Glasul Bucovinei, septembrie 1937 (Anul 20, nr. 5143-5164)

1937-09-01 / nr. 5143

­vA kiOO OTE­CA ABONAMENTUL: tt H ta 500 ki, fw. tra ae 300 ki, pc lad hint 150 ki, peniro glnai dtoa* , pc «as­ta 300 ki, p« V? aoi 160 Idi, pr tei Intri J» kL tornai ramM­i k Duminică: pc tm an 120 kri, pc Ml «n PÎ irt, }* i«J Ion 35 Id Prairu Cemiufi îi arul trimit ataa). priw es«Srr, ki 65 lunar. Pentru străinătak pe tm an 120 ki, pc­r/s an 700 lei. piffle s* fa* la sedlwS siarwlMi. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Flondor Nr, 1 3 Str. D. Petrino Nr. 1 Se primesc numai articole iscălite. Manuscrisele se înapoiază. wnsfjpmi fi rtEtuuAwsR m «sstateffiad duşi tarti si aa primea« la adm*­­Strai» bacet Roscker tor. S3 O librărie românească model Primatul muncii naţionale guvernează de mult interesele economice ale statelor solid întemeiate pe idealurile etnice cari le sunt proprii. Fiecare popor bine condus urmăreşte o astfel de sistematizare a posi­bilităţilor sale de existenţă ca să evite pe cât posibil, pe­ricoiul exploatării de către streini, cari, fireşte dacă nu sunt întotdeauna inamici, apoi nici amici altruişti nu pot fi. Şi mai ales experienţa ultimului războiu european a ară­tat popoarelor că numai acel neam este mai valoros, care poate exista prin sine însuşi, folosindu-se, cât mai integral şi mai raţional, de bogăţiile solului şi ale subsolului pe cari le stăpâneşte, de virtuţile şi geniul cari îl caracterizează şi de toate bunurile câte rezultă din străduinţe conştiente. Astfel stând lucrurile nu mai încape discuţie că naţionalismul nu e revenire la un alt ev mediu, ci organizare maximă a tuturor energiilor din care rezultă adevărata umanitate. Se înţelege că o astfel de uma­nitate nu e vorbă goală, precum nici na­ţionalismul astfel înţeles şi practicat nu poate fi cădere în barbarie. România se află şi ea, ca stat european de mare viitor, pe drumul bun al naţiona­lismului constructiv. Despre acest naţiona­lism românesc care nu e nicidecum dema­gogic, vom mai vorbi. De astă dată să ne fie permis a atrage atenţia cetitorului asupra unui cuib de muncă cinstită pusă în slujba însăşi a culturii noastre naţionale. Vom vorbi, se înţelege, despre un aspect local, şi anume cernăuţean. In capitala Bucovinei se citeşte, relativ, mult, deci comerţul cărţii este, relativ, intens. Desigur avem în vedere cartea românească. Rostul deci al librăriilor româneşti în Cer­năuţi îşi are deplina justificare; şi cu cât mai multe librării româneşti vom vedea luând fiinţă, cu atât mai explicabilă ne va fi mul­ţumirea, căci trebuie s’o spunem, în acest Cernăuţi al României cartea streină e mai căutată. Pe lângă acestea nu toţi românii îşi cumpără la români volumele literare sau de specialitate de cari au nevoie. Nu mai vorbim de articolele de papetărie. In astfel de împrejurări existenţa în Cernăuţi a unei librării şi papetării româneşti e cu adevărat o existenţă eroică. Intre prea puţinele librării şi papetării româneşti cernăuţene librăria care poartă numele ziarului nostru luptă şi ea din răs­puteri pentru desfacerea românească a cărţii. Numai un cunoscător al pieţei îşi poate da seama câtă muncă e obligat să jertfească librarul român pentru reuşita misiunii sale. Ori Librăria şi papetăria „Glasul Bucovinei", condusă cu aleasă pricepere și cu zel de*­sinteresat, se poate mândri cu titlul de li­brărie românească model. * Scriind aceste rânduri nu putem fi de­cât recunoscători conducerii ei, — dar cu­getele noastre se mai îndreaptă și cătră aceia fără de cari orice librărie s’ar reduce la simplu depozit de hârtie imprimată Ne gândim la publicul românesc cetitor. De acest public cetitor românesc depinde iz­bânda Cătră aceştia, cunoscuţi şi necuno­scuţi, prieteni şi mai puţin amici, dar toţi fără deosebire întâlnindu-se în planul inte­reselor româneşti, ne îndreptăm şi le măr­turisim că întreg comerţul cărţii româneşti atârnă de ei. Creind librăria Glasul Bucovinei, cei ce o sfinţiră au arătat drumul care trebuie mers până la capăt. Primatul muncii româ­neşti şi sforţările depuse de autorităţi pen­tru afirmarea acestui primat nu mai pot fi negate. Ceea ce se mai aşteaptă este tre­zirea acelei solidarităţi naţionale care să-i dicteze fiecărui român a nu cumpăra decât de la români. Librăria şi Papetăția Glasul Bucovinei e asortată cu cele mai recente noutăţi li­terare şi oferă onoratei clientele materia­lul de papetărie cel mai bun, servind u­n­cu­lant şi cu preţuri nespeculate. Iar acum, în ajunul campaniei cărţii şcolare această li­brărie românească model va fi înzestrată cu toate cărţile şi recuzitele necesare elevilor. Nu ne îndoim că nime dintre cei ce-şi dau seama de importanţa propăşirii in Cernăuţi a unei citadele de desfacere a cărţii româneşti de orice categorie, vor sprijini fără ezitare această instituţie co­mercială. Numai astfel imperativul catego­ric al primatului comerţului românesc îşi va dobândi valoarea etică de care are nevoie. -----------------••••-------------— primul rând a garanta pacea în regiunea Euro­pei Centrale şi orientale şi a contribui în cea mai largă măsură, la pacificarea spiritelor şi la destinderea generală. La ora 11.15 s-a deschis în unul din sa­loanele de jos ale hotelului, prima şedinţă a comitetului consiliului permanent al Micii înţe­legeri. La ora 5.30 d. a. a avut loc a doua şedinţă a consiliului, ia la ora 8.45 d. a., mi­nisterul de externe a oferit un dineu în onoa­rea oaspeţilor în restaurantul hotelului Palace. Iată încă o contribuţie de pace şi dreptate istorică în politică răsăriteană și centrală a Europei. -------------seae-------------­ T-T-115 T Mms­tiiiilii urat il Ni iiliusm ii sinii Eri s’a întrunit la Sinaia conferinţa con­siliului permanent al Micii înţelegeri. Iau parte la această conferinţă cei trei miniştri de externe şi Micii Înţelegeri, însoţiţi de delegaţiile res­pective, deasemeni primul nostru ministru d­l Gh. Tătărescu, precum şi numeroşi ziarişti ro­mâni şi străini, întâlnirea celor trei miniştri de externe a fost deosebit de cordială. După sco­­borârea din vagon d-l ministru Victor Anto­­nescu a prezentat distinşilor oaspeţi pe cei prezenţi. Problemele ce se vor discuta sunt însăşi problemele Europei, la ordinea zilei. Ca factor viu politic încadrat în realităţile, euro­­­pene, gruparea Micii înţelegeri este chemată să ia atitudine în cadrul principiilor tradiţio­nale ale ei, faţă de toate chestiunile care ating direct şi indirect, interesele sale. Este bine să se precizeze acest lucru fiindcă unele ziare din străinătate au anunţat că la Sinaia se vor discuta probleme care nu intră în preocupările politice şi interesele spe­cifice ale Micii Înţelegeri. Nici chestiuni impe­riale, nici chestiuni coloniale, nu au loc în desbaterile unei grupări de state cere tind în Numire de membri de onoare In şedința din 28. August a consiliului co­munal al comunei Cuciurul-Mic, au fost numiţi membri de onoare pentru deosebite merite pe teren cultural şi administrativ, d-nii Gheorghe Vântu prefectul jud. Cernăuţi, Corneliu Clain, preşedintele consiliului judeţean, d-l Dr. Ştefan Olinescu, pretorul plăşii Nistrului şi părintele protoiereu Eugen Jancovschi. -----------------------89. . ...................... Foştii combatanţi poloni la Rarancea Cu prilejul vizitei pe care au făcut-o în ţară, foştii combatanţi poloni au vizitat cimiti­rul eroilor legionari poloni de la Rarancea, la 16 km. de Cernăuţi, unde au depus o frumoasă coroană de flori naturale, adusă de la Varşo­via, precum şi o urnă cu nisip şi pământ adus tocmai de pe ţărmurile baltice. A fost un moment extrem de impresionant, când d-l maior Raszcyzye a regăsit după 22 ani pe unul din legionari, fost soldat în com­pania sa, cu care a luptat contra ruşilor în timpul răsboiului in 1915, şi care actualmente este chiar primarul Bilaski din comuna Ra­rancea, jud. Cernăuți. - - ---------------------------------------------------------------------------------------— Conferinţă administrativă în Bucovina Oraşul nostru cât şi alte localităţi impor­tante din Bucovina, vor fi vizitate în curând de personalităţi de seamă cari vor prezida e­­venimente de seamă. Astfel va avea loc o con­ferinţă administrativă a Bucovinei. In acest scop vor sosi d-nii Dinu Brătianu, şeful parti­dului naţional-liberal, fiind însoţit de d-l mi­nistru al muncii Ion I. Nistor. Conferinţa ad­ministrativă va rezolva diferite probleme bu­­covinene la ordinea zilei. -------------■•••-------------­ M. S. Regina Mirioara vizitează pe principesa Ileana Regina văduvă Mirioara a Iugoslavia, în­soţită de adjutantul ei a vizitat pe principesa Ileana de Habsburg în localitatea Pörtschach. -----------------•••----------------­

Next