Glasul Bucovinei, decembrie 1935 (Anul 18, nr. 4700-4718)

1935-12-01 / nr. 4700

Cernăuţi, Dun SS 2 Onor. Asociatiunea pentru culturali 1 ex.­­ literatura popor. Roman ofbiu2 lei Ziarul: Telefon Nr. 286 ORGAN Anul XVIII. Ho 4700 NAȚIONAL ROMÂNESC ■ -----: APARE ZILNIC ===== Tipografia: Telefon Nr. 286 ABONAMENTUL uc ui. an 500 lei, pe Va an 30*­ iei, pe uei luni 150 lei, penuu k­ ani zilnic: pe un an 30­ lei, pe Va an 160 iei, pe trei luni 40 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe V­a an 70 lei pe trei luni 35 iei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis acasă prin curier, iei 65 lunai Pentru străinătate pe un an 120 lei pe '/j­ar 70 lei. Plătite te fer fe sediul eterului. Pregătirea legilor Cu simţul lui de ascuţită prevedere şi nobilă jertfă pentru cerinţele superioare ale statului, Vintilă Brătianu îşi dăduse la vreme seama că o lege aplicată acestui organism nu trebue improvizată în vânt şi trasă de păr împotriva naturii statului, ci să izvorească din însăşi această natură, spre a creşte organic în conformitate cu ea. Pentru ca parlamentarii noştri să fie la rândul lor pătrunşi de această ne­cesitate şi totodată să fie instruiţi pentru înalta lor chemare de conducători, acelaş Vintilă Brătianu a creiat atunci acele „Cer­cări de studii“ ale partidului naţional-liberal, şi astăzi încă în fiinţă, spre bucuria noa­stră. Preşedinţii acestor cercuri au fost con­vocaţi aseară de către d-l Dinu Brătianu, ca să alcătuiască programul de pregătire temeinică şi obiectivă a legilor şi refor­melor sociale. De aici reiese importanţa pe care membrii partidului continui să o dea acestei utile inovaţii a lui Vintilă Brătianu, cum şi mentalitatea mai largă de care ei se lasă călăuziţi, pe deasupra îngustelor priviri de partid, în opera de întărire sănă­toasă a fiinţei noastre de stat. Partidul naţional-liberal a înţeles de la început că o organizaţie politică, cu intenţii serioase nu poate fi un instrument de pro­movare şi perfecţionare progresivă a ţării, un element folositor în constituţia ei, atâta timp cât nu se bazează în încercările de re­formă pe care vrea să le aducă, pe studiul amplu şi amănunţit al problemelor româ­neşti, pe cunoaşterea temeinică a necesi­tăţilor naţionale, din care cunoaştere să se pornească prin urmare nu la improvizare şi fabricare arbitrară de legi, ci la creiare de norme sau reforme profund adaptate peisajului căruia i se aplică în intimă ade­renţă cu el. Este o necesitate ce a fost re­simţită la iuţeală şi de membrii celorlalte partide şi unele din ele în spiritul lor gro­sier de imitaţie au încercat o maimuţă­reală de moment a acestor cercuri de studii ale partidului naţional-liberal, care le înţe­legea şi le înţelege încă importanţa. Şi nu este lipsită de interes comparaţia pe care opinia publică a noastră va trebui să o facă între felul cum partidul nostru înţelege a face politică, întemeiat pe cercetarea obiectivă a realităţilor şi a necesităţilor româneşti, şi felul de a face politică, nea­părat demagocic, al partidului naţiona-ţără­­nesc, care întocmeşte pregătirea obiectivă (spune el) a reformelor şi legilor, prin agi­taţii şi lupte de interes mărunt, ca cea aproape recentă şi rămasă de pomină de la Sighet. Luaţi aminte la „statul­ ţărănesc“ al d-lui Ion Mihalache, prin care o să curgă lapte şi miere ca prin „ţara făgăduită“, cercetaţi năzbâtiile grase pe care le visează mintea lacomă de putere a acestuia, şi puneţi totul în paralelă cu simţul şi spiritul superior de care e condus guvernul naţio­­nal liberal în activitatea lui, închinată bine­lui țării. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Flondor Nr. 33 Str. D Petrino Nr. 1 Se primesc numai articole iscălite. Manuscrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la admi­nistraţie. Strada Iancu Flondor No. 33 Pentru inserare In interiorul ziarului se urcă taxa ce­n Forul de judecata in cernăuţi. Ziua Bucovinei In ziua de 28 Noemvrie 1918 Bucovina a fost realipită la patria-mumă, de unde fu­sese samavolnic răpită şi ţinută sub robia Austriei timp de aproape 150 de ani. In această zi—înscrisă cu litere de aur în istoria întregirii naţionale — minorităţile etnice poloneze şi germane au declarat so­lemn şi public, prin glasul reprezentanţilor lor, că şi ele înţeleg să ceară şi să spri­jine unirea Bucovinei cu patria-mumă, atât de profunde şi imprescriptibile erau drep­turile noastre asupra scumpei provincii din nordul Moldovei. După un secol şi jumătate, de robie la străini—Bucovina — „vesela grădină“ cân­tată de bardul nostru naţional s’a realipit la ţara, de unde nu trebuia nici odată să Corpurile Legiuitoare Senatul Şedinţa din 28 Noem­brie 1935. Şedinţa se deschide la ora 4 şi 15 minute. Prezidată de d-l Const. Dumitriu. Pe banca ministerială d-nii N. Titulescu, prof. I. Nistor şi S. Rădulescu. Se citeşte şi aprobă sumarul şedinţei precedente. D-N I. Diamandi citeşte ra­­portul comisiunii de procedură penala. D-l Pan Halippa, întreabă ce măsuri s’au luat pentru ajutorarea populaţiei Basarabiei. Ce s’a facut pentru Basarabia Răspunsul d-lui ministru I. Nistor D-l I. Nistor, ministrul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale: D-ior senatori, regret că d­l Halippa nu desvoltă imediat interpelarea, fiindcă guvernul este în fieca­e clipă gata să-i răspundă la toate punctele. (Aplauze puternice pe băncile majorităţii). D­­ar, înțeleg ca d-l Halipa, ca basarabean, să aibă o deosebită grije și solicitudine pen­tru Basarabia. Insă, nu cred că d-sa îşi ser­veşte compatrioţii, în modul cum a înţeles să pună problema aceasta şi în felul cum a a­­nunţat interpelarea. Fiindcă nu numai d sa, ci toată suflarea românescă are toată dragostea şi solicitudinea pentru Basarabia (aplauze pre­lungite pe băncile majorităţii) şi, ca exponent al acestui consimţământ general al ţării, gu­vernul a luat de cu bună vreme toate măsurile care i-au putut sta la dispoziţie, cu mijlocele, pe care le are la dispoziţie, pentru a veni cu un ceas mai devreme în ajutorul acestei popu­laţiuni. De aceea voiu arăta cum stau lucrurile. Guvernul, în decursul anului trecut şi în cursul verii a deschis un credit nu numai pen­tru judeţele din Basarabia, ci şi din Moldova, judeţe care erau bântuite de secetă, pentru re­pararea podurilor şi drumurilor. Astfel o bună parte din populaţia de acolo şi-a putut câştiga pâinea de toate zilele, fiind angajată la aceste lucrări. Domnul ministru Sassu a luat din vreme măsuri ca să vină în ajutorul populaţiunii ba­­sarabene cu sămânţă. Insămânţările din toamnă fie deslipită, şi cu modul acesta întregirea tuturor românilor în graniţele fireşti, s’a complectat sub semnul dreptăţei istorice. Astăzi Bucovina, deapururi unită cu patria-mumă, trăeşte viaţa ei istorică în ca­drul normal şi firesc al neamului românesc întreg, fiind cu toţi fericiţi de a ne fi re­găsit fraţi de-un sânge şi-un neam, sub a­­celaşi sceptru şi sub acelaşi steag. Aniversarea unirii Bucovinei, ne răsco­leşte astfel durerile trecutului, de asuprire, compensate însă, cu prisosinţă de fericirea izbândei finale şi de ultimul act al unei e­­popei naţionale, terminat cu apoteosa în­tregire a neamului românesc în cadrul Ro­mâniei Mari. (Viitorul) n’au putut fi eficace pentru că a fost secetă, şi deaceea domnia sa s’a îngrijit de grâul de primăvară, pentru ca populaţia să-l aibă la timp pentru însămânţare. In ceeace priveşte valori­ficarea vitelor şi sporirea numărului lor s’au luat deasemeni măsurile necesare. Deasemi în ceea ce priveşte ajutorarea imediată a popu­laţiunii, guvernul a luat legătură cu Crucea Roşie, care a organizat în cele mai importante centre din Basarabia, ca şi în anii precedenţi, bucătării populare şi a venit în ajutorul popu­laţiunii întregi. Mai departe guvernul a făcut apel către toate judeţele care sunt într'o si­tuaţie mai bună ca să contribuie cu ce pot pentru ajutorarea acestei populaţiuni. Astfel s’au trimis din Bucovina mai multe zeci de vagoane de provizii pentru Basarabia. (Aplauze). Ministerul de Interne chiar de la început a pus la dispoziţia acestei acţiuni un fond de mai multe zeci de milioane, iar creditul deschis pentru această acţiune este de 150 milioane lei. Ministerul Sănătăţii, de la fondul sanitar, a luat toate măsurile pentru ca să vină în ajutorul Basarabiei şi a deschis şi el un credit, cu mijloa­cele cari li stau la dispoziţie. Dar acţiunea este la începutul ei. Vin lunile Decembrie, Ianuarie şi Februarie şi situaţiunea va fi mult mai grea. Se fac pregătiri foarte importante pentru a preîntâmpina toate nevoile. De aceia îl rog pe d-l Halippa, dacă doreşte într-adevăr să vină în ajutorul concetăţenilor d-sale să nu inter­vină pe calea aceasta de a face reproşuri gu­vernului ţării că nu-şi face datoria, ci să vină şi d-sa să contribue la acţiunea aceasta, să avizeze, să găsească mijloacele care să con­tribuie şi mai mult la desăvârşirea acţiunii în­treprinse până acum. In ceea ce priveşte cele­lalte puncte ale d-lui Halippa, îndată după des­­voltarea interpelării d-sa va primi răspunsul cuvenit. Noi suntem conştienţi de datoria ce ne incumbă pentru a veni în ajutorul unei populaţiuni bântuită de foamete şi ne este foarte greu să primim recţiuni şi critici atunci când nu le merităm.

Next