Glasul Bucovinei, martie 1935 (Anul 18, nr. 4509-4529)

1935-03-02 / nr. 4509

) ABONAMENTUL: $« iui an 500 tei, pa ui 300 W, m trai Mi ÎUO M, Mufa «Cranii litate: p» u» 300 tei, p» 4 «a IS6 id, p* ir#l ta* j» tai. fmnmai ouasAnd cte Diutooteă: p« m m 120 M. m %*s7Q tei, pe trei luui 35 tei. P*nirv Censăup steam­ fsrtaftte «te® prin carter, jgj « lu»ar. ftmtat stritafitate pa «r ai MB0 tei, p« H» m m teL Mtoe Ut mu&ksi sinusaiufi. Redacţia şi Administraţia Cuml­tţi, Strada tatot Plondor Hr. 33 ' uhuntum fi maira *® ttttM «vIMhlM piMM * 0Mfr­ Mfefrațte: Sfersd# tsmb Hwiir Cilii isi HA nsjH Si Cin, irtirii mâlni în Serbările din Cernăuţi. — Sfânta slujbă şi pa­rastasul dela catedrală. — Solemna şi impor­tanta festivitate dela Teatrul Naţional. — Dis­cursul comemorativ al d-lui Ministru Ion I. Nistor. — Celelalte manifestări festive. (7) Dela Nistru până la Tisa poporul nos­­tru a comemorat ieri cu deosebită evlavie 150 de ani dela moartea pe roată a mari­lor martiri ai neamului Horia, Cloşca şi Crişan. La orele 10 şi jum. s’a făcut, mai în­tâi, slujba şi parastasul pentru creştineasca pomenire şi odihnă a sufletelor lui Nicolae Ursu zis Horia, Ioan Oargă zis şi Cloşca şi Gheorghe Crişan, aceşti triumviri ai con­ştiinţei noastre naţionale şi autentici repre­­prezentanţi ai sângelui românesc. Serviciul divin l-au oficiat părintele consilier Şandru asistat de sfinţiile lor părinţii I Tarnovschi, Vasilescu, I. Puiu, Lazariuc, Breabăn, Mi­­huţă, etc. Au luat parte la această solemnitate autorităţile civile şi militare în frunte cu dl Ministru al Muncii Ion I. Nistor, general Ţenescu, comandantul Diviziei a 8-a, d-nii prefecţi Vântu şi Apati, dl general Craio­­veanu, d-nii primpreşedinte al Curţii de Apel Dimitrie Tuşinschi, procuror general Ale­xandru, preşedintele comisiei locale de re­vizuire Ştefănescu, prim-preşed. tribunalului C. Ionescu, d-l prorector al Universităţii, prof. univ. Isopescu Grecul cu d-nii prof. univ. Bacinschi, Guşuleac, Reli, Ghiţescu, Al. Ieşan, Gheorghiu, Şesan, Stoilov, Vrân­­ceanu, Coroamă, Pârvulescu, N. Grămadă, etc., d*l secretar general al prefecturii So­­coleanu, d-nii colonel Barcan, Alexandrescu, Nicolau, Teodorescu, Ignat, Dospinescu, Brăescu, Georgescu, Dumitrescu, Rădulescu, d*nii consilieri ai Curţii de Apel Ştefanelli şi Ariton, vice-primar Dr. P. Luţa, d-nii con­silieri Avram, Mandiuc, Ucraineţ, Bradman, Schmal, Dr. Michniewicz, d-1 prim-pretor Dr. Lucescu, d-nii consilieri judeţeni Dr. Gri­­gorovici, Clain, Metsch şi Drafta, directorii generali ai Municipiului d-nii Şt. Scalat şi Mincusz, d 1 inspector-şef F. Doboş cu d-1 prof. M. Ieşan, preşedintele camerei de muncă Fl. Florescu, preşedintele camerei agricole Barbu Grigoroviţa, inspector ge­neral al poliţiei Zachai, chestor Ghinea, se­cretarul chesturii d-1 Grossariu, inspectorii muncii d-nii Stroja şi Botez, medicul şef al judeţului d-1 Dr. Vrânceanu, inspector general Dr. Teodorescu, d-1 Bocancea in­spectorul industriei, d-nii delegaţi ai ofi­ţerilor din garnizoană, directoarele şi di­rectorii tuturor şcoalelor, delegaţii societă­ţilor studenţeşti etc. etc. Părintele Soroceanu a ţinut o frumoasă cuvântare de pe amvon, arătând sensul na­ţional şi creştin al revoluţiei celor trei mar­tiri,­­ iar după parastas toţi cei ce au luat parte la piosul act creştinesc, s’au dus la Teatrul Naţional să asiste la festivitatea de acolo. Frumosul cor alcătuit din elevele şi elevii şcolilor noastre normale a inaugurat serbarea, sub conducerea măiastră a d-lui prof. A. Zavulovici, cu un original imn al unirii. A urmat apoi magistralul discurs al d-lui Ministru Ion I. Nistor, care, în cali­tatea d-sale de profesor universitar la ca­tedra de istoria Românilor a înfăţişat în adevărata lor lumină evenimentele de acum 150 de ani. De la un capăt la altul al ţării a zis d-sa, sărbătorim memoria lui Horia şi a tovarăşilor săi cari în acea dimineaţă ce­ţoasă de Februarie au păşit­­spre locul de chin de pe platoul plin de ţărani români siliţi să asiste la moartea, după toate re­­gulele torturii medievale, a căpitanilor li­bertăţii sale. „Horia rex Daciae“ adică Horia regele Daciei, pe care, Ungurii stăpânii de atunci ai Transilvaniei au vrut să-l umilească în faţa românilor, ca să-i stângă apoi viaţa, frângându-i trupul mădular cu mădular, a devenit însă împotriva voii nemeşilor ma­ghiari rege al Românilor din Transilvania, rege spiritual ce-i drept, rege căruia, tot sufleteşte, i-a urmat Iancu, la 1848, şi în urma căruia, s’a izbândit totuşi visul po­porului asuprit şi lipit gliei, căci în zilele noastre veni şi plinirea vremii şi iată-ne un popor unit sub sceptrul unui rege român. A vrut destinul ca în chiar cuprinsul locului unde acum 150 ani au suferit pentru neam cei trei martiri, — în cuprinsul aceluiaş loc chiar să fie încoronat, după fericitul sfâr­şit al războiului unirii, Ferdinand regele tuturor Românilor, împreună cu augusta Sa Regină. Dl Ministru I. Nistor arată că ideia de libertate a iobagilor români transilvăneni trăia vie în sufletului neamului şi cu drept cuvânt putem spune că mai mult decât slova scrisă a cărturarilor români din Ardeal, revoluţia lui Horia a contribuit la zguduirea profundă a conştiinţei neamului prea vitreg tratat. Mişcarea lui Horia a atras aşa de mult atenţia lumii civilizate asupra româ­nilor încât oficialităţile austro-ungare au fost silite să-şi apere cu stângăcie intere­sele, încercând să ascundă legăturile de limbă şi sânge ce există între „valachii“ transilvăneni şi „valahii“ din principatele Moldovei şi ai Ţării Româneşti. Dar presa mondială, dat fiind că at­mosfera europeană e atmosfera prerevolu­­ţionară, se interesează mult de Horia. Miş­carea lui e comparată cu mişcările din A­­merica, Germania, Franţa, Olanda şi Anglia comentează revoluţia românilor ardeleni. Azi vedem că mişcarea lui Horia, avându­­şi rădăcinile în răscoalele lui Doja (sec. 16-lea) şi a lui Rakoczy, care Rakoczy se bizuia pe Românii Bucur, Pintea, Viteazu, Lupul dela Borza, etc. — vedem deci că mişcarea lui Horia, pe lângă că era răs­coală justă socială, era şi revoluţie naţională. Horia care de repeţite ori s’a prezentat lui Iosif al II-lea, cerând dreptate pentru Români şi obţinând-o de la democratul mo­narh, neobţinând însă din partea nemeşilor respectarea hotărârilor împărăteşti, se vede silit să aducă el, Horia, la îndeplinire aceste porunci. Horia nu a fost un revoluţionar anarhist ci un îndeplinitor al dreptului câştigat. Cât de asupriţi erau Românii transil­văneni, o putem ceti din multe documente, — dăm în forţa ziarului de azi, două frag­mente foarte interesante în acest sens, — de aceea cuvintele „Tut ihr das!“ („Faceţi-le voi acestea!“) ale lui Iosif al II-lea au aflat mare ecou în sufletele românilor. Revoluţia lui Horia i-a îngrozit pe Unguri. Abea în urma ei, Ungurii au început să ne nege drepturile de a fi băştinaşii Ardealului. Ten­dinţa aceasta nu exista până la Horia. Dl Ministru I. Nistor mai evocă apoi, la îndemâna documentelor vremii persona­litatea lui Horia şi vorbeşte despre impor­tanţa şi semnificaţia răscoalei ardeleneşti. Multe jertfe i-au trebuit neamului nostru până i-a fost permis să respire liber în cuprinsul hotarelor sale etnice. Horia voia acea libertate fără de care nu poate trăi omul, generaţiei unirii, cu ajutorul ceresc şi cu nu mai puţină jertfă i-a fost dat să dobândească definitiv această libertate pe care o păstrează şi o încredinţează viitoa­relor generaţii spre sfântă apărare. Mai avem de cucerit acele locuri care ni se cuvin pretutindeni în cuprinsul ţării acesteia româneşti şi în decurs de zece — cinci­sprezece ani le vom fi cucerit fiindcă idea­lul nostru e drept şi e călăuzit de înţeleaptă conducere a M. S. Regelui Carol. Discursul entuziast al d-lui Ministru Ion I. Nistor a fost lung aplaudat. A urmat imnul regal. Serbarea s’a încheiat cu co­ruri şi recitări. La ora 3 d. m. s-a dat în Teatrul Na­ţional o serbare şcolară la care d-l inspector şef Doboş a rostit un discurs festiv. Seara la orele 9 Cercul studenţilor ar­deleni „Andrei Şagună“ a încheiat ciclul comemorativ cu cetirea conferinţei profe­sorului Lupaş de la Cluj, cu recitări și cu reprezentarea piesei „Se face ziuă“ de Z. Bârsan. .. De la Palat Mareşalul Curţii Regale comunică : In ziua de 27 Februarie Majestatea Sa Regele a pri­mit în audienţă de lucru pe d­nii: Gh. Tătă­­rescu, preşedintele consiliului de miniştri, Dr. I. Costinescu, ministrul sănătăţii, V. P. Sassu, ministrul agriculturii şi domeniilor. După amiază M. S. Regele a primit în audienţă pe d-nii: M. Berlescu, fost ministru şi Gr. Dumitrescu, guvernatorul Băncii Na­ţionale.

Next