Glasul Bucovinei, mai 1932 (Anul 15, nr. 3778-3799)
1932-05-01 / nr. 3778
Pag. 2 I. I 1 VALSUL BUCOVINE! No. 377811 Registrele lomi Mmn de Corneliu Gheorghian, consilier la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie De curând a apărut la Bucureşti in editura Ministerului de Justiţie o excelenta monografie datorita d-lui Dr. Corneliu Gheorghian, consilier la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi tratând despre „Registrele fonciate din Bucovina“. Această mult valoroasă şi foarte actuala opera a d-lui consilier Dr. C. Gheorghian cuprinde două mari volume octav de câte 300 pagini fiecare, primul volum ocupându-se de principiile dreptului fonciar şi tehnica alcătuirii registrelor noastre fonciate, iar volumul al doilea tratând despre procedura înfiinţării şi modul de funcţionare a acestor registre. Ambele volume aduc o serie complecta de modele, formulare de petiţii, de resolviri judecătoreşti, de inscripţiuni etc., foarte utile atât acelora cari se găsesc în practica de fiece zi a dreptului şi registrului fonciar bucovinean, ca şi acelora cari, necunoscând încă funcţiunea acestei instituţii atât de importante pentru dreptul imobiliar, vroiesc sa se pună la curent în această materie a dreptului. Lucrarea de care ne ocupăm aci începe, foarte interesant şi sugestiv, chiar de la prefaţă cu menţiunea că încă acu 100 de ani în urmă Constantin Golescu, vizitând Beciul (adecă Viena) între anii 1824—1826, laudă Instituţia registrelor fonciare pe cari Ie-a cunoscut şi studiat acolo, scriind ca a văzut „o foarte bună rânduială, având fiecare om condică de toate moşiile hotărite geometriceşte şi întărite de stăpânire şi bez (afară) de codicele ce sunt la mânile fiecărui stăpân, toate sunt trecute şi în condica divanului. Astfel dacă vreunul, din orice nenorocoasă întâmplare, își va pierde sunetul, pagubă nu poate încerca, nici cheltuială mai multă, decât o prescrie din condica divanului. Cu cuvânt dar conchide d-l consilier Dr. C. Gheorghian, că nevoia introducerii registrelor fonciare și în România, recunoscută de C. Golescu acu 100 de ani în urmă, e cu atât mai urgentă astăzi. Şi d-sa citează în sprijinul acestei teze şi enunciaţiuni contemporane la fel favorabile introducerii şi în România a acestei utile şi necesare instituţii, între acestea opiniile d-lui Andrei Râdulescu, consilier la înalta Curte de Casaţie şi membru al Academiei Române, care precizează că, în afară de toate celelalte argumentări juste şi favorabile introducerii peste toată ţara a registrelor fonciare, noi trebue să stăruim în direcţia adoptării acestor registre şi pentru motivul că sistemul lor există în provinciile desrobite. Iată dar lucrarea d-lui consilier Dr. C. Gheorghian deplin legitimată și pusă, cu serioasă și harnică muncă, la îndemâna oricui se interesează de aceste probleme. Intrând în tratarea materiei propriu zise a lucrării sale, autorul insistă mai întâi asupra deosebirii ce există între aşanumitul cadastru, înfiinţat mai mult pentru scopuri fiscale, şi regstru fonciar, pe care-l defineşte ca fiind un registru al imobilelor având menirea de a arăta situaţa juridică a acestora. Apoi autorul arată că potrivit legii din 1871 registrele fonciare ale Bucovinei (de altfel ca şi cele ale Ardealului) sunt alcătuite din cele trei foi (A, B şi C), adică foaia arătând din ce se compune corpul tabular, foaia arătând cine este proprietarul şi foaia arătând sarcinile, şi lămureşte raportul ce există între cadastru şi registrul fonciar, ca și necesitatea reformării cadastrului. Urmează analizarea legii registrelor fonciare din 25 Iulie 1871 f. 1., No. 95, cu anexele și modificările ei ulterioare. Autorul expune mai întâi principiile generale ale acestei legiuiri; enumeră diferitele feliuri de inscripţiuni tabulare (incorporări, prenotări, menţiuni, radieri); insistă asupra importanţei registrului fonciar pentru toate drepturile imobiliare, lămurind efectele juridice ale publicităţii acestor registre, ale încrederii lor publice (publica fides), ale principiului inscripţiunii efective, ale rangului înscrierii şi ale funcţiunii hărţii acestui registru. Un capitol special este consacrat ipotecii, tratând despre condiţiunile de înscriere a ipotecilor, despre ipoteci în garanţie pentru deschiderea de credite şi din titlul de cauţiune, despre ipoteca executivă, despre prenotarea ipotecii, despre dobândirea ipotecii cu bună credinţa în temeiul inscripţiunii din registrul fonciar, despre raportul juridic între creditorii ipotecari şi cedarea rangului ipotecii, despre transmiterea ipotecii, despre ipoteca proprietarului şi dreptul proprietarului de a dispune asupra acestei ipoteci (conf. novelei a III-a din 1916, §§ 36, 37), despre ipoteca simultană şi în fine despre stingerea ipotecii. Zece modele de petiţiuni (vol. I pag 100 până 154) evidenţiază o serie de diferite cereri înaintate justiţiei pentru admiterea de inscripţiuni în registrul fonciar şi modul cum au fost resolvite. In anexele volumului I al lucrării d-lui Dr. C. Gheorghean să dau publicităţii, în bune traduceri româneşti datorite domnului Aureliu Câptţînă, de prezent procuror general la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, legea generală a registrelor fonciare (din 25 Iulie 1871 f. 1. No. 95) şi instrucţiunile pentru punerea în aplicare a acestei legi. Apoi colecţia de „exemple oficiale“ publicate la 1872 de Ministerul de Justiţie,odată cu instrucţiunile pentru punerea în aplicare a legii tabulare din 1871. Urmează, în traducerea mai puţin exactă a d-lui Corjescu, mai multe texte ale codului civil în vigoare în Bucovina, mai ales din cele ce privesc regimul imobiliar, novela a IlI-a la codul civil bucov. din Marte 1916 f. I. No. 62; ordonanţa Ministerului de Justiţie din 26 Martie 1916 f. I. No. 87 privitoare la depunerea în justiţie a actelor în scopul dobândirii de drepturi reale, tradusă în limba română de dl A. Căpăţină, ca şi legea din 6 I II 1869 f. I. No. 18 privitoare la procedura şi drepturile în caz de împărţire a unui imobil în registru! fonciar. In fine traducerea d-lui judecător I. Ienachev,’cî a legii din 23 Mai 1883 f. I No. 82 care modifică parţial §§ 74 şi 76 din legea asupra registrelor fonciare, şi traducerea regretatului magstrat Dr. Octavian Popescu a unei serii de dispoziţiuni din legea execuţiunilor silite în vigoare în Bucovia, în special a celor privitoare la execuţiunea asupra imobilelor şi a drepturilor imobiliare. Volumul al li le al acestei deosebit de utile şi interesante opere se ocupă de procedura şi modalitatle înfiinţării registrelor fonciare în Bucovna. Aceste registre au fost înfiinţate la noi intre anii 1874—1881 în temeiul legii pentru înfiinţarea regstrelor fonciare în Bucovina (din 8 Martie 1873, foaia provincială No. 23) şi a instructunii dată de Ministerul de Justiţie pentru punerea în aplicare a acestei legi. Autorul analizează amănunţit aceste probleme şi legiuirile în legătură cu ele, astfel dar şi legea din 11 I XII 1906 f. I. Nr. 246 privitoare la rectificarea şi reînfiinţarea registrelor fonciare, apoi legea pentru complectarea registrelor fonciate din 24 I 111 1913 f. prov. Nr. 16, aducând (dela pag. 46—59) şi o serie de modele asupra felului cum se resolviau, conform acestor legiuiri, diferitele chestiuni ce se puneau justiţiei. Expunerile luminoase şi amănuntele bogate şi prea interesante dovedesc nu numai o desăvârşită aprofundare a materiei, dar în acelaş timp preocuparea stăruitoare a autorului de a fi cât mai util aceluia ce va consulta lucrarea. In anexe la acest volum sunt publicate în traduceri româneşti datorite d-lor procuror general A. Căpăţină, preşedinte de tribunal Octavian Tarnavschi, judecător I. Ienachievici, legiuirile suscitate (din 8 | 111 1873, din 11 | XII 1906, din 24 | 111 1913 împreună cu regulamentele lor de punere în aplicare) şi însoţite de modele şi formulare lămuritoare; apoi dispoziţiunile legiuitorului român privitoare la reconstituirea cărţilor fonciare distruse (din legea de accelerare din 19 IV 1925 şi din cea dela 11 i Vil 1929) ca şi regulamentele pentru punerea în aplicare a acestor dispoziţii legale. Lucrarea aceasta a d-lui consilier Dr. Corneliu Gheorghian este o operă de mare valoare, atât pentru bogatul ei cuprins ştiinţific cât şi pentru actualitatea ei. Ea dă posibilitate tuturor acelora cari, având preocupări serioase în chestiunea unificării noastre legislative ar voi deci să unifice legiuirile noastre în chip civilizat, să poată studia şi cunoaşte în toate amănuntele funcţiunea şi importanţa registrelor fonciare şi în legătură cu ele a regimului imobiliar al codului nostru civil. Imprimată în condiţiuni tehnice ireproşabile în atelierele institutului de arte grafice „Bucovina“ din Bucureşti şi fiind şi destul de ieftină (ambele volume de câte 300 pagini fiecare costând numai 300 lei), lucrarea aceasta n’ar trebui să lipsească din nici o bibliotecă, mai ales nu din bibliotecile juriştilor noştri. Dr. Aurel Morariu -----------------••••---------------- Desfacere totala autorizată Din cauza evacuării complecte al depozitului, vinde Sterdfta mii de perechi de ghete cu Preţuri de nimic Cernăuţi Strada Principele Carol colţ cu strada Bucureştilor 11449 Război între „tehnicienii“ de la Storojineț „Tehnicienii“ Storojineţului au ajuns la scărmăneala. Şi iată anume cum: Maiorulprefect tehnician Chirescu adresează joi în 21 Aprilie a. c. comisiei interimare de tehnicieni a oraşului Storojineț o scrisoare oficială în care spune textual: Voi tehnicienii de la primăria Storojineţ nu faceţi absolut nimic pentru interesele publice ale oraşului; în schimb banii oraşului se fură ca in codrul Vlăsiei. — Adevărat, neadevărat, treaba domnilor „tehnicieni“. Dânşii se cunosc mai bine întreolaltă! Dar pentru această „obrăznicie regăţeneascâ“ s-a supărat dl Şerban Fiondor, preşedintele „tehnicienilor“ de la primăria Storojineţului. Până termenul consacrat de 24 ore dl Fiondor i-a trimis martori d-lui Chirescu, provocăndu-l la duel. Evident, problema luând această neaşteptată întorsătură, a ajuns cam şugubată, mai ales pentru șeful „tehnicienilor** de la Storojineț care poartă uniforma de maior. Pentru jignirea adusă de maiorul Chirescu d-lui Şerban Fiondor oricum ofițerul ar trebui să-și asume toată răspunderea și deci să-i dea d lui Fiondor cuvenita satisfacţie. Nu prea e însă clară situaţiunea prefectului faţă de subalternul său, preşedintele comisiei interimare a oraşului. Căci legea noastră administrativă nu soluţionează asemenea cazuri complicate. Încât et. H Citi în Bucureşti s’a mutat în casa din strada Dr. Lister 33 (Tramvai 14, stația „Podul Elefteriei). 11456_____________________________________