Glasul Bucovinei, august 1936 (Anul 19, nr. 4868-4889)

1936-08-01 / nr. 4868

Pag. 2 No. 4868 GLASUL BUCOVINEI Sâmbăta, 1 August 1936. Tabăra cercetăşească de vară de la Pojorâta Cuvântarea Doamnei Ecaterina Marmeliuc, inspectoarea Cercetaşelor din Ţinuţui Bucovinei, rostită cu ocazia înălţării pavilionului naţional la 19 iulie a. c. în tabăra de vară din Pojorâta V’am invitat în numele Marii Legiuni a Cercetaşelor României pentru a Vă da posibi­litatea să cunoaşteţi modul cum conducătoa­rele cercetaşelor înţeleg să pună în aplicaţie şi să facă vie ideologia ce stă la baza Instituţiei de îndrumare sufletească şi fizică a tineretului român de ambele sexe, instituţie pe care o nu­mim pe scurt O. E. T. R. adică Oficiul de E­­ducaţie a Tineretului Român, al cărui preşe­dinte este Majestatea PSa Regele Carol II ini­ţiatorul şi sufletul însuşi al mişcărei de rege­nerare a tineretului ţărei noastre. Chemat la înaltul post de strajă peste destinele atât de încercatului nostru popor de Dumnezeul bun al Neamului nostru în momentul când nourii ameninţători tulburau văzduhurile în faţa ge­neraţiei postbelice de ambele sexe, Marele Străjer cu glas de tată a chemat în jurul său întreg tineretul ţării care vrăjit de glasul ce-l chema dar şi de noutatea şi frumuseţea lucru­lui la care era chemat a răspuns în grabă cu entuziasmul de care tinereţea e întotdeauna ca­pabilă. Astfel a luat fiinţă Straja Ţării. Scopul a fost bine definit de la început. Străjeri şi Străjere trebuiau să se dedice unei munci noui şi neobosite pe toate tărâmurile supunându-se aceloraşi reguli de disciplină care să creieze sufletul nou de care avea nevoie România întregită. Lozinca năzuinţelor străje­riei era găsită: „Credinţă şi muncă pentru Ţară şi Rege". Era natural ca cercetăşia definită pe drept »şcoala vieţii şi a caracterului" şcoală ce a luat extindere pe întreaga suprafaţă a glo­bului după sistemul preconizat şi atât de fe­ricit realizat în Anglia cu ani în urmă de Lor­dul Baden Powell (sistem adaptabil geniului fiecărei rase şi specificului fiecărei naţiuni) era natural zic ca cercetăşia de ambele sexe în România să fie uşor încadrată în cuprinsul Străjer Ţărei care urmăreşte: educaţia morală, patriotică, civică-socială şi fizică, iar mijloa­cele, cântecele, jocurile, sporturile, lucrările manuale, exerciţiile, excursiile, taberele şi lucrul pentru folosinţa aproapelui care a ajuns până la proporţiile „lucrului social pentru ridicarea satului" după programa echipelor regale stu­denţeşti. Pentru că „Tabăra în aer liber" este tere­nul pe care se poate pune în evidenţă tot ceea­­ce străjeria a putut realiza până acum din vastul program de activitate închegat de Oficiul de Educaţie în vederea rosturilor ce urmăreşte prin străjerirea tineretului nostru de ambele sexe, conducătoarele Marei Legiuni a Cercetaşelor României au hotărît funcţionarea a 5 tabere regionale de vară în anul acesta, între cari una este această tabără instalată de noi în Pojorâta­­Bucovinei. La chemarea comandantelor ace­stei tabere 100 cercetaşe şi comandante din mai toate colţurile Moldovei lui Ştefan cel Mare au răspuns aşa că astăzi vedem strânse sub pavilionul Taberei cercetaşe din: Cernăuţi, C­­lung, Dorohoi, Botoşani, Chişinău şi Orhei şi spre marea noastră bucurie şi 2 cercetaşe şi o comandantă poloneze din centuria ce urmează In curând să se subordineze Cohortei „Dom­niţa Ruxandra“ din Cernăuţi. Toate aceste cer­cetaşe hotărîte să trăiască Legea cercetaşelor­­străjere din zori şi până’n noapte cu hărnicie, cu voioşie »gata oricând la datorie". Datoria de bune creştine — păstrătoare ale „Credinţei şi datinilor strămoşeşti*. Datoria de bune ro­mânce lucrând fără preget pentru sporirea bu­nurilor Ţării şi pregătindu-se pentru clipa când Ţara şi Regele ei le-ar cere să-şi jertfească chiar viaţa aşa cum vrednica lor înaintase eroina­­cercetată de la fiu Ecaterina Teodoriu a ştiut să o facă în marele război pentru întregire. Econorae, harnice, conştiente de puterile lor şi gata să-şi ia oricând răspunderea faptelor lor. Bune cu animalele, iubitoare de natură, mi­loase cu cei slabi­li hotărîte „să facă în fie­care zi o faptă bună*, intr’un cuvânt fiinţe ar­monic şi complect desvoltate sufleteşte şi fizi­ceşte, însufleţite de gânduri nobile şi sentimente curate mărturisite prin „Legământul prestat în faţa altarului pe tricolorul Ţării pe care-l cinstesc şi-l iubesc ştiind că e simbolul Ţării". Conştientă de rostul taberilor regionale de vară menite să desăvârşească apropierea sufle­tească a fiicelor aceluiaş neam venite de pe meleaguri diferite, în calitatea-mi de inspectoare a Ţinutului Bucovinei, le-am adus în mijlocul unei populaţiuni blânde şi ospita­liere sub climatul sănătos al acestei regiuni la altitudinea de 700 metri, în aerul ozonizat al parcurilor de brazi ce străjuesc tabăra şi oferă ospitalitate răcoroasă după ar­şiţa orelor de lucru şi adăpost plăcut şi sănă­tos la ora meselor; le-am adus zic în această regiune cu izvoare cristaline şi răcoritoare cu atât de sglobia şi veşnic şăgalnică apă a Mol­dovei ce răcoreşte şi întăreşte cu nucile sale unde dar şi îngână cu melodii din altă lume visele frumoase ale cercetaşelor când după orele lor de lucru, adorm gândind de sigur la lo­curile şi fiinţele scumpe lăsate la ve­trele de unde s’au desprins. Şi toate aceste frumuseţi încadrate de şirurile munţilor prie­tenoşi ce te invită la excursie cu piciorul, ca­lul sau cu căruţa: „Rarăul Giumalăul şi numai la câţiva paşi Poiana Iţcani cu frumosul Castel de Vânătoare al M. S. Regelui Carol al II-lea, atâtea urme ce poartă amintiri din tre­cutul îndepărtat şi apropiat al neamului nos­tru, într’un cuvânt o întreagă şcoală sub ce­rul liber unde natura prin multele sale glasuri pline de mister şi poezie vor desăvârşi cul­tura dar şi educaţia fizică şi sufletească a dra­gilor noastre cercetaşe cari reîntoarse din Ta­băra această la căminele lor, vor păstra în su­flete bucuria de a fi putut pe această cale să cunoască şi să preţuiască oameni şi locuri ne­cunoscute lor până atunci din cuprinsul Ro­mâniei întregite. Toate aceste binefaceri ale Taberei de vară din Pojorâta ne-ar fi fost imposibil să le punem la dispoziţia acestor 100 cercetaşe şi comandante, dacă în colţul acesta binecuvântat de Dumnezeu cu toate darurile sale laolaltă, nu am fi găsit oameni cari să înţeleagă rostul paşilor noştri pe meleagurile lor şi nu ar fi răspuns la chemarea ce le-am adresat în nu­mele Marei Legiuni a Cercetaşelor Ţării, cu bunăvoinţa şi mai presus de toate cu entuzias­mul ce a făcut posibili instalarea taberei în condiţii excelente, fără a se fi lăsat descura­jaţi de modestele mijloace materiale cu care cercetaşele au putut contribui la ridicarea aces­tui adăpost confortabil şi relativ costisitor, ri­dicat într’un timp atât de scurt numai datorită contribuţiei fiecărui membru din comitetul de patronaj alcătuit chiar în prima zi a sosirei mele însoţită de d na Comandantă Lucia Bo­­grea, era aceasta exact la 1 iulie a. c. Exem­plu dat de d-1 Prefect Leontieş care a contri­buit şi personal şi cu o sumă însemnată din partea Prefecturii judeţului Câmpulung, a fost urmat de d-1 Balan, primarul oraşului Câmpu­lung, urmaţi de atât de ospitalierul domn Cor­­lăţeanu, primarul comunei Pojorâta şi de con­siliul comunal al localităţii, care ne-au îngăduit instalarea în acest mic colţ de paradis, con­tribuind şi cu material de construcţie. Nu ui­tăm pe atât de însufleţitul domn Prim-Pretor, N. Cârlan, care în calitate de casier al comi­tetului de acţiune a cunoscut şi grijele şi obo­­selele celor dispuşi să sprijinească Înfăptuirile folositoare. Neobosita d-na Inspectoare Zăpră­veanu nu şi-a desminţit cu nimic, nici de data aceasta bunul nume de adevărată gospodina, d-sa fiind întemeietoare şi conducătore până astăzi atât de apreciatului cerc de gospodine din localitate cu care comuna Pojorâta se poate mândri. Nu voiu insista decât în treacăt asu­pra muncii neprecupeţite depusă cu râvna, cu pricepere şi cu entuziasm de d-l Dr. Solcă­­nescu, medicul Circumscripţiei şi străjer în ace­laşi timp, care a contribuit mult la instalarea în condiţiuni de perfectă funcţionare a tabe­relor şi anexelor lor. Mă opresc cu recuno­ştinţă asupra numelui d-lui Brecher, reprezen­tantul şi administratorul fabricei Picker din lo­calitate care înainte de sosirea noastră la Po­jorâta ne încredinţase prin intermediul sprijini­torului nostru din toate clipele d-l Inspector inginer Victor Paşcovici şi ne asigurase con­cursul nelimitat, concurs ce a luat proporţii atât de mari în timpul executării lucrărilor în­cât îi dau dreptul la viile noastre mulţumiri. Se cuvin mulţumiri şi d-lui Victor Procopo­­vici, directorul ziarului „Glasul Muntelui" pen­tru contribuţia sa destul de valoroasă în sprijnul Taberei noastre. Se cuvin mulţumiri tuturor firmelor industriale şi comerciale din oraşul Câmpulung şi comuna Pojorâta care şi­­au conferit obolul în material cu multă bună­voinţă. Dar lista sprijinitorilor noştri şi deci şi mulţumirile noastre nu se termina aici. Aflăm prin neobosita d-nă Comandantă a Taberei d-na Lucia Bogrea cât de mare e subvenţia acordată de d-l prefect al judeţului Dorohoi Petrovici, datorită cărei sume Cohorta Doro­h­oi a putut trimite în tabără un număr mai mare e cercetare. Toate bine echipate şi cu sumele necesare pentru buna alimentare. Mulţumim şi d-lui Primar al Municipiului Cernăuţi care a­­flând cât de mari sunt greutăţile materiale ce apasă asupra noastră în urma ridicărei acestei tabere model, ne-a adus şi aici contribuţia în­­semnată acordată de D-sa în numele Munici­piului Cernăuţi dovedind şi cu ocazia aceasta cât de mult înţelege să sprijinească tineretul în desvoltarea lui. Mulţumim d-lui Arhitect al o­­raşului Dorohoi d-l Mihai Bogrea care a ri­dicat planurile instalaţiunilor noastre de aici, a calculat cu exactitate şi a dispus prin tri­misul său executarea întocmai a planurilor ta­berei. Mulţumim şi d-lui Arhitect al Munici­piului Cernăuţi d-­ Vas. Grecul care s’a ostenit să mă însoţească la recepţionarea lucrărilor şi a semnat procesul verbal de recepţie. Mulţumim cu recunoştinţă d-lui Dionisie Cavaler de An­hauch, d-lor Ingineri Victor şi N. Paşcovici cum şi d-lui Director Serghie al şcoalei de Arte şi Meserii din Câmpulug cari au contri­buit cu mărinimosul lor obol la executarea ar­tistica a unei troiţe de stejar care va rămâne pe acest teren pe care cercetaşele taberei au cunoscut bucuria muncii şi recreaţia dătătoare de vigoare fizică şi sufletească. Îndeplinim o datorie scumpă nouă mulţumind la un loc: Cercetare, Comandante şi reprezentante ale Marei Legiuni, Sfinţiţilor părinţi, cari în clipele acestea ne-au adus contribuţia lor de ordin sufletesc venind sa binecuvânteze năzuinţele atâtor fiinţe, hotărâte să fie harnice şi folo­sitoare. Sărbătoarea noastră n’ar fi avut străluci­rea de astăzi dacă n’ar fi fost onorata prin prezenţa unui atât de valoros oaspe, cum este domnul secretar al O. E. T. R. dl Maior Adju­tant regal T. Sidorovici cu atâtea merite pen­tru prosperitatea Străjeriei şi Cercetăşiei Ţării nu s’ar fi obosit pe drumul lung dela Breaza până aici pentru ca să se bucure de reuşita realizărilor noastre. Pentru cinstea ce ne-a făcut prin vizita d-lui îi mulţumim şi îi rămânem re­­cunoscătoare. Deasemenea mulţumim distinşi­lor noştrii oaspeţi veniţi de departe ca şi de aproape pentru ca să facă şi mai frumoasă săr­bătoarea noastră. Astăzi când ne-am adunat aici sub cutele pavilionului naţional ridicat de braţele tinere dar viguroase ale Cercetaşelor­­străjere gândurile noastre pline de recunoştinţă se îndreaptă spre Acela care a găsit drumul mântuirii neamului prin sănătoasa îndrumare a tineretului nostru, spre Marele Străjer şi Co­­mandant Suprem al Cercetaşelor României spre M. S. Regele Carol II-lea urându-i mulţi ani să trăiască împreună cu Cercetaşul­ Străjer Măria Sa Marele Voievod Mihai de Alba Iulia şi cu întreaga Dinastie. Mulți ani trăiască. |eucciA$i SĂNĂTATE, ODIHNA. în JAMBOREE la BRAȘOVI

Next