Glasul Bucovinei, decembrie 1933 (Anul 16, nr. 4196-4216)

1933-12-08 / nr. 4201

Cernăuţi, Vineri 8 Decembrie 1933 S­,s. .«rnăuţi, Strada lancu Piondor Nr. 33 te primate numai articole iscaHte­. ManucriaaU na se Înapoiază. ANUNŢURI Şi REGLA At M tttewfefeiâ tarii Sl « primtac l* fttatoaţk: Strada lancu Piondor No S3 la tatoriarul ziarului se urcă taxa ea tttfe, Parist st® tudacati In Cernăuţi.­­ Numărul S­ ..£(­icția și Administrația B \ .UL: t* IU let, pe trei kai ISO toi, penu^ A*M ,#* *30 toi, pa *4 aa 160 toi, pe trei h»' WIWE eUjirni de Duminici: p« un an 130 toi, pe 9 M, pe irU luai 25 lek Pentru CernAut!­sterul trimit pita mater, toi 6A lunar. Pentru etrilisâtate pe im as i960 tei, pe i/, «a TOO lek Piipi M («« la i»diHi ziarului. Memoriu Burac Pentru cine e în contact direct cu rea­lităţile vii ale acestei regiuni, procesul de pauperizare a populaţiei rurale bucovinene şi anarhizarea tot mai accentuată a masse­­lor ţărăneşti din ultimii 5 ani, sunt de o evidenţă atât de frapantă, încât numai mio­pia foştilor parlamentari şi reprezentanţi ai acestei provincii a fost în stare să ig­noreze o stare de lucruri pe care ei în primul rând erau datori să o înţeleagă şi să o amelioreze, încă din 1931, conducătorii fireşti ai acestei provincii, şi cam­ înainte de Unire veghiaseră asupra destinelor ei, redacta­seră un Memoriu al Bucovinei—oglindă fidelă a dezastrului economic şi cultural în care se frământa ţărănimea după trei ani de guvernare naţo-ţărănistă. Era un expozeu ştiinţific şi obiectiv cu perspective dincolo de limitele doctrinei de partid şi în care problemele de urgenţă necesitate pentru interesele acestei provincii îşi găseau o fi­rească şi justificată elucidare. Anul 1931 când se produse strigătul de alarmă al „Memoriului Bucovinei“ fusese numai prelu­diul altor calamităţi care în ultimii doi ani de guvernare naţ.-ţărănistă au agravat con­siderabil starea materială şi culturală sub toate aspectele din Bucovina. „Memoriul Bucovinei“ specifica ştiinţific problemele a căror imediată soluţionare se impunea neapărat. Faptul că Bucovina nu era repre­zentată în guvern, ducea la ignoranţa situa­ţiei reale a nevoilor locale, iar măsurile luate de guvern erau sau nepotrivite sau întârziate. înlăturarea localnicilor din fruntea judeţelor şi încurajarea permanentă a ele­mentelor nebucovinene în instituţiile pu­blice din această regiune, au creiat Buco­vinei din punct de vedere politic o situaţie de regretabilă inferioritate faţă de celelalte provincii. Introducerea unor parţiale legiuiri din vechiul Regat ca regimul proprietăţii imobiliare era de natură să prejudicieze grav interesele populaţiunii bucovinene. Dea­­semeni prin neachitarea regulată a sala­riilor şi pensiilor, se creiase o atmosferă de nemulţumire, susceptibilă de a trezi între minoritari vechile resentimente împotriva Statului român. Dar pe lângă problemele de ordin po­litic, guvernul naţional ţărănesc neglijase din problemele culturale cele mai esenţiale pentru Bucovina , Biserica şi Şcoala. Lipsa de solicitudine a Statului faţă de Archidie­­ceza Bucovinei şi campania pentru etati­zarea Fondului sunt recente şi ilustrează perfect modul cum trecutul guvern a înţeles să ajute personalul bisericesc. Şcoala, arma cea mai sigură de fortificare a spiritului românesc în această provincie de hotar, a fost dezorganizată atât prin desfiinţarea obligativităţii învăţământului primar cât şi prin reduceri de licee şi şcoli profesionale. Lipsa de fonduri pentru căminuri şi can­tine studenţeşti şi pentru sporirea materia­lului ştiinţific la Facultăţi, au scăzut pe lângă posibilităţile de aediu în condiţii prelnice şi prestigiul moral al acestei înalte Instituţii de cultură. Dar categoria socială care reclama o cât mai grabnică sărire în ajutor era fără îndoială ţărănimea. Săcătuită de fisc şi impuneri prea mari faţă de puţinul pământ cultivabil în com­­paraţie cu densitatea populaţiei, ţărănimea bucovineană are de suportat povara dato­riilor agricole, din care cauză o largă con­versiune se impunea, devenind un imperios postulat social. Exportul de animale vii precum şi pro­dusele principale ale solului bucovinean, cartofii şi sfecla de zahăr, stagnează cu desăvârşire. Camerile de agricultură cari aveau datoria să sprijinească şi să promo­veze agricultura, împovărau pe agricultori cu taxe, fără a le oferi ceva în schimb. In­dustria şi comerţul, inexistent. Iată consideraţiile cuprinse în memo­riul Bucovinei în 1931 şi cari de-atunci n’au făcut decât să crească în actualitate şi adevăr. Soluţionarea lor după o reală şi exactă cunoaştere a realităţilor locale va fi opera acelui constructivism social pe care P. N.­Liberal, îl are scris în programul său de realizări şi cam­ în Bucovina au în­ceput prin restaurarea Adiţiei Fondului bis, ajutorarea populaţiei nevoiaşe cu porumb, desfiinţări de taxe comunale etc. T. C. Grossu Declaraţiile d-lui Litvinov la Roms D. Litvinov a făcut declaraţii importante reprezentanţilor presei străine la Roma, asupra problemelor internaţionale. Guvernul sovietic, a spus d-sa, aprobă tot ce constitue o garanţie a păcii. Uniunea sovietică este gata să lege re­laţii cu toată lumea, în special cu Mica înţe­legere. Despre conferinţa dezarmării, ministrul de externe sovietic a spus că este un cadavru şi că Rusia nu se gândeşte să facă parte din Soc. Naţiunilor. Crede în posibilitatea unui a­­propiat război Cât despre tratatele de pace, pentru d-sa nici nu există. ••ft« d Plata salariilor la Fondul bisericesc Marţi, în 5 Decemvrie a. c., la orele 16, a avut loc o nouă conferinţă în chestiunea administraţiei Fondului bisericesc. D-­ ministru Ion I. Nistor a chemat pe reprezentanţii fir­­melor, cari sunt în restanţă cu plăţile şi i-a invitat foarte stăruitor, să verse sumele restante la casieria Fondului până cel târziu la 15 De* cembrie a. c., când se vor da cuvenitele acte* dilive de plată ale lefurilor pe două luni deo* dată, adică pe Noembrie și Decembrie a. c. Se speră că până la acea dată jjvor fi incurs sumele necesare pentru a se putea plăti pe aceste două luni văduvele, orfanii, cantorii bi­­sericeşti, preoţii şi personalul de administraţie al fondului. Ne dăm seama de mizeria, în care se sbat salariaţii fondului, neplătiţi de atâta vreme. Totodată s’au luat măsurile de rigoare, pentru ca plăţile să urmeze regulat cel puţin pentru lunile în curs, până se vor găsi moda­­lităţile de plată şi pentru lunile trecute. Conta­­bilitatea Fondului a fost contopită cu cea a regiei autonome şi s-a dispus să se facă o anchetă amănunţită în privinţa aceasta. Contabilitatea Fondului şi a Eparhiei au fost sesizate să întocmească statele de plată pentru lunile Noembrie şi Decembrie cu ară­­tarea tuturor restanţelor pentru lunile precedente. Lucrarea aceasta va trebui să fie terminată până la 15 Decembrie, până se vor emite cu­­venitele acreditive de plată. In felul acesta se va proceda şi în viitor, evitându-se orice po­­sibilitate de intervenţie în favorul cuiva. Până la data de 15 Decemvrie, casieriile Fondului nu vor face nici o plată. ------------•-------------­ Guvernul şi daunaţii de război Una din preocupările guvernului de astăzi va fi şi chestiunea dăunafilor de război. Gu­vernul este hotărât să soluţioneze definitiv pro­­blema dăunafilor de război in limitele posibili­tăţilor pe care situațiunea generală a ţării o va îngădui. Este o operă de dreptate căreia guvernul actual îi va acorda toată solicitudinea. Condiţiunile tratativelor directe între Franţa şi Germania Din Paris se anunţă, că guvernul francez ar putea începe tratativele directe cu Germania numai pe bazele următoare : Franţa nu admite nici o modificare a fron­tierelor teritoriale existente în Europa; ea ga­rantează independenţa Austriei şi oricine ar viola această independenţă va intra în conflict direct cu Franţa; dacă Germania nu va res­pecta tratatele în vigoare şi nu va ajunge la o înţelegere cu Franţa, atunci şi guvernul francez se va considera liber de angajamentele luate şi fără nici un plebiscit va păstra drepturile sale pentru regiunea Saare.

Next