Glasul Bucovinei, octombrie 1936 (Anul 19, nr. 4912-4933)
1936-10-14 / nr. 4921
flBQNRAENTUL, aerianeO0lei, t»Vsas30&le4,pen’*i husi 150 lei, pentru grtsi iflori: pe us an 300 lei, p« V» ass 160 lei, pe trei Inai II iei. Numai numărul de Duminici: pe un an 120 iei, pe Vsaa 70 lei, pe trei lnai 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimitut prin curier, lei 06 Sunai. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe u/, an 700 lei. Profite se fece sediul ziarului. Ztenii, Tilrfoft Nr. 28€ OF Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Plondor Nr. 33 Str. C. Petrino Nr. 16, primesc numai articole iscăite. Manuscrisele nu se înapoiază. Anul XIX No. 4921 NAŢIONAL ROMÂNESC* Tipografia: Tstefan Nr. 2$€ APARE ZILNIC ANUNŢURI ŞI RECLAME *# calcule&zi după tarif ţi o primesc le admi nstrație. Strada lancu Plondor No. 33 Peatra inserate In interiore] ziarului ae ireă taxa ca SS% da iudacată In Cernăuți. Viaţa economică a ţării îşi reia cursul normal După devalorizările monetare şi după încercările alarmiste ale unor interesaţi, politica hotărâtă a guvernului de a menţine stabilitatea monetară a dus la reluarea activităţii normale în viaţa economică. Devalorizările monetare provocaseră o stagnare în raporturile noastre comerciale cu străinătatea. Pe de altă parte, pe piaţa internă s-au găsit interesaţi care să răspândească svonuri false, privind situaţia noastră economică, determinând urcări nejustificate de preţuri la mărfuri şi valori. Politica hotărâtă a guvernului de a menţine stabilitatea monetară şi de a aplica drastice măsuri împotriva speculanţilor, a dus la o reluare normală a activităţei economice. De unde se putea constata o tendinţă de majorare a preţurilor în ultimele zile, situaţia s-a schimbat, revenindu-se la transacţiile normale. In ceea ce priveşte raporturile de comerţ cu ţările care şi-au devalorizat menetele, guvernul a rămas la principiul că nu pot pierde — din operaţiuni ce n’au fost provocate de noi, — nici producătorii agricoli şi nici statul. In urma convorbirilor Manevrele regale au luat sfârşit Lugoj. — Duminică a fost ultima şi cea mai mare desfăşurare de forţe pe câmpul unde a loc manevrele regale. Cele două partide aflate luptă, căutând a profita de îmbunătăţirea npului, au intensificat mişcările de atac, întrebuinţând toate armele pe care le au la dispoziţie. Astfel, încât de dimineaţă cerul Banatului este plin de avioanele de vânătoare ale ambelor armate angajate în lupta care se dă, întreaga regiune trăieşte viaţa reală de războiu. Pretutindeni se aud bubuiturile tunurilor şi pocăiturile mitralierelor şi puştilor. Câmpiile şi pădurile sunt înţesate de soldaţi care, fiind complect indentificaţi cu atmosfera generală a operaţiunilor, aleargă, dau atacuri şi se apără cu îndârjire ca într’un adevărat războiu. Unităţile motorizate au început să activeze în ambele partide. M. S. Regele Carol II, Măria Sa Marele Voevod Mihai şi A. S. R. Principele Nicolae, au asistat toată ziua, în punctele cele mai importante, la ciocnirile dintre armate. In cursul deplasărilor de la o zonă la alta, automobilele regale au trecut prin nenumărate sate. Pretutindeni ţăranii au ieşit în întâmpinarea înalţilor oaspeţi, făcându-le impresionante manifestaţiuni de simpatie prin urale şi aclamaţiuni. Nu numai ţăranii însă ci şi ostaşii de pe câmpul de operaţiuni îşi manifestă, în fiecare zi marea lor simpatie pentru aceia care le conduce destinele. Entuziasmul trupelor pentru M. S. Regele este de nedescris. Munţii şi câmpiile bănăţene duse între importatori şi exportatori în zilele din urmă, s-a ajuns la înţelegeri care exclud pagubele. Se va relua deci executarea contactelor şi în ţările cu monete devalorizate. Perspectivele de viitor ale economiei naţionale sunt dintre cele mai favorabile, păstrând şi apărând actuala situaţie monetară. Intr’o vreme când am ajuns la echilibrarea bugetului şi la acoperirea cheltuelilor de stat din veniturile normale bugetare, desigur că şi în economia particulară aceste stări de lucruri nu pot avea decât o influenţă hotărâtă către un început de prosperitate. Creşterea volumului exportului, soldul activ al balanţei comerciale şi reluarea operaţiilor de credit pe piaţa internă sunt semnele caracteristice ale unei îmbunătăţiri simţitoare în desfăşurarea vieţei noastre economice, răsună neîntrerupt de uralele ostaşilor pentru iubitul lor Rege. Operaţiunile militare de astăzi au fost următoarele : Partidul roşu a atacat astăzi în Banat pe întreg frontul, urmărind stăpânirea poziţiei de rezistenţă a partidului albastru la Vest de Lugoj în întoarcerea aripei de Sud a adversarului. Partidul albastru, după o rezistenţa îndârjită a fost nevoit să cedeze în regiunea Lugojului şi să ocupe o nouă poziţie organizată în spate. La aripa sa stângă a reuşit să facă faţă încercării de întoarcere, opunându-se cu unităţi de cavalerie întărite cu artilerie şi de escadrile de luptă ceri au mitraliat coloanele atacatorilor de la mică înălţime. Ambele partide au desfăşurat o vie activitate aeriană. După cum se înţelege din acest text, lupta între cele două partide s-a încheiat. Trupele au început a se concentra în jurul orașului Lugoj pentru marea defilare care va avea loc în fața Suveranului. D-l prof. univ. dr. D. Marmeliuc, primarul municipiului, s'a întors Luni dim., în localitate, venind cu trenul dela Bucureşti. La sosire, d-sa a declarat ziariştilor locali că d-l D. Iuca, ministrul de interne, în urma inter*venţiei sale, rugat şi de populaţie s’o facă, a aprobat ca supra*taxa de cinci procente dela chirie, care urma să se perceapă de către Primăria noastră ca taxă comunală dela toţi chiriaşii, după noua lege administrativă, a aprobat deci să se perceapă numai dela industriaşi şi prăvăliaşi, aşa încât ceilalţi locuitori nu vor fi supuşi la plata acestei suprataxe. Sărbătorirea d-lui Stelian Popescu Manifestaţia de la Arenele Romane Alaltăieri 11 Octombrie, dimineaţa, a avut loc la Arenele Romane, sărbătorirea d-lui Stelian Popescu, directorul ziarului „Universul" pentru împlinirea a douăzeci de ani de activitate ziaristică. Prin afluenţa excepţională a participanţilor, sărbătorirea a luat caracterul unei adevărate manifestaţii. După oficierea slujbei religioase, au cuvântat elogiind munca sărbătoritului: I. P. S. S. Patriarhul, d-nii Octavian Goga, prof. I. Găvănescu, general Popovici, Al. Săndulescu, preşedintele sindicatului ziariştilor, d-na Al. Cantacuzino, prof. I. Nisipeanu, D. V. Toni, preot Partenie, Stancu Brădişteanu, D. R. loaniţescu, N. N. Leţu, I. Antoniu, prof. Marin Ştefănescu, avocat Em. Slătineanu, D. Mociorniţă, Ştefan Tătărescu, Gh. Chelaru, arh. Enescu, colonel Gheorghiu, dr. Cureleanu, Onisifor Ghibu, pr. N. Rădulescu, prof. univ. Dr. D. Marmeliuc, în numele Ligii Antirevizioniste din Cernăuţi, Gh. Pântea, pr. O. Căciulă, d-na C. Achimescu, C Filip, St. Vlădescu, A. Constantinescu, I. Gheorghiu, N. Crainic, etc. In cuvântările rostite de toţi aceştia ca reprezentanţi ai instituţiunilor, asociaţiunilor profesionale, naţionale şi culturale, s’au subliniat meritele d-lui Stelian Popescu, a cărei activitate în cei 20 de ani de publicistică a contribuit la promovarea intereselor naţionale ale României. S’au citit deasemeni, numeroase telegrame şi scrisori de felicitare venite din diferite părţi. In tot timpul serbărei d-l Stelian Popescu a fost obiectul celor mai calde manifestaţiuni de simpatie. Cuvântările au fost difuzate prin Radio. Răspunsul d-lui Stelian Popescu Tuturor le*a răspuns d*l Stelian Popescu, care după ce*a mulţumit organizatorilor şi cu*vântătorilor pentru elogiile aduse, a arătat că va persevera pe calea pe care se găseşte de 20 ani, promovând interesele naţionale ale ţării. Omagiul d-voastră, de astăzi, nu-l aduceţi unui om. II aduceţi celei mai binefăcătoare idei care poate însufleţi un om: ideia naţională, şi celui mai nobil sentiment care*i poate stăpâni sufletul: dragostea de fără şi de neam. Această idee şi acest sentiment sunt de acum în mers, şi mulţumesc cu toată căldura preofimei noastre ca şi corpului didactic, tineretului universitar, breslaşilor, funcţionarilor, pensionarilor, studenţilor, în sfârşit tuturor cari au înțeles să sprijine străduinţele mele. Mulţumesc din tot sufletul, atât celor cari au luat iniţiativa, cât şi celor cari au participat cu fapta şi cu gândul la manifestaţia de azi. Cuvântarea d-lui Stelian Popescu a fost aplaudată îndelung, de mulţime. Serbarea s-a sfârşit la 2 d. a. •• - De la Casa asigurărilor sociale Cernăuți A fost numit inspector general al asigurărilor sociale pentru regiunea Bucovinei și a Basarabiei de nord d-l Dr. Alexandru Suceveanu.