Glasul Bucovinei, iunie 1938 (Anul 21, nr. 5351-5369)
1938-06-11 / nr. 5356
Pts 2 **p. 5356 Să scoatem cot mai mult din fotografiile Dv. aceasta este străduinţa noastră. Data fotografiezi şi noi facem copii şi măriri bune şi frumose. Filme cumpărate la noi, developăm gratuit. Schmidt & Fontin 21149 Vesti si polemici O. prof. Ion I. Nistor, rectorul M*ÎVPF* sttăjil Caroline şi fost ministru, a finul Mării seara la Radio o foarte interesantă şi instructivi conferință, cu subiectul „Cuplul muncii in Restaurafie şi străjerie“, care a fost favorizată şi de o excelentă audifie, putând fi perfect ascultată. Cei cari, din diferite motive, n’au avut prilejul s’o asculte la Radio, îl vor găsi cuprinsul în numărul de azi al ziarului nostru. * Am intrat în plină vară. Suntem în cel mai abundent sezon al diferitelor legume şi al primelor fructe. Totuşi, la Cernăuţi, atât legumele cât şi fructele de sezon — cireşele, fragii şi căpşunele — se vând cu preţuri inaccesibile pungii consumatorilor din rândurile marelui public. 100 lei kgr. de fragi, 60 lei kgr. de căpşuni şi 48 lei kgr. de cireşi! Apoi 16 lei kgr. de cartofi, 14 lei kgr. de mazăre, etc. Evident sunt preţuri de speculă, în comparaţie chiar cu Bucureştii. Se impune deci un control sever al pieţii şi măsuri drastice împotriva speculanţilor. * Ziarele din capitală redau procesul unor intrepizi traficanţi de devize şi măsluitori de exporturi din Cernăuţi, judecaţi la Bucureşti, cari prin fraudele lor, au păgubit statul cu zeci de milioane. Interesant e faptul că toţi aceşti fraudatori sunt negustori de ... pene şi fulgi. Se asiguraseră oamenii ca, pentru viitor, să doarmă numai... în puf. * In unele sate din judeţul Cernăuţi, în care procentul crimelor era de ani de zile înspăimântător, bătând recordul pe ţară în această privinţă, se ajunsese, încetul cu încetul, la o evidentă stârpire a cauzelor criminalităţii. Din nefericire, un recent caz, petrecut într’unul din aceste sate, dă iarăşi o nedorită celebritate judeţului. O fată de numai 22 ani a asasinat o bătrână, ca s’o jefuiască şi e deci posibilă pedepsii cu, moartea, potrivit nouilor prevederi penale. Primul caz din ţară în care se va aplica pedeapsa capitală. Şi mai ales, unei femei! Trist record ! Cu prilejul dejunului de pe Palatul regal, din ziua de 8 Iunie d. Teofil Sidorovici, comandantul Străjii Țârii, asistat de membrii Consiliului superior și permanent a remis M. S. Regelui insignele Ordinului Meritul Străjeresc d. l-a ca o încoronare a înaltelor strădanii pentru izbânda strijerismului. * Reducerea pe CFR pentru „Luna Bucureștilor“ s-a prelungit până la data de 24 iunie, însă numai cu 50 la sută. Azi expiră termenul vechii reduceri de 75 la sută. Când Vamfi la BUCUREȘTI n’aveţi timp de pierdut ! LVGALERIES LAFAYETTE" găsiţi toate articole, care vă necesită, de un gust rafinat şi la prafuri foarte convenabile 21108 glasul bucovinei Sâmbătă 11 Iunie 1938 Cultul muncii în restauraţie şi străjerie Conferinţa d-lui prof. Ion I. Nistor la radio Marţi, la 8 seara, d-l prof. Ion I. Nistor a vorbit la radio despre „Cultul muncii în Restaurare şi străjerie“. D-sa a spus: „Aniversarea Restauraţiei ni se prezintă an de an sub ipostasul unei noui apoteoze şi a unei noui inaugurări. De astădată, aniversarea se desfăşoară înaintea ochilor noştri în apoteoza muncii regale în serviciul neamului şi al ţării şi în cadrul măreţ al inaugurării noului aşezământ constituţional, bazat pe merit, ordine şi pacificare sufletească. Se vor fi întrebat poate mulţi, de ce statul român vâsleşte cu atâta încredere şi iscusinţă printre curentele de idei, care în alte ţări aduc dezastru şi război ? De ce ţara noastră urmează cu atâta hotărîre un drum predestinat ? De ce totul se armonizează spre un destin nou şi fericit al neamului? Le vom răspunde cu mândrie: înţelepciunea şi experienţa veacurilor trecute ne călăuzesc şi Dumnezeul părinţilor noştri e cu noi. Dar ne vom aduce aminte şi de memorabilele cuvinte ale Regelui nostru, care, curând după Restauraţie, afirma cu tărie: „Ea trebue să-şi afirme fiinţa ei naţională şi integritatea hotarelor prin alte mijloace, decât pietrele de hotare şi piepturile vitejilor ei ostaşi.“ Omenirea năzueşte spre orientări noui şi nedesluşite până acum, iar neamul nostru face parte din acea omenire frământată de curente noui şi sbuciumată de dorinţi şi năzuinţi spre mai bine. In faţa acestor prefaceri ne întrebăm: cine este magul călăuzitor în furtunile vremurilor de astăzi? Cine potoleşte valurile patimilor deslănţuite şi porunceşte sufletelor agitate de furtună să se aşeze şi să se liniştească ? Cine a întrezărit atât de lămurit steaua noului nostru destin, încât a pornit cu atâta avânt şi tinereţe spre ea ? Răspunsul este pe buzele tuturora: Măria Sa Regele Nostru! Şi iarăşi vom întreba care este verbul vrăjit care, cu puteri irezistibile, mână neamul nostru spre drumul nouilor sale îndatoriri ? Care este puterea magică în faţa căreia se topesc ca ceara în faţa focului concepţiile învechite şi prejudecăţile ancestrale, care încătuşeau orice elan de creaţie şi progres ? Răspundem cu toată convingerea că puterea regeneratoare porneşte din chemarea Regelui la muncă, care după înalta Sa concepţie nu este numai o cheltuială de energie fizică sau intelectuală ci munca trebue să fie şi o credinţă şi o disciplină. Şi atunci toţi, din toate părţile lumii, vor înţelege că un popor muncitor şi viteaz ca al nostru, sub un rege activ şi înţelept popor care îşi duce cu vrednicie veleatul sub soare, care este gata oricând să-şi apere brazda, răsturnată din moşi strămoşi, şi a cărui viaţă este strâns şi indisolubil împletită cu acea a Augustului Său cârmuitor, păşeşte cu hotărîre şi încredere pe noul drum de creaţie şi glorie, pe care l-a deschis hotărîrea eroică a Regelui său. Şi fiindcă avem conştiinţa, că am pornit pe acest drum mântuitor, de aceia îl iubim pe Regele nostru, îl admirăm, fiindcă gloria regală împrumută ţării razele ei de purpură, şi-l sărbătorim cu prilejul acestei aniversări, fiindcă suflet din sufletul nostru, ne sărbătorim înseşi credinţele şi idealurile noastre cele mai sfinte şi mai măreţe. Credinţă şi muncă pentru ţară şi Rege este deviza străjerească. Ea trebue să fie împărtăşită de neamul întreg! Munca în sine reprezintă un efort şi o biruinţă pentru cel ce o prestează. Din ea se desprinde bucuria muncitorului de a se dărui unui scop superior ce-l depăşeşte. Şi tot ea constitue un titlu de recunoştinţă din partea ţării pentru ofranda curată pe care cel ce munceşte i-o închină cu dărnicie şi voie bună. Munca în intensul ei nobil de efort plăcut, care pune plăcerea de a munci înaintea muncii însăşi şi ne face să ne interesăm nu de cât se munceşte, ci de cum se munceşte. Faptul că munca era considerată degradantă pentru cine o purta, a ţinut pe loc atâtea secole societatea omenească, iar progresul civilizaţiei, de care ne mândrim astăzi, a venit să confirme nu numai dreptul de a î nunci al fiecăruia, consfinţit şi prin noua Constituţie, ci şi mândria de a munci. Ca factor al educaţiei naţionale, munca singură poate transforma o naţiune. Străjerismul pornit din nobilul îndemn al MS. Regelui este un sistem de acţiune, care sintetizează cele două moduri de a înţelege munca, luând de la fiecare numai latura de utilitate generală. Străjerismul are un câmp deschis de iniţiativă personală, care în acelaş timp asculta de o comandă superioară. Străjerismul eliberează pe tânăr din chingile concepţiunilor prea individualiste, îl integrează în societate, îi asigură un orizont mai larg de înţelegere. Străjerismul a pornit din înaltele concepţie de nouă educaţie a M. S. Regelui, care tinde să creeze din tineret oameni întregi şi desăvârşiţi. Străjerul ascultă de porunca Regelui său, îi înţelege dragostea sa nemărginită şi ştie că va muri cu drag pentru El când ţara i-o va cere. In acest spirit de Superioară concepţie etică şi naţională îşi face educaţia, — după prescriptele augustului său părinte, — Moştenitorul Tronului Mihai, Marele Voevod de AlbaIulia. Astfel vedem că Straja Ţării ca aşezământ de înaltă educaţie naţională a tineretului se întemeiază pe cultul muncii, luând fiinţă din însăşi necesitatea de viaţă a poporului român, pentru a-l conduce mai departe pe calea desăvârşirii, larg deschisă generaţiilor prezente şi viitoare, de înseşi Măjestatea Sa Regele Carol al II-lea puternic regenerator al vieţii de stat şi vajnic animator la munca pentru înflorirea ţării şi înălţarea neamului. Conducători vrednici şi înţelepţi ai ţării de astăzi, de mâine şi de totdeauna, M. S. Regele Carol al II-lea şi Marele Voevod Mihai au isbutit să inspire neamului cultul muncii, care, săvârşit cu dragoste şi voie bună, va chezăşlui veacurilor viitoare puterea de viaţă a poporului. EiMmsit lilipii slpsli Direcţia Generală a Propagandei Naţionale prin Oficiul Naţional de Turism deschide un concurs de fotografii străjereşti. Acest concurs se compune din 4 categorii. Fiecare categorie este dotată cu premiile următoare : 1 premiu I de 4.000 lei ; 1 premiul II de 2.000 lei; 1 premiu III de 1.500 lei; 1 premiu IV de 1.000 lei. Concursul este deschis pentru amatori şi profesionişti. Fotografiile vor fi exclusiv de genul reportaj (instantanee) pe clişee de orice dimensiune, iar copiile prezentate minimum formatul 13 I 18. Din fotografiile prezentate se vor tria cele care vor lua parte la concurs în măriri şi vor constitui „Expoziţia-concurs de fotografii străjereşti“, care va avea loc la O. N. T. cu începere de la 1 Iulie. Probele trebuesc depuse până la 20 iunie la O. N. T., str. Wilson 8, la serviciul de propagandă, cu menţiuneapentru Expoziţia-concurs de fotografii străjereşti* şi însoţite de numele şi adresa complectă a expeditorului. Detalii tehnice Categoriile de fotografii prezentate sunt: Categoria I: Grupe de străjeri la lucru în cadrul programului străjeresc (In timpul săptămânii străjeriei, sau alte ocazii). Categoria II: Tipuri de strâjere (oraş sau sat) în mişcare (instantanee) şi detalii. Categoria III: Ansambluri, grupe mari, iureşe, jocuri, aspecte de mulţime de străjeri şi strâjere. Categoria IV:Rezervată reporterilor profesionişti autorizați să pătrundă pe teren). Reportajul Serbării 8 iunie (ansambluri şi detalii). Mii D Kik gogă de încredere. I Băeţi şi fete în vârstă de 6—16 anî, se iau la Mare ■ de către o cunoscută peda-Amănunte la Adiţia ziarului. 21185