Glasul Bucovinei, februarie 1935 (Anul 18, nr. 4489-4508)
1935-02-01 / nr. 4489
Pag. 2 1 Inălţătoarea festivitate de la Palatul mitropolitan Şezătoarea „Academiei Ortodoxe“ Miercuri în 30 ianuarie a. c între orele 5—7 d. m. a avut loc, în sala adunării eparhiale de la Reşedinţa mitropolitană, tradiţionala sărbătorire a Sfinţilor trei Erarhi. Festivitatea a avut loc sub patronajul I. P. S. S. Mitropolitului Nectarie al Bucovinei. După salutul de bineventare a preşedintelui societăţii teologice „Academia Ortodoxă", a conferenţiat d-nul prof. Dr. Simeon Reli, decan al Facultăţii de Teologie, care într-o succintă şi documentată expunere, a prezentat vieţuirea Englezilor în cadrul bisericesc şi consecinţele acestei vieţuiri în formarea caracterului. A urmat, apoi, un bogat program artistic executat de membrii soc. „Academia Ortodoxă*, Imn festiv; Isus de Adam, cantat de corul soc.; Cetatea Neamţului, recitare de stud. V. Puiu*; Demetrescu: Danse villageoise, spus frumos din celle de Mircea Hoinic, acompaniat la pian de d soara Marcianu; Solo voce, d-l V. Chiticari; Cântă Cucul, de Kiriac, cântat de corul soc.; Iuda, recitare de stud. Răutu ; Solo voce de stud. N. Popescu; Weniawschi: Mazurca (solo vioară stud. Stoica, la pian dra Marcianu); Solo voce, de stud. Oct. Ştefureac; Morarul, cor de Kiriac; Trio instrumental (vioară-Stoia, cello-Mircea Hoinic, pian — d-ra Marcianu) Remarcabil elanul studenţilor teologi cari întotdeauna ştiu să lucreze alături de celelalte societăţi studenţeşti din Cernăuţi. Menţionăm aici talentul recitatorilor, gingăşia celio-ului lui Mircea Hoinic, precum şi pe simpaticii solistivoce. Intre oaspeţii prezenţi la această măreaţă festivitate am remarcat pe: 1. P. S. S. Episcopul apolit, dinul prof. Dr. Dimitrie Marmeliuc, primarul oraşului; d-nul prof. Dr. Simion Reli, decanul Facultăţii de Teologie; S. S. Par. prof. Dr. C. Narly; P. C. L. Consilieri eparhiali Em. Vasilescu şi Stoica; S. S. Păr. Insp. Misionar Dr. loan Puiu; S. S. păr. Dr. Simota, d-nul prof. Mandiuc; P. C. S. Părintele Spiritual Paşcanu; P. C. S. Arhimandritul Eugen Laiu, d-nul Jitaru din partea Societăţii pentru Cultură; d-nul George Antonovici cu doamna S. S. Părintele Onciulencu cu doamna, precum şi mulţi alţi onorabili preoţi şi profesori, studenţi şi studente, reprezentanţi ai armatei şi ai tuturor societăţilor academice din Cernăuţi. Pentru noua serie de şezători tradiţionale inaugurată cu acest prilej, prezenţa elitei intelectuale cernăuţene este un bun augur, iar entuziasmul dlui Petru Rezuş, preşedintele „Academiei Ortodoxe“ şi ai celor ce secondează, mai mult decât o promisiune. Spectator GUSTAŢI un păhărel de vin Wymorosyk din cele mai fine specialităţi de vinuri. Se capătă numai în cunoscuta hală de vin B. Geffner, str. Avram Iancu 8. 17049 mssomain immt. 1 1 L GLASUL BUCOVINE! 13489 Vânzare de Inventar la TRINACO Vizitarea în mase în prima zi. Colosale reduceri de preţuri pentru marfă de calitate superioară. Accentuată tendinţă de cumpărare în public. Trebuie să considerăm drept o deosebit de mare senzaţie vânzarea de inventar care are loc în magazinele Trinaco din localitate. Vizitarea în mase în prima zi a vânzării de inventar a dovedit că fabrica Trinaco a redus de fapt colosal preţurile pentru mărfurile ei de calitate, fapt de care publicul nostru a profitat ieri prin cumpărări în masă. Marea aglomeraţie în toate magaziile Trinaco mai dovedeşte în acelaş timp şi încrederea, cu care publicul nostru a primit această acţiune de vânzare a fabricei Trinaco. De fapt reducerile de preţuri sunt atât de mari, încât ele provoacă în cea mai mare măsură inpulziunea de cumpărare. Astfel de pildă se pot cumpăra la Trinaco ciorapi pentru domni din fier engl. de primul rang pentru 15 Lei, ciorapi de mătasă pentru doamne pentru 19 Lei, mănuşi pentru doamne, din lână,"garantat pură pentru 75 Lei, albituri pentru bărbaţi, din lână pură zefir pentru 99 Lei, ciorapi pentru copii pentru 6 Lei, etc. Deasemenea sunt foarte reduse preţurile pentru toate celelalte articole. Cu acest prilej trebuie să subliniem că toate sunt mărfuri regulate, şi de calitate superioară. In vitrinele magazinelor Trinaco sunt expuse toate mărfurile cu nouile preţuri reduse. Recomandăm cititorilor noştri să viziteze acuma magazinele noastre Trinaco. Faţă de mărfurile de prima calitate şi faţă de preţurile extrem de reduse cititorii se vor decide fără îndoiala pentru cumpărături. 17048 Serata Doamnelor Române Societatea Doamnelor Române va aranja anul acesta tradiţionala ei Serată Mare, Sâmbătă în 9 Februarie 1935 în sala festivă a Casei Germane. Invitările vor fi expediate în cursul săptămânii viitoare. Eventuale reclamaţii se vor adresa d-nei directoare Dr. Axandru, Liceul Ortodox de fete str. Herescul (telefon No. 9TI). Comitetul şi membri Societăţii se străduiesc să deie acestei serbări un caracter cât mai distins şi intim. Decorurile naţionale, bufetele delicioase, tombola bogată şi cotilionul artistic vor oferi publicului o seară de distracţie aleasă. Venitul curat este destinat institutelor de cultură şi binefacere ale Societăţii. Sala va fi decorată de d«l prof. Nichitovici. Schiţele cotilionului sunt făcute de d«na prof. Constantinovici Herrn şi d«l baron Löwendal. Desminţire Cercurile Ministerului Apărării Naţionale desmint ştirea publicată de unele ziare că în marile comandamente s-ar face în curând unele mişcări * Colaboratorii Junimii Literare sunt rugaţi să-şi trimită neîntârziat materialul pentru numărul pe Februarie al revistei. No rul pe Ianuarie va fi încă în decursul săptămânii acesteia în iitrină. Din bogatul cuprins anunţăm colaborările deor Ministru Ion I. Nistor, Iulian Vesper, Mircea Streinul, Traian Chelariu, Niculae Roşea, Ghedeon Coca, Tudor Uimanu, Ştefan Ioan, George Nimigeanu etc. Noua Junime Literară inaugurează un nou ritm în publicistica literară bucovineană. O foarte bogată şi variată cronică e, de astadată, surpriza fără precedent a revistei. Citiţi „Junimea Literară“ t Jubileul de 25 ani al soc. acad. polone Lechia In ziua de 2 Febr. societatea acad. polonă „Lechia" îşi va sărbători jubileul de 25 de ani de activitate. Repertoriul Teatrului Naţional * Repertoriul Teatrului Naţional Cernăuţi dela 1 —10 Februarie 1935. Vineri 1. Februarie orele 9 seara Revista iocală „Pardon D’Expresie“. Sâmbătă 2 Februarie orele 8 seara „Necunoscuta“ Seria C. Duminică 3 Februarie orele 3 matineu „Secretul“. Duminică 3 Februarie orele 9 seara Revista iocală „Pardon D’Expresie“. Marţi 5 Februarie orele 8 seara „Sânziana şi Pepelea“ Abonament Seria A. Miercuri 6 Februarie orele 8 seara „Plicul“ reprez. extraord. Joi 7 Februarie orele 8 seara „Năpasta“ Inaugurarea Ciclului Expansiunea T. N. Vineri 8 Februarie orele 8 seara „Ciclul Cultural conferinţa “ lui Alex. Lascarov-Moldovanu. Sâmbătă 9 Februarie orele 8 seara „Sânziana şi Pepelea“ Abonament Seria C. Duminică 10 Februarie orele 3 matineu „Magda“. Duminică 10 Februarie orele 8 seara precis „Sânziana şi Pepelea“. * Culturale. — Culturalitate bucovineană. Duminică 3 Febr. c. dim. d-l prof. univ. Leca Morariu conferenţiază la Braşov în Ciclul de conferinţe organizate de „Liga culturală“, vorbind despre Eminescu. A APARUT: ILIE CORFUS topită ți regilor fil lai leal ai Polonia Cernăuți, 1935 Pe marginea unei conferinţe Lămuriri fără intenţii de convingere Dragoş Vitencu a ţinut o conferinţă despre asasinii poeziei, luând sub biciu de ironie o întreagă spiritualitate, cu uşurinţa ce-i caracterizează exprimarea. Atitudinea nu este nici nouă, nici interesantă şi, ca părere, poate fi respectată. Problema insimţirii operei de artă se rezumă la urmă tot la subiectul, care o primeşte cu lucidităţi de entuziasm, sau o respinge cu neînţelegeri de plictiseală, determinate de acordarea lui cu structura unei culturi. Dacă Dragoş Vitencu ar fi rămas la această stare de acceptare, sau neacceptare, a poeziei noui, nu aş avea nimic de spus. Dar domnia sa caută argumente — nu mă interesează ce legături are poezia cu o şefie de cabinet — şi din moment ce păşeşte peste pragul subiectivităţii sale, dând verdicte în baza unor criterii obiective, se poate afirma că ele sunt discutabile în aceiaş măsură, în care este discutabilă poezia modernă. lată de ce sunt ispitit să ridic degetul şi să spun că Dragoş Vitencu şi-a greşit conferinţa, nu din cauza părerii sale despre poezia moderna, ci pentru că mi se pare ţesătura argumentelor nu s’a desfăşurat fără spărturi. Conferenţiarul pune faţă în faţă două stiluri, două curente, două concepţii de viaţă: romantismul, care, după părerea domniei sale, se prezintă unitar şi modernismul haotic, divizat în primitivism, cubism, dadaism, expresionism etc. Ceea ce e fals în această punere de problemă e afirmarea unităţii romantismului, care, pentru cel ce-i adânceşte structura, se prezintă impropriu unei formulări unitare. Să ne gândim, bunăoară, la epoca lui de criză din sfârşitul veacului XIX, la icoana lui umbrită de simbolism şi impresionism din muzica lui Richard Wagner sau Richard Strauss. Şi muzica nu e altceva, ce se desfăşoară pe contul unei spiritualităţi proprii desprinse de vreme. Nici clasicismul nu este unitar. În puritatea lui, tulburări clatină liniştea orizonturilor sale din primele începuturi. Orice spiritualitate este un complex. Şi când aceasta sondează adâncimile inconştientului, noţiune tot aşa de pozitivă ca şi nemurirea, se prezintă unei cercetări grăbite ca ceva haotic. In haos nu se poate face ordine, nu eşti în stare săţi impui singur ordine. Şi atunci o metodă de atac este metoda berbecilor. Te repezi în dreapta, în stânga, înainte, înapoi şi te întorci, încărcat cu glorie şi fără mare ispravă, de unde ai plecat. Eu nu vreau să spun că Dragoş Vitencu a aplicat, în conferinţa sa, metoda berbecilor. Domnia sa a confundat numai unele lucruri, cari l-au dus la concluzii eronate Peste pragul veacului XX şi după cataclismul războiului mondial, conferenţiarul admite o spiritualitate de dreapta şi una de stânga. De o parte stau păstrătorii tradiţiei iar de altă parte distrugătorii ei. Cei din urmă aduc, în toate domeniile de manifestare, un spirit distructiv, presupunând artificialul în locul creşterii, a desvoltării organice. Libertatea cuvintelor, a silabelor chiar, este exemplu şi pecete de clasificare pentru poezia acestei orientări, care cuprinde la noi pe Tudor Arghezi, pe Ion Barbu, pe Mircea Streinul, pe Iulian