Glasul Bucovinei, octombrie 1932 (Anul 15, nr. 3893-3916)
1932-10-01 / nr. 3893
Fig. 2 Hofil la puşcărie ! Camera a luat desbatere in şedinţa de Marţ înşelăciunile cu spirtul negru. Aşa sunt numiţi acei fabricanţi de spirt cari au căutat sa înşele statul, neplătind impozitele legale. Ziarele au scris la timpul său despre tâlhăriile cari s'au săvârşit in averea statului, neplătindu-se impozitele. O bandă de hoţi a adunat mari averi, punând în vânzare mai mulţi ani, mai cu seamă in Ardeal, spirt netaxat de stat. Tâlharii spirtului negru, cari au păgubit aratul cu vreo 5 miliarde lei, fac toţi parte din partidul naţional-ţărănist. Jaful acesta s’a petrecut încă pe vremea guvernării trecute a naponal-ţărăniştilor. Hoţii au fost prinşi şi băgaţi la răcoare. Chiar fruntaşi naţional-ţărănişti aveau legături cu tâlharii spirtului negru. Deaceea îndată începură intervenţiile din partea fruntaşilor naponal-ţârănişti pentru eliberarea acestor hoţi. Rând pe rând negustorii de spirt negru ai naponal-ţărăniştilor au fost puşi în libertate, ca s-o poată apuca peste hotarele ţării. Unii din cei ce au legături strânse cu aceşti negustori stau în scaunele de deputaţi naponal-ţârănişti în loc să stea în fundul puşcăriei. Scandalul acesta nu mai poate fi îngăduit. De aceea deputatul liberal dl Negură a cerut să se numească o comisie de anchetă parlamentară, care să cerceteze faptele spinărilor negri şi să-i pornească odată pe drumul puşcăriei. -----—-----• »fi --............■■■■■ M. Schimbarea orei Potrivit legii din 2 Aprilie a. c., în noaptea după care urmează prima Duminecă a lunei Octomvrie din fiecare an, ora 1 se va schimba In ora 25. Deci în noaptea de Sâmbătă spre Duminecă, 2 Octomvrie a. c., ceasornicele vor fi date cu o oră înapoi, ora 1 devenind ora 24. ----------------••••--------------- VALSUL BUCOVINEI Controlul averilor d in sfârşit după multe tărăgănări guvernul naţional-ţaranist a adus în şedinţa Camerii din 23 Septemvrie a. c. legea pentru controlul averilor, pe care partidul naţional-liberal a înscris-o de multa vreme în programul său. Cel dintâi a luat cuvântul la această lege deputatul liberal d. luce, arătând că partidul liberal a fost acela care cel dintâi a cerut să se facă controlul acelora cari după războiu au adunat averi mari pe căi neîngâduite. Pe timpul guvernării Iorga Argetoianu gândul acesta a fost reluat, aducându-se chiar o lege din iniţiativă parlamentară, pe care cei dintâi o iscălise d. Mihalache. Dar legea aceasta nu cerea controlul averilor ci pedepsirea celor ce vor denunţa (arăta) pe cei ce s’au îmbolgăţit pe nemuncite. Cu prilejul discuţiei la aceasta lege s’a arătat cum nepotul d-lui Maniu Romulus Boilă s’a îmbogăţit la repezeală, strângând numai în doi ani aproape 100 de milioane de lei. Numai sub guvernarea naţionalţărânistă se puteau întâmpla minuni de acestea. Altă dovadă de îmbogăţire nepermisa ne-o dă fostul director ministerial naţ.-ţârânist Sever Bocu. Deputatul liberal d. luca a arătat cum prin aceasta lege naţional-ţărăniştii nu cer controlul averii celor ces'au îmbogăţit peste noapte, ci pedepsirea celor ce vor denunţa pe cei îmbogăţiţi în mod necinstit. Această lege a fost făcută parcă anume ca să împiedice pe aceia cari ar voi sâ-l descoase pe Romul Boilă pe ce căi şi-a adunat o avere aşa de mare, încât legea aceasta a guvernului Vaida nu este decât sperla aruncată în ochii mulţimii. Aşa socoate guvernul nilonal-ţârânist să-şi apere partizanii îmbogăţiţi prin tâlhării săvârşite în averea statului. D. luca, vorbind în numele partidului naţional-liberal, a criticat aspru legea fariseilor naţional ţârănşti, arătând că ea este întemeiata numai pe înşelăciune, şmecherie şi minciună naţional-ţărănistă. -------------------»t»•------------------- Cutremur de pământ în Grecia Miercuri la orele 7 seara s’a produs un ioni cutremur violent în Calcidlia. Toate legaturile telefonice au fost distruse. Lipsesc amorflunte asupra pagubelor și victimelor. Dealul Carkaos s’a crăpat pe o lungime de 1500 metri, producând o deschizătură largă de trei metri. Cu acest prilej s’a produs la Salonic o mare panică, fără însă să fi fost victime omeneşti. Cinci vase de războiu engleze au sosit la Krisos, aducând ajutoare. Mii la Illírt! Şi Vinuri delicioase şi ieftine, în pivniţa de vin dela Casa Germană, Wiener Schrammel Gratar special. 11758 Muncă şi muncă... Precum nu samănă om cu om la faţă, la mers, la grai, la firea lui toată, — aşa nu samănă nici la muncă, la alergarea după câştig, după mulţumire prin biruinţa asupra lipsurilor. Un învăţat iubitor de asemănări asupra felului de a fi al oamenilor, al vieţii şi al muncii lor, s’a pus şi a adunat date despre rodul muncii feluritelor popoare din felurite ţări de pe glob, — ca din asta să vadă, care neam cam ce vredniceşte în marea economie a lumii. Şi iacă ce spune el. Luând ca temei puterea cheltuită de oameni în feluritele lor munciagricole adecă plugăreşti, în meserii, în fabrici, chiar în cancelarii, căci şi muncitorul din cancelărie cheltueşte putere în munca lui), el a aşezat această putere cheltuită, ca într’o cumpănă, în măsura aşa numită: „puteri de cai“ (că după aceste puteri se fac azi socotirile şi la maşini şi la tot), — şi apoi a socotit rodul ce Ta dat cheltuiala aceea de puteri. Şi iacă la ce încheeri a ajuns: Pe globul pământesc locuesc azi 1 miliard şi 600 de milioane de oameni. S’a făcut socoteala puterilor cheltuite de tot acest popor al globului, şi anume după ţări, şi azi se ştie că neamul cutare, din ţara cutare, pune în munca sa de tot felul, pentru nevoile traiului său, atâtea şi atâtea puteri de cal, cari îi aduc atâta şi atâta rod, spre îndestularea sa. Adunând toate acele puteri ale tuturor popoarelor, se ştie cât fac împreună. Având această socoată, omul nostru a văzut următorul lucru bătător la ochi : Cele 120 milioane de oameni ce locuesc Statele Unite ale Americei de Nord, pun în misere atâtea puteri în munca de tot felul a marelui lor stat, încât aceea face 51 la sută (ceva peste jumătate) din puterile ce le întrebuinţează pentru muncă toate popoarele de pe glob la olauă socotite! Cu alte cuvinte, 120 milioane de Americani lucrează (şi au şi rod după munca lor) cât jumătate din toţi ceialalţi ai pământului, — cari fac (aşa jumătate luaţi) peste 800 de milioane. Sau: un lucrător în America pune în mişcare puteri de lucru de 7—8 ori mai mari ca unul din altă ţară din lume! Şi asta pentru că se ajutăcu maşini, nu numai cu palmele şi cu braţele! De aceea Pic, 3893 105.900 lei pentru un subsecretar de stat In vreme ce funcţionarii şi pensionarii statului se sbat, ei şi familiile lor în chinurile mizeriei, guvernul găseşte sume destule pentrutoţi sinecuriştii şi căpătuiţii săi. Aşa de pildă, chiarMonitorul Oficial■de Miercuri publică decretul prin care se deschide un credit extraordinar bugetar in sumă de lei 105.900, pe seama Ministerului Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, pentru achitarea salariului, dlui subsecretar de stat al acelui departament. Ce se făcea biata noastra ţară fără dl subsecretar de stat dela ministerul mizeriei spitalelor! Guvernul îşi recunoaşte nepriceperea Face bine că urmează sfatul partidului naţional-liberal Guvernul d-lui Vaida a deslânţuit o nemaipomenită sălbăticie fiscală la sate şi oraşe, vânzând la dobă uneori chiar şi cenuşa din vatră, in vremiie aceastea grele neputinciosul guvern naţional-ţărănist s’a dedat la o risipă scandaloasă a banului public, plătind zeci de mii de lei lunar partizanilor partidului din banii statului. Aşa de pildă un oarecare Căuşan, care este la Cluj chiriaşul d-lui Vaida, a fost pus, împotriva legii, într’o slujbă din care fusese alungat pentru nevrednicie. Nu numai atâta, dar — colac peste pupăză — di Vaida i-a plătit funcţionarului necorect leafa pentru tot timpul cât a stat fără slujbă. Cu această ocazie guvernul a aruncat în vânt vieo 350 de mii lei. Tot acest guvern păcătos a dat mai zilele trecute 5 milioane de lei pentru îngrijirea fazanilor din parcul de la Arad, în timp ce pensionarii şi funcţionarii statului cerşesc rupţi şi lihniţi de foame. Cu toate acestea guvernul Vaida ştie numai una. Să scoată cu orice preţ şi pe orice cale cât mai mulţi bani dela norod. De aceea cu un curaj sălbatic a adus nişte legi prin cari a pus noui dări pe capul contribuabililor şi a hotărît scăderea lefurilor la funcţionarii statului. De bună seamă că partidul naţional-liberal s’a ridicat cu toată hotărârea şi energia împotriva sâlbăticiei fiscale, a risipei şi jafului cu care acest guvern nepriceput ţine să se mândrească. Reprezentanţii partidului naţional-liberal au arătat că astăzi, când criza economică şi financiară se tot înăspreşte, bani nu sunt şi nevoile cresc îngrozitor, norodul muncitor şi bun din România nu trebuie în nici un caz încărcat cu biruri noui. Dimpotrivă, partidul liberal a cerut mereu ca guvernul Vaida să scadă birurile, întrucât contribuabiili (birnicii), nu pot realiza nici un câştig cât de mic. Lupta dârză dusă de liberali în Parlament şi în gazete împotriva guvernului Vaida, a dat roade. Guvernul deocamdată s’a lăsat de gândul de a scădea salariile şi pensiile. De asemenea nu sporeşte cu 10 la sută nici impozitul pe zahar, pâine etc. Astfel strâns cu uşa de partidul naţionalliberal, care în folosul şi spre binele ţării arată mereu drumul cel drept şi bun pe care trebuie să apuce cârmuitorii statului, guvernul naţionalţărănist şi-a recunoscut greşala şi a ascultat de sfatul înţelept al partidului liberal, destoinică şi neadormită santinelă a ţării. În Patru camere şi accesorii, fir (Iii Sili fol Confort modern, lux, centru. llU lllvlltl Ilii Informaţiuni, str. Ştefan cel ,Mare, 13. ’ nm muncind el — prin maşini mari, are şi câştig mai mare, decât ar fi după palme şi braţe numai. Şi de aceea şi bogăţia, atât a lui ca singuratic, cât şi a ţării în care munceşte el aşa, creşte şi se îngrămădeşte mereu! Căci munca aduce mai mult decât se consumă (se foloseşte pentru trai), înţeleagă lumea şi pe la noi acest adevăr, şi-i va fi şi ei mai bine. Unde numai te poţi ajuta cu maşina şi vei avea spor mai mare cu ea, şi prin urmare şi câştig mai mare, — ajuta-ţi munca prin maşini! Şi acum să vedem cum se asamănă munca şi rodurile ei, la 15 din cele mai mari naţiuni şi ţări de pe glob, în cari industria a ajuns la ceva însemnătate. Până ce China dă rodul cutare al muncii sale, pe care îl însămnăm cu numărul 1, până atunci iacă celelalte ţări ce număr vor căpăta, după rodul lor mai mare ca al Chinezilor: China 1. India (Brit.) 1 şi jum. Rusia 3. Italia 3. Japonia 3 şi jum. Polonia 6. Olanda 7. Franţa 8 şi jum. Ausralia 8 şi jum. Cehoslovacia 9 şi jum. Germania 12. Belgia 16. Anglia 18 Canada 20. Statele Unite 30. Ce uriaşă deosebire între rodul muncii