Glasul Bucovinei, octombrie 1938 (Anul 21, nr. 5444-5467)

1938-10-14 / nr. 5455

MM MMM­U Main II PIUS Notai credite de peste două miliarde franci pentru înarmare. — Italia aprobi discursul d-lui Hitler. Paris 13. — Membrii guvernului s’au întru­nit în consiliu sub preşedinţia d-lui Lebrun, preşedintele Republicei. D. Bonnet, ministrul Afacerilor străine a făcut o expunere asupra situaţiei internaţionale. D. Daladier, preşedintele consiliului şi mi­nistrul Apărării Naţionale, a supus spre apro­bare preşedintelui Republicii decretul prin care ministerul de război este autorizat să angajeze în cursul anului 1938 peste creditele deschise cheltueli ce se ridică la 1.420 000.000 franci pen­tru diferite servicii ale apărării naţionale. D. Campinchi, ministrul Marinei de Război a supus deasemenea spre semnarea şefului sta­­tului un decret prin care ministerul Marinei este autorizat să angajeze pe anul 1938 peste credi­tele deschise cheltueli în sumă de 887.500.000 franci. Mişcare în diplomaţie Din informaţiile culese la terminarea con­­siliului de miniştri reese că d. Francois Poncet, actualmente ambasador al Franţei la Berlin, va fi numit ambasador la Roma. D.­ Coulondre, care deţine funcţia de am­­basador al Franţei la Moscova, va fi numit în locul d-lui Poncet la Berlin, in timp ce d. Massigli, directorul afacerilor politice din mini­sterul de Externe, va fi numit ambasador la Ankara. Pe de altă parte, se precizează că decre­tele semnate azi dimineaţă au fost stabilite în afara planului pe care îl pregăteşte guvernul în vederea refacerii economice şi financiare a ţării. In cursul viitoarei deliberări a membrilor guvernului vor fi examinate măsurile pe care preşedintele consiliului de miniştri competenţi înţeleg să le ia în acest scop. Italia aprobă discursul d-lui Hitler Roma 13 (Ridor). — Publicaţiunea ofi­cio»sa „Informazione Diplomatica* publică ur­mătoarea nota: ‘­cercările responsabile iUtiene, discursul­­ IR, din Baabr,st., In pronunţat de Führerul-cancelar la Saarbrücken este aprobat tară rezerve, atât în ce priveşte Su­bstinţa, cât şi în ce priveşte forma Un. Fuehrem* a afirmat încă odaia, în ch­pu­­ţie şi aceleaşi decoruri. In consfătuirea ce a avut loc în zlot de 11 Octoswie 1938, între d. Rezident Regii,­­d. Secretar General si Ţ­nitului şi d. Primar al cel mai limpede și mai solemn, ca Oiir.na.u|M„„,„p,„j„, s’au aprobat toate con-VIC. »acea cu­­o»« froposide, d,a și OT urmând c. des­tropoarele tancez și ciglez. Dar Filtonul nu dl,,d^cV'niagimii 3â'aibi lac­­.»a 15 Octom­­poate să treacă sub tăcere faptul incontestabil Vf.(e (938 că există în Franţa puter­nice grupări şi partide Care voesc ră­s cidra statelor tutan­tme şi y.care regretă făţiş că Sa fost foloast prilejul, Socotit favoabil, pe care îl oferea chestiunea mmâ. Bi J H Hill Se ştie pe de altă parte că In fruntea a­­cestor mişcări răsboinice se află, pretutindeni, evreu, ur, ţFü­hrerul a atras in chip tem­ de o­­porun atenţia poporului german şi a imun a­­supra activităţii acestor grupări şi partide fa­vorabile unui răsboiu preventiv împoriva Italiei şi Germaniei şi, tot atât de oportun, a lăsat sa se înţeleagă ca Germania — şi cu atât mai puţin italia, se adaugă la Roma, — nu se lasă cloroformizată. Cercurie responsabile italiene sublineszâ că de acum înainte amatorii de războia pre~­veniv sunt în întârziere. In tuna şi in ura de care sunt orbiţi, ei mai dorjtoar să viseze un rpsboiu preventiv, câei a încerca sap tecă ar însetau» pentru ei a înfrunta supremele riscuri. Contra blocului itate german de 125 mi­lioane de oameni, bloc a cărui masă numerică, creşte cu un milion pe fiecare an, contra a­­cestui bloc care dispune astăzi de forţe impo­zante şi de cele mai favorab­e poziţii geogra­fice pe uscat, pe mare şi in aer, contra acestui acureşti 13. (Prin telefon) Z­iu­a de naş­­tere a Suveranului a fost întotdeauna prilej de respectuos omagiu pe care Ţara La adus A­ces­tuia ce veghează permanent la propăşirea sta­­tului nostru întregit. Anul acesta Ţara întreagă recunoscătoare că prin noua Constitute adusă de El, s'a ajuns la pacificarea sufletelor şi la solidarizarea tutu­­ror Românilor, va lua parte la această sârbă»­toare nu numai pentru a» şi manifesta sen­timen­­tele de devotament, dar şi pentru a»i dovedi Lui, Regelui Carol II, că este unită în jurul Tronului și gala oricând pentru jertfa supremă. Un program grandios al solemnităților a fos’ alcătuit. La Sinaia Solemnităţile vor începe la ora 11.30 di» bloc solidar în m j'oace șs In spirit, nu mai minesta prin oficierea la Mănăstirea Sinaia a — - - - - -' J — — Tr ’ ' r- 3 ------ * a este nimic de făcut. Nu mai rămâne decât pa- unu* Te*Deum la care vor lua parte: Curtea, Comandantul garnizoanei Sinaia, ofițerii super Cea, adevărata pace, dupâ exemplul dat la AA ii opH aut­u Problema Teatrului Naţional din Cernăuţi este rezolvită Im urma stăruinţelor depuse la Bucureşti, Direcţia generală a teatrelor a admis ca Teat­­ru! Naţional din Bucureşti să de« în fiecare iară, în «tiară de turneele ce va face, trei re­prezentaţii fixe la Teatrul Naţional din Cer­năuţi, cu piesele ce se joacă pe scena Teatru 21877 Cele mai nouă stofe DOROBANŢUL de calitate şi desen superior în magazinul engros „VARTEX“ desfacerea exclusivă a produselor fabricei „DO­ROBANŢUL“ Cernăuţi, str. Bucureştilor 7 (în curte) Aniversarea zilei de naştere a M. S. Regelui Programul solemnităţilor de Duminică 16 Octombrie (De la Redacţia noastră din Bucureşti) m­ori din această garnizoană, Pretorul plăşii Sinaia, Primarul şi notabilităţile oraşului. O companie de onoare cu drapel şi muzică va da onorul. Felicitările Curtenilor v­in holul Castelului Regal, la ora amiezii, Curtenii M. S. Regelui se vor înşirui şi vor a­­ştepta pe Majestatea Sa. Dl. Ernest Urdărianu, Ministrul Palatului, va prezenta, în numele Curtenilor, cuvenitele felicitări. Felicitările Guvernului I. P. S. S. Patriarhul Miron, Preşedintele Consiliului de Miniştri, va merge la Sinaia şi va prezenta Majestâţii Sale Regelui felicitări şi crez şi distribu­­arări de bine în numele întregului guvern. 1 39 la Castelul de Reşedinţă va fi ora dejunului. pe Bucureşti La orele 11.30 dimineaţă se va oficia la Patriarhie un Te-Deum. Vor lua parte : Gu­ver­nul­ şi autorităţile civile şi militare. In curtea Patr­iar­hiei va da onorurile un escadron de onoare pe jos,­­’ "apel şi muzică, din Regimentul de Gardă Cu...­­. §*a Tari La aceeaşi ora se vor oficia în toata Ţara servicii divine la care vor lua parte autorităţile civile și militare, iar în localitățile unde sun­­ trupe, câte o companie sau escadron de onoare.

Next