Glasul Bucovinei, februarie 1935 (Anul 18, nr. 4489-4508)

1935-02-01 / nr. 4489

Pag. 2 1 Inălţătoarea festivitate de la Palatul mitropolitan Şezătoarea „Academiei Ortodoxe“ Miercuri în 30 ianuarie a. c între orele 5—7 d. m. a avut loc, în sala adunării epar­­hiale de la Reşedinţa mitropolitană, tradiţionala sărbătorire a Sfinţilor trei Erarhi. Festivitatea a avut loc sub patronajul I. P. S. S. Mitropo­litului Nectarie al Bucovinei. După salutul de bineventare a preşedin­telui societăţii teologice „Academia Ortodoxă", a conferenţiat d-nul prof. Dr. Simeon Reli, de­can al Facultăţii de Teologie, care într-o suc­cintă şi documentată expunere, a prezentat vieţuirea Englezilor în cadrul bisericesc şi con­­secinţele acestei vieţuiri în formarea caracte­rului. A urmat, apoi, un bogat program artistic executat de membrii soc. „Academia Ortodoxă*, Imn festiv; Isus de Adam, cantat de corul soc.; Cetatea Neamţului, recitare de stud. V. Puiu*; Demetrescu: Danse villageoise, spus frumos din celle de Mircea Hoinic, acompaniat la pian de d soara Marcianu; Solo voce, d-l V. Chi­­ticari; Cântă Cucul, de Kiriac, cântat de corul soc.; Iuda, recitare de stud. Răutu ; Solo voce de stud. N. Popescu; Weniawschi: Mazurca (solo vioară stud. Stoica, la pian d­ra Marcianu); Solo voce, de stud. Oct. Ştefureac; Morarul, cor de Kiriac; Trio instrumental (vioară-Stoia, cello-Mircea Hoinic, pian — d-ra Marcianu) Remarcabil elanul studenţilor teologi cari în­totdeauna ştiu să lucreze alături de celelalte societăţi studenţeşti din Cernăuţi. Menţionăm aici talentul recitatorilor, gingăşia celio-ului lui Mircea Hoinic, precum şi pe simpaticii solisti­­voce. Intre oaspeţii prezenţi la această măreaţă festivitate am remarcat pe: 1. P. S. S. Episco­pul apolit, dinul prof. Dr. Dimitrie Marmeliuc, primarul oraşului; d-nul prof. Dr. Simion Reli, decanul Facultăţii de Teologie; S. S. Par. prof. Dr. C. Narly; P. C. L. Consilieri eparhiali Em. Vasilescu şi Stoica; S. S. Păr. Insp. Misionar Dr. loan Puiu; S. S. păr. Dr. Simota, d-nul prof. Mandiuc; P. C. S. Părintele Spiritual­­ Paşcanu; P. C. S. Arhimandritul Eugen Laiu, d-nul Jitaru din partea Societăţii pentru Cul­­tură; d-nul George Antonovici cu doamna­ S. S. Părintele Onciulencu cu doamna, precum şi mulţi alţi onorabili preoţi şi profesori, studenţi şi studente, reprezentanţi ai armatei şi ai tu­turor societăţilor academice din Cernăuţi. Pentru noua serie de şezători tradiţionale inaugurată cu acest prilej, prezenţa elitei inte­lectuale cernăuţene este un bun augur, iar en­tuziasmul d­lui Petru Rezuş, preşedintele „A­cademiei Ortodoxe“ şi ai celor ce­­ secondează, mai mult decât o promisiune. Spectator GUSTAŢI un păhărel de vin Wymorosyk din cele mai fine specialităţi de vinuri. Se capătă numai în cunoscuta hală de vin B. Geffner, str. Avram Iancu 8. 17049 mssomain immt. 1 1 L GLASUL BUCOVINE! 1­3489 Vânzare de Inventar la TRINACO Vizitarea în mase în prima zi. Colosale reduceri de preţuri pentru marfă de calitate superioară. Accentuată tendinţă de cumpărare în public. Trebuie să considerăm drept o deosebit de mare senzaţie vânzarea de inventar care are loc în magazinele Trinaco din localitate. Vizitarea în mase în prima zi a vânzării de inventar a dovedit că fabrica Trinaco a redus de fapt co­losal preţurile pentru mărfurile ei de calitate, fapt de care publicul nostru a profitat ieri prin cumpărări în masă. Marea aglomeraţie în toate magaziile Trinaco mai dovedeşte în acelaş timp şi încrederea, cu care publicul nostru a primit această acţiune de vânzare a fabricei Trinaco. De fapt reducerile de preţuri sunt atât de mari, în­cât ele provoacă în cea mai mare mă­sură inpulziunea de cumpărare. Astfel de pildă se pot cumpăra la Trinaco ciorapi pentru domni din fier engl. de primul rang pentru 15 Lei, ciorapi de mătasă pentru doamne pentru 19 Lei, mănuşi pentru doamne, din lână,"garantat pură pentru 75 Lei, albituri pentru bărbaţi, din lână pură zefir pentru 99 Lei, ciorapi pentru copii pentru 6 Lei, etc. Deasemenea sunt foarte reduse preţurile pentru toate celelalte articole. Cu acest prilej trebuie să subliniem că toate sunt mărfuri regulate, şi de calitate superioară. In vitrinele magazinelor Trinaco sunt ex­puse toate mărfurile cu nouile preţuri reduse. Recomandăm cititorilor noştri să viziteze acuma magazinele noastre Trinaco. Faţă de mărfurile de prima calitate şi faţă de preţurile extrem de reduse cititorii se vor decide fără îndoiala pen­tru cumpărături. 17048 Serata Doamnelor Române Societatea Doamnelor Române va aranja anul acesta tradiţionala ei Serată Mare, Sâmbătă în 9 Februarie 1935 în sala festivă a Casei Ger­mane. Invitările vor fi expediate în cursul săptă­­mânii viitoare. Eventuale reclamaţii se vor adresa d-nei directoare Dr. A­xandru, Liceul Ortodox de fete str. Herescul (telefon No. 9TI). Comitetul şi membri Societăţii se străduiesc să deie acestei serbări un caracter cât mai distins şi intim. De­corurile naţionale, bufetele delicioase, tombola bo­gată şi cotilionul artistic vor oferi publicului o seară de distracţie aleasă. Venitul curat este des­tinat institutelor de cultură şi binefacere ale So­­cietăţii. Sala va fi decorată de d«l prof. Nichi­­tovici. Schiţele cotilionului sunt făcute de d«na prof. Constanti­novici Herrn şi d«l baron Löwendal. Desminţire Cercurile Ministerului Apărării Naţionale desmint ştirea publicată de unele ziare că în marile comandamente s-ar face în curând unele mişcări * Colaboratorii Junimii Literare sunt ru­gaţi să-şi trimită neîntârziat materialul pentru numărul pe Februarie al revistei. No rul pe Ia­nuarie va fi încă în decursul săptămânii ace­steia în iitrin­ă. Din bogatul cuprins anunţăm colaborările de­or Ministru Ion I. Nistor, Iulian Vesper, Mircea Streinul, Traian Chelariu, Ni­­culae Roşea, Ghedeon Coca, Tudor Uimanu, Ştefan Ioan, George Nimigeanu etc. Noua Ju­­nime Literară inaugurează un nou ritm în pu­blicistica literară bucovineană. O foarte bogată şi variată cronică e, de astadată, surpriza fără precedent a revistei. Citiţi „Junimea Literară“ t Jubileul de 25 ani al soc. acad. polone Lechia In ziua de 2 Febr. societatea acad. polonă „Lechia" îşi va sărbători jubileul de 25 de ani de activitate. Repertoriul Teatrului Naţional * Repertoriul Teatrului Naţional Cernăuţi dela 1 —10 Februarie 1935. Vineri 1. Februarie orele 9 seara Revista iocală „Pardon D’Expresie“. Sâmbătă 2 Februarie orele 8 seara „Necu­noscuta“ Seria C. Duminică 3 Februarie orele 3 matineu „Secretul“. Duminică 3 Februarie orele 9 seara Revista iocală „Pardon D’Expresie“. Marţi 5 Februarie orele 8 seara „Sânziana şi Pepelea“ Abonament Seria A. Miercuri 6 Fe­bruarie orele 8 seara „Plicul“ reprez. extraord. Joi 7 Februarie orele 8 seara „Năpasta“ Inau­gurarea Ciclului Expansiunea T. N. Vineri 8 Februarie orele 8 seara „Ciclul Cultural confe­rinţa “ lui Alex. Lascarov-Moldovanu. Sâmbătă 9 Februarie orele 8 seara „Sânziana şi Pe­pelea“ Abonament Seria C. Duminică 10 Fe­bruarie orele 3 matineu „Magda“. Duminică 10 Februarie orele 8 seara precis „Sânziana şi Pepelea“. * Culturale. — Culturalitate bucovineană. Duminică 3 Febr. c. dim. d-l prof. univ. Leca Morariu conferenţiază la Braşov în Ciclul de conferinţe organizate de „Liga culturală“, vor­bind despre Eminescu. A APARUT: ILIE CORFUS topită ți regilor fil­ lai leal ai Polonia Cernăuți, 1935 Pe marginea unei conferinţe Lămuriri fără intenţii de convingere Dragoş Vitencu a ţinut o conferinţă des­pre asasinii poeziei, luând sub biciu de ironie o întreagă spiritualitate, cu uşurinţa ce-i ca­racterizează exprimarea. Atitudinea nu este nici nouă, nici interesantă şi, ca părere, poate fi respectată. Problema insimţirii operei de artă se rezumă la urmă tot la subiectul, care o primeşte cu lucidităţi de entuziasm, sau o res­pinge cu neînţelegeri de plictiseală, determi­nate de acordarea lui cu structura unei culturi. Dacă Dragoş Vitencu ar fi rămas la această stare de acceptare, sau neacceptare, a poeziei noui, nu aş avea nimic de spus. Dar domnia sa caută argumente — nu mă interesează ce le­gături are poezia cu o şefie de cabinet — şi din moment ce păşeşte peste pragul subiecti­vităţii sale, dând verdicte în baza unor criterii obiective, se poate afirma că ele sunt discuta­­bile în aceiaş măsură, în care este discutabilă poezia modernă. lată de ce sunt ispitit să ridic degetul şi să spun că Dragoş Vitencu şi-a gre­­şit conferinţa, nu din cauza părerii sale despre poezia moderna, ci pentru că mi se pare ţesă­tura argumentelor nu s’a desfăşurat fără spărturi. Conferenţiarul pune faţă în faţă două sti­luri, două curente, două concepţii de viaţă: romantismul, care, după părerea domniei sale, se prezintă unitar şi modernismul haotic, divi­zat în primitivism, cubism, dadaism, expresio­nism etc. Ceea ce e fals în această punere de problemă e afirmarea unităţii romantismului, care, pentru cel ce-i adânceşte structura, se prezintă impropriu unei formulări unitare. Să ne gândim, bună­oară, la epoca lui de criză din sfârşitul veacului XIX, la icoana lui um­­brită de simbolism şi impresionism din muzica lui Richard Wagner sau Richard Strauss. Şi muzica nu e altceva, ce se desfăşoară pe con­tul unei spiritualităţi proprii desprinse de vreme. Nici clasicismul nu este unitar. În puritatea lui, tulburări clatină liniştea orizonturilor sale din primele începuturi. Orice spiritualitate este un complex. Şi când aceasta sondează adâncimile inconştientului, noţiune tot aşa de pozitivă ca şi nemurirea, se prezintă unei cercetări grăbite ca ceva haotic. In haos nu se poate face or­dine, nu eşti în stare să­ţi impui singur ordine. Şi atunci o metodă de atac este metoda berbecilor. Te repezi în dreapta, în stânga, înainte, înapoi şi te întorci, încărcat cu glorie şi fără mare ispravă, de unde ai plecat. Eu nu vreau să spun că Dragoş Vitencu a aplicat, în conferinţa sa, metoda berbecilor. Domnia sa a confundat numai unele lucruri, cari l-au dus la concluzii eronate Peste pragul veacului XX şi după cataclismul războiului mondial, conferen­ţiarul admite o spiritualitate de dreapta şi una de stânga. De o parte stau păstrătorii tradiţiei iar de altă parte distrugătorii ei. Cei din urmă aduc, în toate domeniile de manifestare, un spirit distructiv, presupunând artificialul în lo­cul creşterii, a desvoltării organice. Libertatea cuvintelor, a silabelor chiar, este exemplu şi pecete de clasificare pentru poezia acestei orien­tări, care cuprinde la noi pe Tudor Arghezi, pe Ion Barbu, pe Mircea Streinul, pe Iulian

Next