Glasul Bucovinei, august 1935 (Anul 18, nr. 4612-4633)

1935-08-01 / nr. 4612

Pag. 2 I tchim­ul vie Sezon 1 Iunie — 30 Septembrie Cea mai renumită staţiune cu băi de nămol. Indicaţiuni. Reumatism, rachitism, scrofuloză, boli de femei, etc. — Hoteluri, vile şi restaurante de prim ordin. Preţuri moderate. In lunile Iunie şi Septembrie mari reduceri. 50 la sută reducere pe C.F.R. Informaţiuni şi prospecte la Comisia Balneară locală şi la toate agenţiile Organizaţiei Naţionale Române de Voiaj şi Turism „EUROPA“ 17372 Şedinţa de la Banca Naţională Eri s’a ţinut la Banca Naţională în con­tinuare şedinţa comitetului de direcţie, o­­cupându-se de problema reorganizării ser­viciului de devize şi verificarea bilanţului. După amiază au fost convocaţi la ministe­rul de finanţe, într’o conferinţă prezidată de dl Antonescu, viceguvernatorul Teodo­­rescu şi administratorii delegaţi Lapedatu şi Stoicescu. „Curentul“ scrie cu această ocazie că s-a examinat şi posibilitatea de efectuare a transferului pentru datoriile pu­blice, rata Septembrie, în legătură cu tra­tativele duse de subsecretarul de stat Ră­­dulescu la Paris. -------------------------------------------­ Un fond de 9 milioane lei pentru lucrările cadastrale Ministerul de finanţe a pus la dispoziţia ministerului de agricultură şi domenii un fond­ de 9 milioane lei, destinat operaţiunilor de ca­dastrare. Fondul va fi împărţit în două urmând­­ ca o parte din el să servească la piaţa lu­­­crărilor cadastrale în curs iar restul la achita­rea lucrărilor efectuate dar nerecepţionate. Cum se vor face numirile în învăţământul secundar In legătură cu ocuparea catedrelor vacante din învăţământul secundar, ministerul instruc­ţiunii aduce la cunoştinţa candidaţilor reuşiţi la examenul de capacitate că numirile se vor face în ordinea următoare. La 5 August, religia şi partea literară (pentru băefi), la 6 August, par­tea ştiinţifică şi dexteritafi (băefi), la 7 August partea literară (fete), la 8 August,, partea şti­inţ­fifică şi dexteritafi (fete). Ministerul roagă pe candidaţi să se prezinte exact la datele indicate mai sus. Tot­odată atrage atențiunea că la spe­cialitățile la care sunt vacante puține catedre este inutil ca interesa­ții să se prezinte un număr mai mare (în ordinea clasifica (iei) decât cel al catedrelor vacante. -----------«4*----------­ MnWM mm. MMI in a aii n Meile niM ta m Situaţia gravă a creditului din Ardeal pre­ocupând în cel mai mare grad toate cercurile noastre şi constituind azi o problemă naţională, I.P.S.S. Patriarhul Miron Cristea a făcut urmă­toarele declaraţii ziarului Universul: Ca fost episcop în Ardeal cunosc rolul şi însemnătatea din punct de vedere economic şi­­ naţional a băncilor româneşti de dincolo de­­ munţi. Pentru caracterizarea acestei activităţi­­este suficient să fac amintire despre campania­­ contelui Bethlen, campion al revizionismului,­­care afirmi pe baze statistice sigure că ele- I mentul maghiar se va prăbuşi în scurtă vreme, I cedând locul românilor, care prin ajutorul băn­icilor luau în stăpânire pas cu pas pământul Ardealului. Deşi nu sunt specialist, în materie economică, îmi fac totuşi impresia că băncile româneşti în Ardeal au progresat din punct de vedere economic şi naţional proporţional cu puterile lor mai mult decât cooperativele din­­ vechiul regat. Dar mai presus de toate ade-­­ vărat este că tot ce au făcut aceste instituţiuni numai din mijloacele lor proprii au făcut, fără nici un ajutor dela nimeni. Azi aceste institu­ţiuni lovite în existenţa lor printr-o reformă economică şi socială, cer cu mare sfială un împrumut din fondurile aproape de opt miliarde pe care statul le-a destinat pentru refacerea cre­ditului românesc. Socotesc de o datorie naţio­nală faţă de băncile din Ardeal salvarea insti­tuţiilor de credit de dincolo de munţi, fiindcă aceasta e un interes superior pentru întreaga naţiune românească, deci nu numai pentru ro­mânii ardeleni. Pentru împlinirea acestui dezi­derat nici o sforţare nu-mi pare de prisos, nici un sacrificiu prea mare. Ar fi o ruşine şi o greşală politică de neiertat ca în România Mare să dispară creditul românesc de pe su­prafaţa Ardealului. ---------------••-----------—■ Marinetti s’a înrolat în Africa Roma, 30 (Rador). Academicianul italian Marinetti, s’a înrolat în armata care este tri­­measă în Africa Orientală. Înainte de a se îm­barca d-l Marinetti, care este iniţiatorul miş­cării futuriste în artă, publică in „Gazetta Trel Popolo“ un manifest adresat scriitorilor şi ar­tiştilor italieni, cu titlul „Invitaţie la războiul african“. După ce descrie Abisinia, arătând că ea „poate servi de inspiraţie poeţilor şi artiş­tilor“, şeful futurismului încheie astfel: „Poeţi şi artişti ai Italiei, sper să vă întâlnesc pe toţi ca luptători în acele ţinuturi cari trebuesc ita­­lienizate şi transformate pe măsura în care ne transformăm noi înşine“. -----------ee»——— D-1 Mussolini are 52 ani Roma, 30 (Rador). D-1 Mussolini a îm­plinit 52 de ani. Ducele sărbătoreşte această aniversare în sânul familiei sale la reşedinţa din Rocca della Caminare, unde se află de o săptămână. Conform voinţei exprese a Ducelui această aniversare trece, ca şi în ceilalţi ani, neobservată de organizațiile fasciste. GLASUL BUCOVINEI Un explozibil nou Eforturile pentru obţinerea păcii sunt de­parte de a fi încununate de succes. Un nou măcel, care va fi mult mai înspăimântător de­cât acela dintre 1914—1918 va sângera faţa îndurerată a lumii. Copii, oameni maturi, femei vor furniza de data aceasta carnea de tun, fi­indcă un neam orgolios, duşman al civilizaţiei visează o revanşă sângeroasă. Lumea se pre­găteşte pentru marele măcel. In America s’a inventat un nou explozibil a cărui forţe dis­trugătoare întrece limita celei mai îndrăzneţe imaginaţii. Dar explosibilul acesta are o carac­teristică : dacă îl ţii în foc sau dacă tragi asu­­pra lui cu puşca nu ia foc. In schimb dacă se produce explozia unui cartuş de dinamită ală­turi de el, efectele sale sunt distrugătoare. Un nou „progres“ pe calea civilizației. -----------ce.... l urcaţi muta sista New-York, 30 (Rador). Ziarele anunţă că specialiştii chimişti ai armatei au descoperit o rază misterioasă care permite recunoaşterea va­selor inamice chiar când sunt la 50 mile de­părtare de coastă. Experienţele întreprinse în laboratorul Formouth din New-Jersei de către corpul de semnalizatori au fost încununate de succes. -------------------------------------­ Porumbeii sunt rezistenţi In Rusia Sovietică se fac în clipa de faţă experienţe interesante. Deunăzi, un avion a ridicat în aer 3 porumbei, care au fost puşi în libertate la 6000 metri înălţime. Unul dintre ei a revenit după câteva ore la proprietarul său. Se vede ast­fel că porumbeii pot suporta şi aerul foarte rărit al înălţimilor şi frigul de 36—40 grade sub zero care domneşte acolo. Se vor face şi cursuri spe­ciale de antrenament la mari înălţimi pentru po­­rumbei. No. 4612 ;--Trm~"~~T­ir­î T 'ir­" ! Radiaţiuni microbiene? Profesorul Newel, directorul laboratoarelor Societăţii de higienă din Londra, pretinde a fi stabilit că toate culturile virulente de microbi emit radiaţiuni. D-1 Newel a declarat că este cu putinţa să se capteze, să se amplifice şi să se transmită aceste radiaţiuni, ca or­ şi care undă de telegrafie fără fir. Se poate crea ast­fel împrejurul unei fiinţe vii o „ambianţă mi­­crobiană* capabilă să îmbolnăvească pe cineva de la distanţă. Profesorul Newel crede, pe de altă parte, că se pot emite şi radiaţiuni anti­­microbiene, menite să neutralizeze pe cele dintâi. --------------• •--------------­ Răni produse de un vis O doamnă din New­ York, Mary Conners, în vârstă de 56 de ani, a avut în timpul postului de Paşti un vis mistic ale cărui urmări au atras serioasa atenţie a medicilor. Da na Conners pre­­tinde că într’o noapte i s’a arătat că se întâlneşte cu Mântuitorul Isus Christos care i-a arătat rănile de la mâni şi de la picioare. A doua zi autoarea visului a constatat că avea la fiecare mână şi la glesne câte o rană de 2 cm. lungime şi 1 cm. adâncime. Medici chemaţi în grabă, au stabilit autenticitatea acestui caz datorit autosugestiei. Me­­dicina cunoaşte până acum 90 de cazuri asemă­­nătoare, bine constate. ------------------c ,-----------------­ Pescuitorii de perle din Bavaria Se ştie că regiunile unde se pescuesc cele mai frumoase perle sunt insula Ceylan, Marea Roşie şi Golful Persic. Puţină lume ştie însă că se găsesc mărgăritare şi în Europa, şi a­­nume în lacul Tay din Scoţia. De asemenea râurile şi pâraele din pădurea Bavariei, regiune care desparte Cehoslovacia de Bavaria, conţin preţioasa scoică; locuitorii o pescuesc intrând în apa râurilor puţin adânci sau aşezându-se la capătul extrem al bărcilor, de unde cu aju­torul unei furci speciale prind stridiile de apă dulce. Perlele din categoria aceasta nu sunt atât de prețuite ca cele de mare, cu toate că se găsesc câteodată printre ele unele exem­plare de o rară frumusețe. --------------8®-----—------— Avantajul unui nume lung In capitala Angliei un agent de circulaţie a oprit în drum pe o tânără automo­­bilistă care conducea cu prea mare viteză. „Nu­mele dvs., domnişoară ?“ zise agentul, sco­­ţându-şi creionul şi carnetul spre a-i dresa o contravenţie. Tânăra răspunse cu cel mai dră­gălaş surîs : „Ethelburga Madeleina Diphnea- Valeriana Petroîena Cholmondeley“. — „Să con­duci mai încet altă dată, deocamdată te iert“, ordonă sergentul, uluit. Numele de o lungime puţin obişnuită, fiind cam greu de scris, poli­ţistul a ales soluţia practică de a fi indulgent în acest caz. ---------------------------------­ De unde vine cuvântul loterie ? Foarte multă lume crede că cuvântul loterie vine dela italienescul „loteria“, adică joc de noroc. Credinţa este greşită. Cuvântul vine de la L o­­ expresie franceză. Cuvântul lot era denumirea unei monete care a avut curs în tot evul mediu în Franţa. Uneori se emiteau hârii care purtau într’un colţ un număr de ordine şi menţiunea că valoarea este egală cu a unui lot. Purtătorul unui astfel de numerotat avea dreptul să tragă la lo­terie. Aceasta este adevărata origine a cuvântului, atât de uzitat astăzi. Nr. 11.151 . 35 Vânzare de lemn Fondul bisericesc prt. rom. al Bucovinei vinde prin licitaţie la 27 August 1935 ora 10 a. m. cca. 800 m. c. lemn de construcţie şi cherestea esenţă brad şi molid din ocolul sil­vic Vicovul de Sus. Cei interesaţi primesc informaţii detailate la această Administraţie sau la Administrația silvica din Vicovul de Sus. 17580 Administrația Fondului.

Next