Glasul Bucovinei, ianuarie 1932 (Anul 15, nr. 3684-3706)

1932-01-15 / nr. 3693

ABONAMENTUL: MMM 800 lei, pe V* an 300 lei, pe trei luni 150 lei, Hcuiru­g/Min linie: pe un an 300 lei, pe Va an 160 lei, pe trei luni 90 ieL Numai numitul de Duminică: pe un an 120 lei, pe Va an 70 M, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe 1/2 an 700 lei. tracţia şi Administraţia iii. Strada lancu Flondor Nr. 33 Se primesc numai articole îscălte. Manucrisele nu se înapoiază.. Pliţite sa fee la sediul ziarulu­i. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la admi­nistraţie . Strada lancu Flondor Ho. 33 Pentru inserate în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%. Bisimit «Ia h­a fAvnfu­lH. Temeiul economic al vieţii politice Reflexiuni în legătură cu vizita d-lui Brandsch la Cernăuţi Duminrcă îi IO hnuare di Ridol Brands­h, subsecretar de stat la servi­ciul m noritâţilor, a sosit la Cernă­u­­ş a fost înt­âp­nit la gară de şef i autor tâ­ţ lor şi gâzdi­t în palatul admnsratv, cu onorurile cuvenite uiui membru al guvernului. Inzl le urmâtoare dl Brands h a viz tat oraşul ş împr jurimea ş! a pri­mi pr »and doU­a­nţHe şi rt verdicăr le Ger m nilor, Polonilor, Ucra*nen lor ş­i re lor. Doleanţele şi rev ndscăr Îs acestea um p*u pag ni într g d n memorii volu­minoase, unei reale_şt î dreptăţile, altele fân aTt* esT treafe cî cHTale alu» Mayei Ebner care cere că în chest unt e­­vrt eşti guvarele române sâ n’obâ drep­tul a se cors *lta cu ntn altul d cât cu d-s», ca preşedint* ai blocului evre­­esc pe ţară, tar n vrrdcarea aceasta să fie char trecută în consttuţie, c*r tre bue d' ri înlr g ă si modifca'â h acest stns. F rește că «bsurdit’t de aces* fe' nu p'. t fi luat d nrmn în ser os, f rd cs p oblimeie minoritare t ebre sâ se înt mdiez* pe realități. In f­­a»t­­ multe din re vend curile ri­­dcate de unele grupări mnorihre ru ved m decâ» rem n semnte d n v^emu­ de anteb lice, când Bucov na fac^a part* d;n t ritoHul unui stat de nstonalitâţi cum era Austria şi că pr n urm re­a t­ a ce se potrva îmât va pentru vremurle aed , nu se mai po riv şte p n u no a shuate crea ă după război când trăim în Rumân a. P «n imensele jertf­e ale ma relu războu s'au so­uținut 5 mari pro­bi me ale Eiropei central : problema româiâ, iugoslavă, cehos'ovacâ, polo­n şi baltică, pr n eh'marea la v­aţă pol ^­tică a naţuntor subjug \U da aceste ţă '. A rămas în suspense problema u­­crain eară, fiţă de care noi nu putem ave.*! decât era mai largă but­ăvoinţă. Dar mi­siunea istorcă de­ a soluţiona această problemă nu revie grupuleţului de U­era­nen d­e Bucovine, ci masei compact a acestui uram care sălăşlueşte dincolo de Nistru. S­igurul lucru folostor pentru mana cauză uera nenis, pe ca­e tence­tâţenii noştri ucraineni îl pot face, este să intereseze statul român pentru acea cau­ză şi să­­ cultive simţind zilele de simpa­­de mult prin idei şi concepţiuni noul,­ză fie pentru înfăptuirea ei în viitor. Astfel problemele raionale în con­tururile lor generale find tranşate în Eu­ropa Centrală, nu înţelegem sirciumul zădarnic al acelor cari încearcă să con­tinua o luptă def­a­tiv pierdută, retran­­şându-se cu armele şi bagajele ce li au mai rămas după problema minorităţiilor etnice din spatele naţionale, întregite sau nou create ca temeiul izbândei în raz­boiul mondial. Aştzisul scut al minori­­tăţ­lor etnice, inserat în tratatul de pace de la Trianon, n’a fost decât un strop de sirop turnat în hapul amar pentru ca unii sâ-l podă înghiţi mai uşor pe urma deshziilor îndurate din cauza marilor prefaceri politice şi naţionale din Euro­pa centrală, ci drept dovadă că a fost aşa nn serve­şte faptul că a cest pretins c t al minorităţilor nu *’a impu­s şi sta­telor mari, ca bunăoară Englezilor în I d ci numai s*at lor asociate din cen­­tu­­ Europe», ca un cuvânt de mângâ­mislire în spazmurile de suferinţă şi du­rere ale războiului mondial. In epoca postbelică temeiul luptelor politice a suferit o puternică şi esenţială deplasare. Temeiul naţonal al acestor lupte este astăzi înlocuit în toate statele de pe glob prin temeiul economic. Mai presus de limbă şi credinţă stă astăzi pâ­nea de toate zilele, pe care omenirea caută să şi-o câştige în mod suficient şi în cond­ţiuni cât mai lesnicioase. E trist, dar aşa este, şi cine vede altfel se aba curajul să o spună. Greutăţile vieţii ne unesc pe toţi fără deosebire de limbă ce vorb­i şi de altarul înaintea căruia ne închinăm. Şi de aceia nu ne-am putut stăpâni îndeajuns surprinderea, văzând cum cu ocazia prezenţei în Cernăuţi a d-lui Brandsch, reprezentanţii mai mult sau mai puţin autorizaţi ai grupurilor minoritare n’au făcut decât să scoată dintr’o flaşnetă hodorog­­ă răsunete din alte vremuri, pe care lumea roasă de iure pentru cei ce jîliau vremurile tre- suferite şi mâncată de nevoi nu le mai cutem înţelege. Domnilor minoritari, lăsaţi vor­bele şi treceţi la fapte, pentru că în vremurile acestea grele, cu puteri unite să uşurăm greul vieţii, asigurând celor mulţi pâ­nea de toate zilele. Aşa fi­nd ce­dem că este fundamen­tal greş­­ de a con­tinua în statele naţio­nale postbelice lupta zădarn­că pentru o d­orare politică perimată şi înlocuită 01 Costică Rădulescu — în campanie electorală B Inavul de can didit!*—vorba d-lui Iso­­pescu Grecul—se efă iarâși de câteva săptă­mâni In campanie electorală. Vrea cu orice preț să fie reales decan al biroului bucovi­nean, pe care l-a wf rtcit* trei an dearândul ți t­l ntele sale... ec Irek tier. In acest scop omuleţ , Costică Rădulescu a petrec­t o parte din vacanţa Crăciunului la Vatra­ Dornei. Şi cum Costică fără banchet nu se poate, a aranjat proprio motu un banchet int­i, la care din 14 avocaţi e invitat numai cinci: E. Fergil, Dallb­eg, Lipowicz, Kessler şi Moh­—toţi cinci dintr'o bucată. Mdncă ied­eană, băuturi­ă suficientă, apoi șampanie — Conu Costică are doar de unde plăti — până ce s’a dislogit limba oratorilor. Câ­tă a luat cuvântul el E. Forgaci, printre tcudele și temeneleie aduse celui ce plătia, îm­­pltia înjurâturi dl® Cile mai grosolane la a­dresa V­ecului Regat şi a ,regăţenilor,­, iar Conu Costică, lăcrimând de emoţie şi bucurie din ochiul monocrat, surâdea satisfăcut. Iată ceva hot: Dl C. Rădulescu „buco­­vi­nan” din tagma celor ce admit toate insul­tele la adresa Vechiului Regat, când au interes seri­fi­că. Dar ce nu fac candidaţii, când se văd la strâmtoare ? Lărgirea zonei stării de asediu in Basarabia Dl general Amza, ministru de războiu şi ad-interim la interne, a prezintat Miercuri M. S. Regelui decretul prin care se lărgeşte zona stării de,asediu, în sensul că actuala zonă de 15 ki­lometri care se întinde dealungul Nistrului, să nu excludă oraşele, cari vor face parte integranta din această zonă. In modul acesta oraşele de pe Nistru vor fi supuse jurisdicţiunei militare. Măsura a fost luata din cauza aşezării geografice a acestor oraşe şi pentru a se putea asigura un control mai riguros şi mai eficace. Demisia guvernului Laval D-l Laval, preşedintele consiliului de mi­niştri francez, a remis preşedintelui republicii demisia colectivă a guvernului. Preşedintele republicii a început im­ediat consultările în vederea rezolvirei crizei minis­teriale. Miercuri dimineaţă au fost primiţi în audienţă preşedinţii Comtrol şi Senatului, pen­tru a fi consultaţi asupra site­apei. In cursul după amiezii au fst primite personalităţi de con­ducătoare ale grupurilor parlamentare. Se afirmă că mistune­a formării noului guvern va fi încredinţată din nou d-lui Laval.

Next