Glasul Bucovinei, mai 1932 (Anul 15, nr. 3778-3799)

1932-05-01 / nr. 3778

Pag. 2 I. I 1 VALSUL BUCOVINE! No. 377811 Registrele lom­i Mmn de Corneliu Gheorghian, consilier la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie De curând a apărut la Bucureşti in editura Ministerului de Justiţie o excelenta monografie datorita d-lui Dr. Corneliu Gheorghian, consilier la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, şi tratând despre „Registrele fonciate din Bucovina“. A­­ceastă mult valoroasă şi foarte actuala opera a d-lui consilier Dr. C. Gheorghian cuprinde două mari volume octav de câte 300 pagini fiecare, primul volum ocupându-se de principiile drep­tului fonciar şi tehnica alcătuirii registrelor noastre fonciate, iar volumul al doilea tratând despre procedura înfiinţării şi modul de funcţionare a acestor registre. Ambele volume aduc o serie complecta de modele, formulare de petiţii, de resolviri judecătoreşti, de inscripţiuni etc., foarte utile atât acelora cari se găsesc în practica de fiece zi a dreptului şi registrului fonciar bu­covinean, ca şi acelora cari, necunoscând încă funcţiunea acestei instituţii atât de importante pentru dreptul imobiliar, vroiesc sa se pună la curent în această materie a dreptului. Lucrarea de care ne ocupăm aci începe, foarte interesant şi sugestiv, chiar de la prefaţă cu menţiunea că încă acu 100 de ani în urmă Constantin Golescu, vizitând Beciul (adecă Viena) între anii 1824—1826, laudă Instituţia registrelor fonciare pe cari Ie-a cunoscut şi studiat acolo, scriind ca a văzut „o foarte bună rânduială, având fiecare om condică de toate moşiile ho­­tărite geometriceşte şi întărite de stăpânire şi bez (afară) de codicele ce sunt la mânile fie­­­cărui stăpân, toate sunt trecute şi în condica divanului. Astfel dacă vreunul, din orice neno­rocoasă întâmplare, își va pierde sunetul, pa­gubă nu poate încerca, nici cheltuială mai multă, decât o prescrie din condica diva­nului. Cu cu­vânt dar conchide d-l consilier Dr. C. Gheorghian, că nevoia introducerii re­gistrelor fonciare și în România, recunoscută de C. Golescu acu 100 de ani în urmă, e cu atât mai urgentă astăzi. Şi d-sa citează în sprijinul acestei teze şi enunciaţiuni contemporane la fel favorabile introducerii şi în România a acestei utile şi necesare instituţii, între acestea opiniile d-lui Andrei Râdulescu, consilier la înalta Curte de Casaţie şi membru al Academiei Române, care precizează că, în afară de toate celelalte argumentări juste şi favorabile introducerii peste toată ţara a registrelor fonciare, noi trebue să stăruim în direcţia adoptării acestor registre şi pentru motivul că sistemul lor există în provin­ciile desrobite. Iată dar lucrarea d-lui consilier Dr. C. Gheorghian deplin legitimată și pusă, cu seri­oasă și harnică muncă, la îndemâna oricui se interesează de aceste probleme. Intrând în tra­tarea materiei propriu zise a lucrării sale, auto­rul insistă mai întâi asupra deosebirii ce există între aşanumitul cadastru, înfiinţat mai mult pentru scopuri fiscale, şi reg­stru­ fonciar, pe care-l defineşte ca fiind un registru al imobilelor având menirea de a arăta situaţ­a juridică a a­­cestora. Apoi autorul arată că potrivit legii din 1871 registrele fonciare ale Bucovinei (de altfel ca şi cele ale Ardealului) sunt alcătuite din cele trei foi (A, B şi C), adică foaia arătând din ce se compune corpul tabular, foaia arătând cine este proprietarul şi foaia arătând sarcinile, şi lă­mureşte raportul ce există între cadastru şi re­gistrul fonciar, ca și necesitatea reformării ca­dastrului. Urmează analizare­a legii registrelor fonciare din 25 Iulie 1871 f. 1., No. 95, cu a­nexele și modificările ei ulterioare. Autorul expune mai întâi principiile generale ale acestei legiuiri; enumeră diferitele feliuri de inscripţiuni tabulare (incorporări, prenotări, menţiuni, radieri); insistă asupra importanţei registrului fonciar pentru toate drepturile imobiliare, lămurind efectele ju­ridice ale publicităţii acestor registre, ale încre­derii lor publice (publica fides), ale principiului inscripţiunii efective, ale rangului înscrierii şi ale funcţiunii hărţii acestui registru. Un capitol special este consacrat ipotecii, tratând despre condiţiunile de înscriere a ipote­cilor, despre ipoteci în garanţie pentru deschi­derea de credite şi din titlul de cauţiune, despre ipoteca executivă, despre prenotarea ipotecii, despre dobândirea ipotecii cu bună credinţa în temeiul inscripţiunii din registrul fonciar, despre raportul juridic între creditorii ipotecari şi ce­darea rangului ipotecii, despre transmiterea ipotecii, despre ipoteca proprietarului şi dreptul proprie­tarului de a dispune asupra acestei ipoteci (conf. novelei a III-a din 1916, §§ 36, 37), despre ipoteca simultană şi în fine despre stingerea ipotecii. Zece modele de petiţiuni (vol. I pag 100 până 154) evidenţiază o serie de diferite cereri înaintate justiţiei pentru admiterea de inscripţiuni în registrul fonciar şi modul cum au fost re­­solvite. In anexele volumului I al lucrării d-lui Dr. C. Gheorghean să dau publicităţii, în bune tra­duceri româneşti datorite domnului Aureliu Câptţînă, de prezent procuror general la înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, legea generală a registrelor fonciare (din 25 Iulie 1871 f. 1. No. 95) şi instrucţiunile pentru punerea în aplicare a acestei legi. Apoi colecţia de „exemple ofi­ciale“ publicate la 1872 de Ministerul de Ju­­stiţie,odată cu instrucţiunile pentru punerea în ap­licare a legii tabulare din 1871. Urmează, în traducerea mai puţin exactă a d-lui Corjescu, mai multe texte ale codului civil în vigoare în Bucovina, mai ales din cele ce privesc regimul imobiliar, novela a IlI-a la codul civil bucov. din Marte 1916 f. I. No. 62; ordonanţa Mini­sterului de Justiţie din 26 Martie 1916 f. I. No. 87 privitoare la depunerea în justiţie a actelor în scopul dobândirii de drepturi reale, tradusă în limba română de dl A. Căpăţină, ca şi legea din 6 I II 1869 f. I. No. 18 privitoare la pro­cedura şi drepturile în caz de împărţire a unui imobil în registru! fonciar. In fine traducerea d-lui judecător I. Ienachev,’cî a legii din 23 Mai 1883 f. I No. 82 care modifică parţial §§ 74 şi 76 din legea asupra registrelor fonciare, şi traducerea regretatului mag­strat Dr. Octavian Popescu a unei serii de dispoziţiuni din legea execuţiunilor silite în vigoare în Bucov­ia, în special a celor privitoare la execuţiunea asupra imobilelor şi a drepturilor imobiliare. Volumul al li le al acestei deosebit de utile şi interesante opere se ocupă de procedura şi modalitatle înfiinţării registrelor fonciare în Bu­­covna. Aceste registre au fost înfiinţate la noi intre anii 1874—1881 în temeiul legii pentru înfiinţarea regstrelor fonciare în Buco­vina (din 8 Martie 1873, foaia provincială No. 23) şi a instruct­unii dată de Ministerul de Justiţie pentru punerea în aplicare a acestei legi. Autorul analizează amănunţit aceste probleme şi legiuirile în legătură cu ele, astfel dar şi legea din 11 I XII 1906 f. I. Nr. 246 privitoare la rectificarea şi reînfiinţarea registrelor fonciare, apoi legea pentru complectarea registrelor fon­ciate din 24 I 111 1913 f. prov. Nr. 16, aducând (dela pag. 46—59) şi o serie de modele asupra felului cum se resolviau, conform acestor legiuiri, diferitele chestiuni ce se puneau justiţiei. Expu­nerile luminoase şi amănuntele bogate şi prea interesante dovedesc nu numai o desăvârşită aprofundare a materiei, dar în acelaş timp preo­cuparea stăruitoare a autorului de a fi cât mai util aceluia ce­­ va consulta lucrarea. In anexe la acest volum sunt publicate în traduceri româneşti datorite d-lor procuror gene­ral A. Căpăţină, preşedinte de tribunal Octavian Tarnavschi, judecător I. Ienachievici, legiuirile suscitate (din 8 | 111 1873, din 11 | XII 1906, din 24 | 111 1913 împreună cu regulamentele lor de punere în aplicare) şi însoţite de modele şi formulare lămuritoare; apoi dispoziţiunile legiui­torului român privitoare la reconstituirea cărţilor fonciare distruse (din legea de accelerare din 19 I­V 1925 şi din cea dela 11 i Vil 1929) ca şi regulamentele pentru punerea în aplicare a acestor dispoziţii legale. Lucrarea aceasta a d-lui consilier Dr. Corneliu Gheorghian este o operă de mare valoare, atât pen­tru bogatul ei cuprins ştiinţific cât şi pentru ac­tualitatea ei. Ea dă posibilitate tuturor acelora cari, având preocupări serioase în chestiunea unificării noastre legislative ar voi deci să uni­fice legiuirile noastre în chip civilizat, să poată studia şi cunoaşte în toate amănuntele funcţiu­nea şi importanţa registrelor fonciare şi în legă­tură cu ele a regimului imobiliar al codului no­stru civil. Imprimată în condiţiuni tehnice ireproşabile în atelierele institutului de arte grafice „Buco­vina“ din Bucureşti şi fiind şi destul de ieftină (ambele volume de câte 300 pagini fiecare costând numai 300 lei), lucrarea aceasta n’ar trebui să lipsească din nici o bibliotecă, mai ales nu din bibliotecile juriştilor noştri. Dr. Aurel Morariu -----------------••••----------------­ Desfacere totala autorizată Din cauza evacuării com­plecte al depozitului, vinde Sterdfta mii de perechi de ghete cu Preţuri de nimic Cernăuţi Strada Principele Carol colţ cu strada Bucureştilor 11449 Război între „tehnicienii“ de la Storojineț „Tehnicienii“ Storojineţului au a­juns la scărmăneala. Şi iată anume cum: Maiorul­­pr­efect tehnician Chir­escu adresează joi în 21 Aprilie a. c. comisiei interimare de tehnicieni a oraşului Storojineț o scrisoare oficială în care spune textual: Voi tehnicienii de la primă­ria Storojineţ nu faceţi absolut nimic pen­tru interesele publice ale oraşului; în schimb banii oraşului se fură ca in co­drul Vlăsiei. — Adevărat, neadevărat, treaba domnilor „tehnicieni“. Dânşii se cunosc mai bine între­olaltă! Dar pentru această „obrăz­nicie regăţeneascâ“ s-a supărat dl Şerban Fiondor, preşedintele „tehnicienilor“ de la pri­măria Storojineţ­ului. Până­­ termenul consa­crat de 24 ore dl Fiondor i-a trimis martori d-lui Chirescu, provocăndu-l la duel. Evident, problema luând această neaşteptată întorsătură, a ajuns cam şugubată, mai ales pentru șeful „tehnicienilor** de la Storojineț care poartă uniforma de maior. Pentru jignirea adusă de maiorul Chirescu d-lui Şerban Fiondor oricum ofițerul ar trebui să-și asume toată răspun­derea și deci să-i dea d lui Fiondor cuvenita satisfacţie. Nu prea e însă clară situaţiunea prefectului faţă de subalternul său, preşedin­tele comisiei interimare a oraşului. Căci legea noastră administrativă nu soluţionează aseme­nea cazuri complicate. Încât et. H Citi în Bucureşti s’a mutat în casa din strada Dr. Lister 33 (Tramvai 14, stația „Podul Elefteriei). 11456_____________________________________

Next