Glasul Bucovinei, decembrie 1935 (Anul 18, nr. 4700-4718)
1935-12-01 / nr. 4700
Cernăuţi, Dun SS 2 Onor. Asociatiunea pentru culturali 1 ex. literatura popor. Roman ofbiu2 lei Ziarul: Telefon Nr. 286 ORGAN Anul XVIII. Ho 4700 NAȚIONAL ROMÂNESC ■ -----: APARE ZILNIC ===== Tipografia: Telefon Nr. 286 ABONAMENTUL uc ui. an 500 lei, pe Va an 30* iei, pe uei luni 150 lei, penuu k ani zilnic: pe un an 30 lei, pe Va an 160 iei, pe trei luni 40 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe Va an 70 lei pe trei luni 35 iei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis acasă prin curier, iei 65 lunai Pentru străinătate pe un an 120 lei pe '/jar 70 lei. Plătite te fer fe sediul eterului. Pregătirea legilor Cu simţul lui de ascuţită prevedere şi nobilă jertfă pentru cerinţele superioare ale statului, Vintilă Brătianu îşi dăduse la vreme seama că o lege aplicată acestui organism nu trebue improvizată în vânt şi trasă de păr împotriva naturii statului, ci să izvorească din însăşi această natură, spre a creşte organic în conformitate cu ea. Pentru ca parlamentarii noştri să fie la rândul lor pătrunşi de această necesitate şi totodată să fie instruiţi pentru înalta lor chemare de conducători, acelaş Vintilă Brătianu a creiat atunci acele „Cercări de studii“ ale partidului naţional-liberal, şi astăzi încă în fiinţă, spre bucuria noastră. Preşedinţii acestor cercuri au fost convocaţi aseară de către d-l Dinu Brătianu, ca să alcătuiască programul de pregătire temeinică şi obiectivă a legilor şi reformelor sociale. De aici reiese importanţa pe care membrii partidului continui să o dea acestei utile inovaţii a lui Vintilă Brătianu, cum şi mentalitatea mai largă de care ei se lasă călăuziţi, pe deasupra îngustelor priviri de partid, în opera de întărire sănătoasă a fiinţei noastre de stat. Partidul naţional-liberal a înţeles de la început că o organizaţie politică, cu intenţii serioase nu poate fi un instrument de promovare şi perfecţionare progresivă a ţării, un element folositor în constituţia ei, atâta timp cât nu se bazează în încercările de reformă pe care vrea să le aducă, pe studiul amplu şi amănunţit al problemelor româneşti, pe cunoaşterea temeinică a necesităţilor naţionale, din care cunoaştere să se pornească prin urmare nu la improvizare şi fabricare arbitrară de legi, ci la creiare de norme sau reforme profund adaptate peisajului căruia i se aplică în intimă aderenţă cu el. Este o necesitate ce a fost resimţită la iuţeală şi de membrii celorlalte partide şi unele din ele în spiritul lor grosier de imitaţie au încercat o maimuţăreală de moment a acestor cercuri de studii ale partidului naţional-liberal, care le înţelegea şi le înţelege încă importanţa. Şi nu este lipsită de interes comparaţia pe care opinia publică a noastră va trebui să o facă între felul cum partidul nostru înţelege a face politică, întemeiat pe cercetarea obiectivă a realităţilor şi a necesităţilor româneşti, şi felul de a face politică, neapărat demagocic, al partidului naţiona-ţărănesc, care întocmeşte pregătirea obiectivă (spune el) a reformelor şi legilor, prin agitaţii şi lupte de interes mărunt, ca cea aproape recentă şi rămasă de pomină de la Sighet. Luaţi aminte la „statul ţărănesc“ al d-lui Ion Mihalache, prin care o să curgă lapte şi miere ca prin „ţara făgăduită“, cercetaţi năzbâtiile grase pe care le visează mintea lacomă de putere a acestuia, şi puneţi totul în paralelă cu simţul şi spiritul superior de care e condus guvernul naţional liberal în activitatea lui, închinată binelui țării. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Flondor Nr. 33 Str. D Petrino Nr. 1 Se primesc numai articole iscălite. Manuscrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la administraţie. Strada Iancu Flondor No. 33 Pentru inserare In interiorul ziarului se urcă taxa cen Forul de judecata in cernăuţi. Ziua Bucovinei In ziua de 28 Noemvrie 1918 Bucovina a fost realipită la patria-mumă, de unde fusese samavolnic răpită şi ţinută sub robia Austriei timp de aproape 150 de ani. In această zi—înscrisă cu litere de aur în istoria întregirii naţionale — minorităţile etnice poloneze şi germane au declarat solemn şi public, prin glasul reprezentanţilor lor, că şi ele înţeleg să ceară şi să sprijine unirea Bucovinei cu patria-mumă, atât de profunde şi imprescriptibile erau drepturile noastre asupra scumpei provincii din nordul Moldovei. După un secol şi jumătate, de robie la străini—Bucovina — „vesela grădină“ cântată de bardul nostru naţional s’a realipit la ţara, de unde nu trebuia nici odată să Corpurile Legiuitoare Senatul Şedinţa din 28 Noembrie 1935. Şedinţa se deschide la ora 4 şi 15 minute. Prezidată de d-l Const. Dumitriu. Pe banca ministerială d-nii N. Titulescu, prof. I. Nistor şi S. Rădulescu. Se citeşte şi aprobă sumarul şedinţei precedente. D-N I. Diamandi citeşte raportul comisiunii de procedură penala. D-l Pan Halippa, întreabă ce măsuri s’au luat pentru ajutorarea populaţiei Basarabiei. Ce s’a facut pentru Basarabia Răspunsul d-lui ministru I. Nistor D-l I. Nistor, ministrul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale: D-ior senatori, regret că dl Halippa nu desvoltă imediat interpelarea, fiindcă guvernul este în fiecae clipă gata să-i răspundă la toate punctele. (Aplauze puternice pe băncile majorităţii). Dar, înțeleg ca d-l Halipa, ca basarabean, să aibă o deosebită grije și solicitudine pentru Basarabia. Insă, nu cred că d-sa îşi serveşte compatrioţii, în modul cum a înţeles să pună problema aceasta şi în felul cum a anunţat interpelarea. Fiindcă nu numai d sa, ci toată suflarea românescă are toată dragostea şi solicitudinea pentru Basarabia (aplauze prelungite pe băncile majorităţii) şi, ca exponent al acestui consimţământ general al ţării, guvernul a luat de cu bună vreme toate măsurile care i-au putut sta la dispoziţie, cu mijlocele, pe care le are la dispoziţie, pentru a veni cu un ceas mai devreme în ajutorul acestei populaţiuni. De aceea voiu arăta cum stau lucrurile. Guvernul, în decursul anului trecut şi în cursul verii a deschis un credit nu numai pentru judeţele din Basarabia, ci şi din Moldova, judeţe care erau bântuite de secetă, pentru repararea podurilor şi drumurilor. Astfel o bună parte din populaţia de acolo şi-a putut câştiga pâinea de toate zilele, fiind angajată la aceste lucrări. Domnul ministru Sassu a luat din vreme măsuri ca să vină în ajutorul populaţiunii basarabene cu sămânţă. Insămânţările din toamnă fie deslipită, şi cu modul acesta întregirea tuturor românilor în graniţele fireşti, s’a complectat sub semnul dreptăţei istorice. Astăzi Bucovina, deapururi unită cu patria-mumă, trăeşte viaţa ei istorică în cadrul normal şi firesc al neamului românesc întreg, fiind cu toţi fericiţi de a ne fi regăsit fraţi de-un sânge şi-un neam, sub acelaşi sceptru şi sub acelaşi steag. Aniversarea unirii Bucovinei, ne răscoleşte astfel durerile trecutului, de asuprire, compensate însă, cu prisosinţă de fericirea izbândei finale şi de ultimul act al unei epopei naţionale, terminat cu apoteosa întregire a neamului românesc în cadrul României Mari. (Viitorul) n’au putut fi eficace pentru că a fost secetă, şi deaceea domnia sa s’a îngrijit de grâul de primăvară, pentru ca populaţia să-l aibă la timp pentru însămânţare. In ceeace priveşte valorificarea vitelor şi sporirea numărului lor s’au luat deasemeni măsurile necesare. Deasemi în ceea ce priveşte ajutorarea imediată a populaţiunii, guvernul a luat legătură cu Crucea Roşie, care a organizat în cele mai importante centre din Basarabia, ca şi în anii precedenţi, bucătării populare şi a venit în ajutorul populaţiunii întregi. Mai departe guvernul a făcut apel către toate judeţele care sunt într'o situaţie mai bună ca să contribuie cu ce pot pentru ajutorarea acestei populaţiuni. Astfel s’au trimis din Bucovina mai multe zeci de vagoane de provizii pentru Basarabia. (Aplauze). Ministerul de Interne chiar de la început a pus la dispoziţia acestei acţiuni un fond de mai multe zeci de milioane, iar creditul deschis pentru această acţiune este de 150 milioane lei. Ministerul Sănătăţii, de la fondul sanitar, a luat toate măsurile pentru ca să vină în ajutorul Basarabiei şi a deschis şi el un credit, cu mijloacele cari li stau la dispoziţie. Dar acţiunea este la începutul ei. Vin lunile Decembrie, Ianuarie şi Februarie şi situaţiunea va fi mult mai grea. Se fac pregătiri foarte importante pentru a preîntâmpina toate nevoile. De aceia îl rog pe d-l Halippa, dacă doreşte într-adevăr să vină în ajutorul concetăţenilor d-sale să nu intervină pe calea aceasta de a face reproşuri guvernului ţării că nu-şi face datoria, ci să vină şi d-sa să contribue la acţiunea aceasta, să avizeze, să găsească mijloacele care să contribuie şi mai mult la desăvârşirea acţiunii întreprinse până acum. In ceea ce priveşte celelalte puncte ale d-lui Halippa, îndată după desvoltarea interpelării d-sa va primi răspunsul cuvenit. Noi suntem conştienţi de datoria ce ne incumbă pentru a veni în ajutorul unei populaţiuni bântuită de foamete şi ne este foarte greu să primim recţiuni şi critici atunci când nu le merităm.