Glasul Bucovinei, iulie 1933 (Anul 16, nr. 4091-4112)

1933-07-01 / nr. 4091

Cernăuţi, Sâmbătă 1 Iulie 1933 Numărul 3 lei ) Redacţia şi Administraţia cernăuţi, Strada lancu Flondor Nr. 33 Se primesc mimai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la admi­nistraţie . Strada lancu Flondor No. 33 Pentru ineerate în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50®/. Forul de judecată în Cernăuțî. fl B t .* flrtENTUL: \ c C­' ^ pe tu an 900 lei, pe Vi an 300 lei, pe trei luni 15$1 lei, pen­tru ianul zilnic: pe un an 300 lei, pe Va an 160 lei, pf tef luai 90 M. Numai numărul de Dumirtică:pe un an 12q lei,J ita *­a as 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziaru­ trimis­­acasă prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe 12 an 700 lei. Plăţile se fac la sediul ziarului. Înapoi la brazdă Din toate părţile lumii se ridică stri­gătul de salvare la primejdia pe care o reprezintă zdruncinarea vieţii rurale prin emigrarea elementelor de la ţară, la oraş. Ultimul articol al d-lui Mussolini publicat în presa streină poartă semnificativ titlul: Înapoi la glie. De spiritul de fortificare al vieţii economice de la ţară, depinde în bună parte viitorul naţiei. Ţărănimea ademenită de un trai mai bun la oraş, părăseşte sa­tul şi munca pământului, pentru ca după o experienţă pilduitoare să aleagă iarăşi ca­lea gliei strămoşeşti, de multe ori pentru totdeauna prea târziu. Situaţia de azi e alta ca ceja de acum câţiva ani când capitalismul industrial era în floare. S’a cunoscut în acest timp un adevărat exod dela sat la oraş. Atunci în­­tr’adevăr se putea găsi o ocupaţiune cu care se putea duce o existenţă superioară celei dela ţară. Dar acest fenomen a pro­vocat o suprapopulare a oraşelor, fapt că­ruia i se datoreşte ravagiile şomajului de azi. In România, cu predilecţie în Bucovina, unde ocupaţia exclusiv agrară a locuitorilor o indică unei lente şi sigure pauperizări, fenomenul proletariatului rural e cel mai cunoscut. Dar aceasta în primul rând se datoreşte unei greşite politici agrariene. Naţional-ţărănismul care părea a deschide o eră nouă în viaţa Statului nostru şi-a părăsit rând pe rând ideologia, programul şi promisiunile. Grija pentru trebuinţele sufleteşti ale ţăranului şi pentru sănătatea lui trupească au fost sistematic neglijate. In secolul tehnicei şi a marilor invenţiuni munca trudnică a câmpului e lăsată pe seama braţelor supte de foame şi mizerie a ţărănimii îndelung răbdătoare. Când dim­potrivă agricultura ar trebui să stea în mare stimă la conducătorii noştri politici iar ţă­ranul preţuit la adevăraţii lui valoare. Şi atunci „înapoi la brazdă“ va trebui să fie nu numai lozinca ţărănimii conştientă de datoriile ei ci şi un vast şi unitar program de realizări practice pentru guvernanţii de mâine. Cei de azi s’au dovedit orbi şi surzi la suferinţele celor ce robotesc pământul. T. Gr. D-l Ion I. Nistor la Rădăuţi Şedinţa Delegaţiei permanente P. N. L. Joi de Sf. Apostoli Petru şi Pavel, d-l Ion I. Nistor a vizitat oraşul Rădăuţi. A fost întim­­pinaţi de membrii organizaţiei judeţene P. N. L. La Clubul Liberal s-a ţinut un sfat politic in­tern şi o şedinţă a delegaţiei permanent, la care au luat parte d-nii: Dr. Em. Bancescu, Dr. I. Puiul, G. Cojocariu, Dr. Em. Isopescu, I.Ioneţ, Dr. E. Nastasi, I. Prelipcean, Dr. Ziepko, G. Trufin, G. Bejan, I. Vicovean, Titus Braha, V. Russindilar, Ion Turcu, I. Urmă şi S. Nistor. S’au luat mai multe hotărîri în legătură cu si­tuaţia politică şi acţiunea de propagandă şi lă­murirea a partidului. S’a făcut numeroase pri­miri de membrii noui în partid. Seara după şedinţă, d-l Ion I. Nistor a luat parte la Concertul corului mitropolitan, iar târ­ziu noaptea s’a reîntos la Cernăuţi. D-nul Ion I. Nistor a fost însoţit de d-l T. C. Grossu, secretarul de redacţie de la „Glasul Bucovinei“, mare număr de broşuri şi manifeste hitleriste venite din Berlin în scop de a fi răspândite printre săteni, precum şi o mulţime de cores­pondenţe cifrate. Autorităţile au început o minuţioasă an­chetă, pentru a stabili dacă şi organizaţiile hitleriste din alte judeţe au primit sau nu ma­nifeste din Germania. -----------•-----------­ —------------a»-------------­ Hitlerişti cu bucluc Se ştie că Hitler a dispus să nu se mai dea de către conducătorii naţional-socialişti din Germania nici un fel de instrucţiuni or­ganizaţiilor hitleriste din alte ţări. Iată însă că autorităţile din Cetatea-Albă, făcând descinderi în judeţ, au descoperit un Oastea Domnului îşi arată arama Noi am fost cei dintâi cari am arătat că „Oastea Domnului“ nu este decât o manta pe­ticită, sub care se ascund uneltirile sectare îm­potriva credinţei noastre strămoşeşti. Părintele Moţa din Ardeal ne-a afurisit ba chiar însuşi I. P. S. S. Mitropolitul Nectarie se supărase pe noi că ne legăm de „Oastea Domnului“ şi nu o lăsăm în pace să-şi facă mendrele ei cu destrămarea credinţei părinţilor noştri. Dar noi nu ne-am abătut de la calea cea dreaptă şi nici nu vom îngădui nimănui să ne strice credinţa, ori cine ar fi el. Şi acum se adevereşte că am avut deplină dreptate. Preoţii din mitropolia Moldovei, întruniţi în adunare preoţească la Iaşi, prin rostul învăţatului părinte Iordăchescu a desvelit rătăcirile „Oastei Domnului“ şi a cerut combaterea ei cu­­toate mijloacele. De curând avem mulţumirea să constatăm că şi preoţimea din mitropolia Ungro-Vlahiei a recu­noscut primedia şi a început lupta contra ere­ticilor din Oastea Domnului. Căci iată ce spune Anul XVI. No. 4091 părintele Toma Chiricuţă de la biserica Zlătari din Bucureşti, întrebat de ce a stat atâta timp între cei de la „Oastea Domnului“, iată ce răs­punde părintele Chiricuţă: „Am stat cu scop de a le analiza porni­­rea lor pe făgaşul ortodoxiei, dar când am vă­zut că orice încercare este zadarnică, m- am re­tras, eu nu voiesc să lucrez decât „numai în biserică şi prin biserică“. întrebat dacă numai în Bucureşti condu­cătorii „Oastei Domnului“ au luat-o razna, pă­rintele Chiricuţă a răspuns: 1.Prin Bucovina îi şi mai mare prăpăd, ba încă unii dintre ostaşi au trecut la secteu. Şi aşa este cum spune cu durere părintele Chiricuţă în „Glasul Monahilor“ (Anul XI, No. 361 din 25 iunie 1933). Cele spuse de părintele Tom­a Chiricuţă trebue luate în seamă, căci Sfinţia Sa a fost conducător al „Oastei Domnului“ din Bucu­reşti, a cunoscut-o îndeajuns, deci merită să fie crezut. Să nădăjduim, că pilda 31r care va fi ur­mată şi de cei rătăciţi de la noi, cari credem că o boală se poate lecui, inoculând germenele ei şi mădularele sănătoase ale sfintei noastre biserici. Şi acum să judece credincioşii cine a avut dreptate, noi, cari am combătut molima sau aceia cari au cocoloşit-o şi au încurajat-o ? Dar cine să apere credinţa străbună, fostul schimbăciosul în credinţă de la secţia biseri­cească sau urmaşul lui Schönbach la secreta­riatul mitropolitan ? Din fericire credinţa noastră strămoşească este prea adânc înrădăcinată în sufletele noastre, decât să o poată clinti din loc toţi zăluzii şi becisnicii! ------------------p » ..................... — Citiţi continuarea pe pag. II-a — Spiritualităţi negativiste In timpul din urmă a început să se ma­nifesteze, uneori cu destulă vehemenţă, o nouă spiritualitate, derivată, poate, din interpretarea materialistă a istoriei. Această spiritualitate, de nuanţă negativistă, nu s’a limitat numai la comentarea tradiţiei culturale — sub toate aspectele ei de: literatură, filosofie, ştiinţă şi artă — ci a tangenţiat şi realităţile politice, interpretându-le printr’o prizmâ ce exclude orice intenţie de atitudine sinceră în faţa inte­reselor superioare ale diferitelor naţiuni, fără de care nici o politică nu-şi poate justifica existenţa. Spiritualităţile negativiste, facilitate de creditul moral şi, mai ales, material, al cu­rentelor de extremă stângă, caută să distrugă încrederea acordată partidelor politice de cen­tru, deci acelor partide, cari cultivă un tradi­ţionalism sănătos, conturat după specificul etnic al naţiunilor respective şi după realităţile sociale. La noi, spiritualitâţile negativiste, predicate fie din interes, fie din­ deficienţă, de oameni fără nici o răspundere morală, au atacat furi­bund toate creaţiile politicei de conştiinţă ro­

Next