaşnetă hodorogă răsunete din alte vremuri, pe care lumea roasă de iure pentru cei ce jîliau vremurile tre- suferite şi mâncată de nevoi nu le mai cutem înţelege. Domnilor minoritari, lăsaţi vorbele şi treceţi la fapte, pentru că în vremurile acestea grele, cu puteri unite să uşurăm greul vieţii, asigurând celor mulţi pânea de toate zilele. Aşa find cedem că este fundamental greş de a continua în statele naţionale postbelice lupta zădarncă pentru o dorare politică perimată şi înlocuită 01 Costică Rădulescu — în campanie electorală B Inavul de can didit!*—vorba d-lui Isopescu Grecul—se efă iarâși de câteva săptămâni In campanie electorală. Vrea cu orice preț să fie reales decan al biroului bucovinean, pe care l-a wf rtcit* trei an dearândul ți tl ntele sale... ec Irek tier. In acest scop omuleţ , Costică Rădulescu a petrect o parte din vacanţa Crăciunului la Vatra Dornei. Şi cum Costică fără banchet nu se poate, a aranjat proprio motu un banchet inti, la care din 14 avocaţi e invitat numai cinci: E. Fergil, Dallbeg, Lipowicz, Kessler şi Moh—toţi cinci dintr'o bucată. Mdncă iedeană, băuturiă suficientă, apoi șampanie — Conu Costică are doar de unde plăti — până ce s’a dislogit limba oratorilor. Câtă a luat cuvântul el E. Forgaci, printre tcudele și temeneleie aduse celui ce plătia, împltia înjurâturi dl® Cile mai grosolane la adresa Vecului Regat şi a ,regăţenilor,, iar Conu Costică, lăcrimând de emoţie şi bucurie din ochiul monocrat, surâdea satisfăcut. Iată ceva hot: Dl C. Rădulescu „bucovinan” din tagma celor ce admit toate insultele la adresa Vechiului Regat, când au interes serifică. Dar ce nu fac candidaţii, când se văd la strâmtoare ? Lărgirea zonei stării de asediu in Basarabia Dl general Amza, ministru de războiu şi ad-interim la interne, a prezintat Miercuri M. S. Regelui decretul prin care se lărgeşte zona stării de,asediu, în sensul că actuala zonă de 15 kilometri care se întinde dealungul Nistrului, să nu excludă oraşele, cari vor face parte integranta din această zonă. In modul acesta oraşele de pe Nistru vor fi supuse jurisdicţiunei militare. Măsura a fost luata din cauza aşezării geografice a acestor oraşe şi pentru a se putea asigura un control mai riguros şi mai eficace. Demisia guvernului Laval D-l Laval, preşedintele consiliului de miniştri francez, a remis preşedintelui republicii demisia colectivă a guvernului. Preşedintele republicii a început imediat consultările în vederea rezolvirei crizei ministeriale. Miercuri dimineaţă au fost primiţi în audienţă preşedinţii Comtrol şi Senatului, pentru a fi consultaţi asupra siteapei. In cursul după amiezii au fst primite personalităţi de conducătoare ale grupurilor parlamentare. Se afirmă că mistunea formării noului guvern va fi încredinţată din nou d-lui Laval.