Glasul Bucovinei, iunie 1933 (Anul 16, nr. 4071-4090)

1933-06-11 / nr. 4077

Fag. 2 GLASUL BUCOVINEI No. 40// Sindicatul Viticol al Târnavelor, Mediaş, Sucursala Cernăuţi anunţă onor. public din Cernăuţi şi întreaga Buco­vină că a deschis un depozit sub conducerea d-lui IACOB OEHLGIESSER, pentru desfacerea vinurilor proprii superi­oare din regiunea Târnavelor (Transilvania). Onor. public este rugat a se adresa la reprezentantul, d-l Iacob Oehlgiesser, strada Miczkievici No. 10, unde se vând vinurile noastre en gros dela 31 kg în sus și en detail, dela 1 kg la 30 kg. 15349 O intrigă care nu prinde Organul Germanilor din Bucovina „Czer­­nowitzer Deutsche Tagespost“ încearcă să vâre intrigi între membrii organizaţiunii liberale, bu­­curându-se că cuvântarea d-lui Schmal n’a fost înregistrată în raportul nostru asupra adunării de Duminecă. Cuvântarea d-lui Schmal ca şi cea a d-lui Brandmann, fiind rostite în nemţeşte, n’au fost înregistrate de redactorul nostru. Cu­vântările urmau să fie traduse mai întăi în româneşte şi apoi date publicităţii. Azi această traducere fiind terminată, facem cu plăcere loc în coloanele ziarului nostru, cuvântărilor prie­tenilor noştri politici Brandmann şi Schmal. Deci domnii de la „Tagespot“ cari credeau că pot vârî zizanie între prietenii noştri politici, nu şi-au atins scopul. Este o strădanie zădarnică. Cuvântarea l­ui Brandmann la adunarea de Duminică Onorată Adunare, Entusiasmul cu care au fost primite cu­vântările d-lor antevorbitori, dovedeşte în­dea­­juns, că Dv. sunteţi pe deplin înţeleşi cu ex­­cu expunerile lor foarte potrivite. Fiecare dintre D-voastre suferă pe urma guvernării actuale. Dv. vă veţi aminte, că timpul suferinţelor noastre coincide aproape cu ziua dela sfârşi­tul anului 1928, când Partidul Naţional Liberal s’a retras dela guvernare. Dela această dată toate clasele sociale, sufăr necontenit, atât in­dustriaşii cât şi comercianţii şi meseriaşii şi lucratorii şi funcţionarii şi pensionarii. Cele două categorii din urmă suferă foarte mult, căci ei nu găsesc nici o îngrijire din partea guvernului. Aproape în fiecare lună a­­ceşti nenorociţi se pomenesc cu surprize noui neagreabile cum sunt cadrul disponibil, mic­şorarea salariilor, diminuarea pensiunior iar în schimb, sporirea impozitelor. Doamnelor şi Domnilor, Izvorul suferinţelor noastre de astăzi, tre­buie căutat în doctrinele utopistice, în propa­ganda neomenească, care tinde a zdruncina o parte a omenirei, schimbând libertatea în samavolnicie, care nu ştie nimic de deruta imensă economică şi morală. In acest timp ţara noastră poate să fie salvată numai prin che­marea Partidului Naţional-Liberal la cârmă. Acest Partid este cunoscut prin faptele lui spre binele ţării, distingându-se prin senti­mente civice şi de credinţă faţă de Rege şi de Tron, care a aprobat prin decenii capaci­tatea sa de a guverna, îndrumând pe baza unui program economic şi patriotic, bine chib­zuit destinele ţării spre binele acesteia şi spre folosul poporului. Partidul Naţional-Liberal poate să susţină de el cu deplin drept, că era, este şi va rămânea în­totdeauna stâlpul cel mai solid al ţării şi al Tronului. Cuvântarea di-lui F. Schmal la Adunarea P. N. L. din Cernăuţi Doamnelor şi Domnilor, Din expunerile excelente şi convingătoare ale stimaţilor mei preopinenţi aţi auzit ce ne­norocire a adus guvernul naţional-ţărănist pentru ţara noastră. Este un fapt hotărît şi incontes­tabil, că guvernul actual nu posedă nici capa­­bilitatea nici autoritatea morală de a cârmui destinele ţării. Există un haos în toate dome­niile lipsind baza şi condiţiunile pentru linişte şi ordine. Guvernul a făcut doar unele încercări să creeze un curent liniştitor, însă toate acţiu­nile lui au dat greş. Atrag stimata atenţiune a Dv. asupra intro­­ducerei stărei de asediu care constitue o măsură draconică pentru menţinerea liniştei şi ordinei în ţară şi nu poate să fie aplicată decât numai în cazuri de o imperioasă nevoie. Când însă se recurge la astfel de măsuri, trebuie să între o viaţă liniştită. Vă întreb a adus starea de asediu într’adevăr linişte şi ordine ? S’a pus stavilă activităţii elementelor extreme ? Vedeţi doar că guvernul e incapabil şi în această direcţie. Totuşi el se laudă a fi un partid resp. un guvern democratic. Se mai poate clasifica atitudinea lui democrată faţă de întâmplările dela Lupeni şi Griviţa ? Această acţiune demo­cratică s’ar putea compara cu dicţiunea obici­nuită la noi: „De moje tarn krade“, căci în această privinţă domnii naţional-ţărănişti sunt într’adevâr capabili. Ei sunt şi mari în pro­misiuni. Ce s’a realizat din făgăduielile făcute de dl Maniu la Alba-Iulia faţă de minorităţi ? Unde este statutul minorităţilor? Minoritatea germană este un element de ordine şi trebuie să se opună cu toată energia împotriva unui guvern, care e incapabil şi plin de corupţiune. Trebuie să se ceară ca guvernul actual să se retragă, pentru a face loc unui partid capabil de guvernare cum este Partidul Naţional-Liberal. Astfel va fi imposibil ca elementele nechibzuite şi duse în eroare să cârmuiască şi mai departe destinele ţării, servind numai ideilor politice eronate şi a şoptirilor străine, căci binele mino­rităţii germane în România nu depinde de Geneva nici de Berlin, ci numai şi numai de Bucureşti. D. Pilii îmi îi Mii In seara zilei de 8 iunie, dl Pamfil Şeicaru, distinsul ziarist director al „ziarului Curentul“ a conferenţiat la Teatrul Naţional, în cadrul unei şezători aranjate de „Cercul Cultural"- C. F. R. Cernăuţi, vorbind despre „Equaţia poli­tică a prezentului". Valorosul conferenţiar a sondat, sprijinit pe un temeinic aparat ştiinţific atmosfera spirituală a vremii noastre, haotică şi lipsită de echilibru. Trăim sub egida nesi­guranţei. Soluţiile de ameliorare (etatism, corpo­ratism, tehnocraţie, nu rezolvă nimic. Sigură e dizolvararea individului şi supremaţia masselor. N. Berdiaeff eticheta civilizaţia prezentului: un nou ev mediu. D-l Şeicaru crede mai curând că trăim în epoca de divinizare a maşinii, care ţine locul amuleţii omului primitiv. Materialismul istoric crede că a rezolvat totul. Spiritualului i se substitue cultul forţei, ca în Germania. Numele lui N. Berchaeff, Ludwig Bauer, Salust etc. au ilustrat interesanta prelegere a d-lui P. Şeicaru. D-l Pamfil Şeicaru, a fost oaspete apre­ciatului poet, preşedinte al organizaţiei regio­nale a ziariştilor, dl prof. G. Rotica, fost sena­tor. La ceaiul oferit, d-l P. Şeicaru s-a între­ţinut aici cu reprezentanţii presei din Cernăuţi, exprimându-şi mirarea de nivelul scăzut al curentului naţional din Bucovina. Distinsul oaspe al Bucovinei şi-a formulat impresiile într’un fulgurant articol din „Curentul“ de azi: „O primejdie ignorată“. Pentru preţiosul sprijin presa română din Bucovina îi va fi recu­noscătoare. Impresii de la meetingul antirevizionist din Kosice de Dr. Valerian Şesan Intru apărarea drepturilor intangibile asupra graniţelor naţionale şi istorice, popoarele Micei înţelegeri au ţinut la 28 Mai cor., la Bucureşti şi Belgrad, iar în Cehoslovacia, la Kosice, oraşul principal al Slovaciei de Est, meetinguri mari de protest contra revizioniştilor. La meetingul din Kosice a luat parte ca delegat al Românilor, prof. univ. Dr. Valerian Şesan, fost Rector al Universităţii din Cernăuţi. Sub preşidenţia d-lui Dr. Jan Slabej, vechiu luptător aprig pentru drepturile naţionale ale Slovacilor şi actual pre­şedinte al Ligei naţionale slovace pentru Estul Slovaciei, meetingul din Kosice a avut dimen­­ziuni grandioase Au luat parte reprezentanţii tuturor partidelor cari înţeleg chemarea ceasului, spre a-şi spune cuvântul lor îndrumător. Dar însamnătatea meetingului stă mai ales într’aceea, că poporul slovac de prin cele mai depărtate colţuri a sosit în mase compacte, fără deosebire de confesiune şi situaţie socială. Veniseră Slovacii cu femei şi copii, în pitoreştile lor ostumuri naţionale, într’un număr mult peste 25 mii. A fost o manifestaţie impozantă, precum încă nu fusese dela primul Congres, convocat cu ocazia solemnă a întemeierii Statului liber Cehoslovac. In aceste două zile mari din viaţa sa politică naţională, adică în ziua confirmării întemeierii Statului unitar Cehoslovac, cât şi în ziua acestui meeting antirevizionist, poporul slovac şi-a manifestat în faţa lumii solidaritatea sa cea mai strânsă cu fraţii Cehi, Iugoslavi, Români şi Poloni şi tot­odată voinţa sa fermă de a-şi apăra cu toată hotărîrea şi până la ultima suflare hotarele intangibile naţionale şi istorice, consfinţite prin dreapta întocmire a tratatelor de pace şi pecetluite prin râuri de sânge ale eroilor căzuţi pe toate câmpurile de luptă. Aclamând foarte adese diferitele accen­tuări ale oratorilor naţiunea cehoslovacă a dat dovadă că îşi dă bine seama de greutatea situ­aţiei politice, perturbată de revizionişti rău­voitori, şi că şi este conştientă de datoria sa sfântă faţă de neam şi ţară. . Cu deosebită plăcere am constatat că po­porul cehoslovac este un sincer membru al Micei înţelegeri şi că este pătruns de cele mai profunde sentimente de dragoste pentru prietenii săi români. Aşa au ovaţionat cu multă căldură sărutul frăţesc adus lor de către delegatul ro­mân, subliniid cu aplause frenetice mai multe pasagii din cuvântarea acestuia. Ovaţii nesfârşite au izbucnit la adresa Regelui României Carol II. După rostirea cuvântării sale, delegatul ro­mân a fost îmbrăţişat şi sărutat cordial de către preşedintele meetingului, dl Dr. Slabej, în a­­plauzele entuziaste ale întregii adunări. Aşadar prietenia cehoslovacă-română este fondată pe trainicele temelii ale unei reciprocităţi sufleteşti pe lângă cea politică şi culturală. S-au trimis telegrame de aderenţă Preşe­dintelui Republicei Cehoslovace Masaryk, Re­gelui Carol II al României, Alexandru al Iugo­slaviei, George al Angliei, Preşedinţilor Lebrun al Franţei, Roosevelt al Statelor­ Unite, Moscicki al Poloniei. In fine s’a votat în aplausele vii şi unanime următoarea resoluţiune: „Hotarele stabilite prin tratatele de pace sunt neschimbabile în interesul păcii mondiale. Vroim pace durabilă. Conviţuirea priete­nească a statelor şi popoarelor, după părerea noastră, nu se poate altfel, decât dacă toate tratatele teritoriale, economice, culturale şi mi­noritare vor fi respectate întocmai. Foarte hotărît respingem orice încercare de modificare a graniţelor Statului Cehoslovac. Integritatea granițelor noastre siuntem ferm deciși să le apărăm cu toate mijloacele, neexceptând un război nouă impus. De aceea atâta timp, cât

Next