Glasul Bucovinei, decembrie 1932 (Anul 15, nr. 3941-3960)
1932-12-08 / nr. 3945
fii ■XT fara '. ABONAmENTUL: pe un an 500 lei, pe V* an 30° lei, pe trei luni 150 lei, pentru ani zilnic: pe un an 300 lei, pe V* an 160 lei, pe trei luni lei Numai numărul de Duminică:pe un an 120 lei, pe V* an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis acasă prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe ua an 700 lei., Prăjita sa fus la sediul ziarului. t? ^^L^umărul 3 Lei Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Flondor Nr. 33 Anul XV. No 3945 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiazâ. * ANUNŢURI Şl RECLAME it după tarif şi se primesc I« adm*» ntetraţie: Strada lancu Flondor No. 33 Pe anii In interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%» de judecată in Cernăuţi» Congresul Cooperaţiei din Bucovina Luni în 5 Decemvrie a. c. a avut loc la Cernăuţi adunarea generală a Uniunii de Cooperative „Moldova de Nord“ din Cernăuţi şi în aceiaş zi după masă congresul cooperaţiei din Bucovina. Ziua de Luni 5 Decemvrie a. c. a fost dat o zi a cooperatorilor bucovineni. In adunarea generală a Uniunii s’a discutat şi s’a hotărât asupra unei serii de probleme de natură internă administrativii a Uniunii de Control, hotărându- se şi asupra tuturor munţilor ce trebuesc luate în vederea bunului mers al Uniunii pe viitor. In congresul cooperaţiei ce s’a ţinut în după amiaza aceleaşi zile s’au pus în discuţiune probleme de toată actualitatea în legătură cu viaţa întregii organizaţiuni cooperative a ţării şi privitoare la interesele specific locale ale mişcării cooperative din Bucovina. "Congresul cooperaţiei bucovinene, primul congres ,de acest fel ţinut la Cernăuţi, a întrunit pe cei mai de seamă dintre cooperatorii Bucovinei, sosiţi la Cernăuţi din toate unghiurile ţărişoarei noastre. El a fost onorat cu prezenţa tuturor autorităţilor şi instituţiunilor mai de seamă din Cernăuţi, în frunte cu reprezentanţii Eparhiei Bucovinei, ai Universităţii, ai Armatei, ai Şcoalei, etc. In desfăşurarea programei acestui congres au luat cuvântul d-nii director I. Bileţchi, tratând despre situaţia actuală a cooperaţiei de credit din Bucovina, apoi Dr. Aurel Morariu tratând despre probleme actuale ale cooperaţiei bucovinene şi director V. Drasta despre situaţia actuală a cooperaţiei de aprovizionare, desfacere şi producţie din Bucovina. Aceste trei referate au elucidat aproape complect problema cooperaţiei bucovinene şi a cooperaţiei în general în aceste timpuri de enormă criză. Cu date impresionante din trecutul cooperativ al Bucovinei şi cu situaţiuni certe şi exact verificate din timpul prezent s’a făcut dovada că mişcarea cooperativă la noi este adânc înrădăcinată; ea aparţine deja tradiţiei culturale materiale a Bucovinei şi de organizmul ei trebue să se ţină seama. S’a insistat în mod incisiv dar cu toată dreptatea asupra monstruozităţii dispoziţiunilor vechii şi noii legi de conversiune a datoriilor agricole, legi cari aruncă cooperaţia la un loc cu toţi uzurarii. S’a discutat cu foarte interesante amănunte şi problema cooperativelor de producţie şi consum ca şi a celor forestiere. S’a avizat asupra măsurilor pe cari cooperaţia, prin forţele sale proprii ca şi prin posibilităţile sale va trebui să le ia pentru întimpinarea crizei pe care autoritatea de stat se dovedeşte a nu o putea înlătura. Dar în acest congres al cooperaţiei s’au ridicat glasuri foarte hotărâte şi împotriva demagogiei iresponsabile pe care anume oameni cu situaţiuni politice nemeritate continuă a o face între săteni pe chestiunea conversiunii datoriilor. Cu drept cuvânt unul din delegaţii cooperatori prezenţi în acest congres spus în auzul tuturora că prin legea de conversiune s’a distrus dintr’un condeiu opera anevoioasă dar constructivă de consolidare a economiei noastre rurale, operă săvârşită cu jertfe şi muncă de fiece zi de atâţia vrednici preoţi, învăţători şi gospodari fruntaşi ai satelor noastre. Şi cu aceiaş dreptate delegaţii cooperatori au reprobat şi înfierat criminalitatea acţiunii de demagogie a acelora care şi acuma încă tulbură spiritele, mai ales pe la sate pe chestiunea datoriilor. Congresul cooperaţiei din Bucovina a rezumat toate discuţiunile şi constatările urmate într-o moţiune care, adresându-se guvernului ţării şi instanţelor cooperative superioare, cere în numele întregii cooperaţii din Bucovina ca: Autoritatea de stat să dea altă soluţie problemei datoriilor agricole în legătură cu cooperaţia, căci cooperativele — în speţă cele de credit — nu pot fi considerate drept nişte ordinari uzurali. În al doilea rând cooperaţia bucovineană cere ca partidele politice să facă o treaga del în jurul cooperaţiei, pentru a nu o bulverza continuu prin schimbările inerente fluctuaţiunilor politice; cooperatorii bucovineni au mai cerut în rezoluţiunea lor ca în materie de legiferare a problemei cooperative să se ajungă odată la o stabilitate şi să nu se tot schimbe legiuirea cooperaţiei la fiece doi trei ani; in fine congresul de la Cernăuţi a cerut tratament de egalitate din partea organelor centrale ale cooperaţiei, în special a Băncii Centrale Cooperative din Bucovina. Manifestaţiunea cooperatorilor bucovineni prin acest congres a fost impunătoare și de toată demnitatea. Oricum ar fi de dorit ca asemenea dovezi de solidaritate și sobrietate cooperativă să se producă cât mai adese. Mii şi la alţii sisli eri au început în toată ţara alegerile comunale săteşti. E necesar deci ca să se reamintească toate samavolniciile guvernului pentru a asigura acapararea acestor administraţii de către agenţii săi electorali. Listele de alegatori au fost pretutindeni falsificate fiind şterşi din liste până şi preşedinţii organizaţiilor naţional-liberale, foşti primari sau consilieri comunali, îndrăzneala a mers aşa departe încât au fost eliminaţi de pe listele electorale şi fruntaşii satelor, preoţi, învăţători, etc. Pe de altă parte, cărţile de alegători nu s’au împărţit nici în proporţie de 30—40 la sută. S’a împiedicat prin diverse mijloace ilegale ca: refuz de legalizare a listelor de candidaţi, ştergeri din liste, concedii pentru primari şi notari ca să nu aibă cine legaliza listele, s’a împiedicat depunerea listelor de candidaturi ale partidelor de opoziţie. Cei cari au încercat să depună liste sau să-şi ceară cărţile de alegători, au fost ameninţaţi, bătuţi şi schingiuiţi cum e cazul de la Tutova pe care-l publică ziarele. Iată prin ce mioace abuzive şi cu ce arme de lupta îşi pregăteşte guvernul „succesele“ electorale. Conflict sângeros într’un sat Duminica, după amiazi a isbucnit o aprigă a artă între două grupuri de ţărani, in comuna Tărăşti judeţul Cernăuţi. Din ale două grupuri făceau pane atât locuitorii din satul Tărăşeni, cât şi din satele vecine Plaiul Cozminului şi Codrul Cozminului. La un moment dat, cearta a degenerat într’o sângeroasă încăerare. Sat mii din cele două grupuri s’au bătut între ei aprig cu ciomegele, făcând apoi uz şi de cuţite. Au fost foarte grav răniţi cu cuţitele sătenii Ilie Marcu din comuna Codrul Cozminului şi George Lodnă din comuna Plaiul Cozminului. Jandarmii chemaţi la faţa locului, au reuşit cu multă greutate, să despartă pe bătăuşi. S-au operat mai multe arestări. Cei doi răniţi au fost transportaţi imţiat la spitalul central din Cernăuţi Starea lui Ilie Marcu este atât de gravă încât nu sunt speranţe să scape cu viaţa. A apărut: Minim istorii" Ca în fiecare an, calendarul „Glasul Bucovinei“ cuprinde în afară de partea calendaristică, aticole interesante de actualitate, poezii, schiţe, etc. precum şi numeroase ilnstrţiuni. De vânzare la fibrarii şi la editura,,Glasul Bucovinei“. Preţul 20 lei Preţul 20 lei 30EBHMMi