Glasul Bucovinei, mai 1939 (Anul 22, nr. 5612-5633)
1939-05-03 / nr. 5612
N\km Miercuri 3 Mai 1939 A 0 Ziarul: Telefon N înscris în registrul publicaţiilor p. Mai 1938__Proprietar: Institutul de j.. Director responsabil: Dr. GAN NATIONAL ROMANESC APARE ZILNIC Tipografia: Telefon Nr. 29-1ribunalului Cernăuți, S. III, sub Nr. 15/38 din 26 lie şi Editură „Glasul Bucovinei“ S. A.R. Cernăuţi AUREL MORARIU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Cernăuţi, Strada Iancu Flondor 33 sau D. Petrino Nr. 1 Congresul breslelor muncitoreşti— Integritatea hotarelor româneşti Marele discurs al d-lui prim-ministru Armand Călinescu. — Totul pentru armată şi apărarea naţională.— Drastic răspuns agitaţiilor revizioniste. Când se va schiţa de undeva o încercare de atingere a teritoriului nostru, ea se va izbi de cea mai hotărîtă şi neclintită rezistenţă. Bucureşti 2 (Prin telefon).— Primul congres al breslelor, care a avut loc într’o atmosferă de caldă şi vibrantă solidaritate naţionala, ilustrează în toată manifestaţia lui starea de spirit cea mai îmbucurătoare, aceea că muncitorimea s’a încadrat cu devotament în nouile orânduiri sociale, afirmându-şi sincer şi puternic încrederea în conducătorii de azi ai ţării. Congresul s’a deschis în prezenţa d*lor : Armand Călinescu, preşedintele consiliului de miniştri, Mihail Ralea, ministrul muncii, general dr. N. Marinescu, ministrul sănătăţii, Ion Bujoiu, ministrul economiei naţionale, M. Ghelmegeanu, ministrul comunicaţiilor Victor Slăvescu, ministrul înzestrării armatei, Eugen Tinteanu, subsecretar de stat la departamentul presei şi propagandei, etc. Cuvântarăm clui ministru Puhin Ralea Deschizând congresul, d. ministru Mihail Ralea a scos în evidenţă simţul de solidaritate muncitorească, instinctul de asociaţie, care s’a vădit în rândurile muncitorimii ca un răspuns la apelul de a se alcătui în bresle puternice şi care a îndemnat pe d. ministru Ralea să înjghebeze noua lege a breslelor, care a adaptat legiuirile muncitoreşti la structura claselor muncitoare, la tendinţele şi principiile noului regim. Prin bresle s’a pus capăt desordinelor ce măcinau energia muncitorilor şi ciocnirilor între diferitele categorii de muncitori. Am ajuns atunci prin noua lege a breslelor la concepţia unui sindicat unic peţinut, care nu suprima totuşi libertatea asociaţiei, şi nu mai constituia monopolul personalităţii juridice pentru sindicatul majoritar. Am ajuns la concepţia sindicatului dirijat, care obţinea fiinţa sa nu prin justiţie, ci printr’un decret regal, satisfăcând în această privinţă nu numai principiul concentrării sindicale, nu numai principiul solidarităţii muncii naţionale şi autorităţii, dar şi principiul specializării, care selecţionează munca româneasca. Apoi, d. ministru Ralea insistă asupra elanului cu care muncitorii şiau dat adeziunea la principiile politice care stăpânesc azi ţara. Insistă deasemenea asupra faptului că toate legiuirile muncitoreşti au pornit din iniţiativă reală. Discursul unui prim-ministru Armend Călinescu D-l prim-ministru Armand Călinescu a rostit următorul discurs: Am venit la acest prim congres al breslelor nu numai dintr’un simţământ de dragoste şi de solicitudine pentru muncitorime, pe care Dvs. o veţi înţelege uşor, dar am venit totodată ca să simt eu însumi care este ecoul acţiunii duse azi de membrii guvernului, în cercetarea doleanţelor muncitoreşti, şi am venit în al treilea rând să înţeleg care ar fi doleanţele pentru vitor. (Aplauze). Daţi-mi voie să vă mărturisesc, cât sunt de mulţumit în faţa manifestărilor la care am asistat. Am văzut recapitulându-se rezumativ realizările de până azi: îmbunătăţirea contractelor de muncă, în special cu privire la concedii, îmbunătăţirea legii asigurărilor, în special cu privire la pensiile de tărumţe. (aplauze), organizaţia „Muncă şi Voe Bună“, acţiunea de construcţii muncitoreşti şi în fine realizarea pe teren a nouilor organizări în bresle (aplauze). Dar mai presus de acestea, am înţeles aci starea de suflet a muncitorimii. Am văzut că în locul unei muncitorimi divizate ori, avem azi o muncitorime unită (aplauze prelungite, strigăte de bravo). In locul unei muncitorimi, care era lupta în slujba unor interese politicianiste, azi avem o muncitorime care lucrează în slujba numai a intereselor ei proprii (aplauze). Am văzut aci că în locul unei muncitorimi, care se lăsa odinioară rătăcită de i aspiraţii din afară, avem azi o muncitorime mânată şi însufleţită numai de sentimentul patriotic şi naţional (aplauze prelungite). Am văzut în fine o muncitorime, care în locul celei ce era, care încerca timid, în ascunzişuri, să-şi sărbătorească ziua, azi îşi consacră ziua ei de sărbătoare în faţa şi împreună cu guvernul ţării (aplauze îndelung repetate). Nu pot să schiţez aceste înfăptuiri şi să prind această stare de suflet fără a ne situa imediat în cadrul care le-a produs şi care le înlesneşte existenţa, în cadrul noului regim, creat la 27 Februarie 1938 (o voce: „Trăiască Regele“. Aplauze prelungite şi îndelung repetate, ovaţii). Da, delor, în declaraţia Dvs. s’a rostit instinctul acestei naţiuni, care se vrea apărată. Pentru apărarea ţării nu numai că nu trebue să cruţăm nici o jertfă, dar trebue să păstrăm o veghe de fiecare clipă (aplauze). Se spune că în presa dintr-o ţară vecină se vântură azi unele revendicări înspre România. Se spune chiar că aceste revendicări le înfăţişează ca sprijinite şi de alte puteri străine. Asemenea agitaţiuni nu sunt de natură să înlesnească raporturile de bună vecinătate şi amiciţie pe care le dorim noi. Asemenea metode nu sunt de natură să Astfel, ceeace n’a putut realiza pentru muncitorime vechiul regim de pretinsă democraţie, realizează azi un regim de autoritate, dar cu dragoste pentru muncitori (vii aplauze). Ceeace n’a realizat eri o constituţie veche, a înlesnit constituţia nouă, a cărei fiinţă şi al cărei semn e înainte de toate munca (aplauze). N. S. Regelui i se datoresc realizările de asi dar, delor congresişti, un lucru trebue să fie bine înţeles şi adânc săpat în mintea tuturor: toate aceste realizări n’ar fi fost posibile, nar fi fost înfăptuite fără înţelegerea superioară, fără dragostea adâncă, fără îndemnul de fiecare zi, fără încurajarea continuă pe care o dădea rezolvării problemelor muncitoreşti iubitul nostru Suveran, M. S. Regele Carol II (aplauze prelungite ; adunarea în picioare ovaţionează îndelung pe M. S. Regele). Iniţiativei şi muncii Maiestăţii Sale îi datorăm cu toţii realizările de până azi în domeniul revendicărilor muncitoreşti (aplauze). D-lor congresişti, naş mărturisi pe deplin simţămintele pe care leîncerc azi, dacă naş sublinia un fapt care sa produs aci şi care va avea desigur un mare răsunet dincolo de aceste ziduri. Reprezentanţii cei mai autorizaţi ai muncitorimii, mărturisindu-şi simţămintele lor de dragoste de ţară, grija lor de libertatea şi viitorul neamului, au declarat solidar: „înţelegem ca o ilustrare a acestor simţăminte să jertfim din puţinul câştigat cu greu pentru înzestrarea oştirii ţârii (aplauze prelungite). Ca preşedinte de consiliu şi ministru al apărării naţionale sunt îndeosebi mişcat de actul Dvs. şi ţin sa vă exprim aci mulţumirile guvernului (aplauze), lămurească situaţia. De aceea, ţin să declar hotărît de aci că nici un moment, nici un reprezentant autorizat al unei puteri străine nu ne-a făcut vreo sugestie despre sacrificii ale noastre în legătură cu teritoriul ţării. NU căeri n’am văzut şi nam simţit o încurajare a unor asemenea agitaţiuni. Dimpotrivă, pot afirma că pretutindeni politica guvernului român, politică de demnitate şi de apărare a integrităţii ţării, a găsit o deplină înţelegere (aplauze prelungite, strigăte de bravo). Mai mult chiar, au fost fruntaşi streini care ne-au spus că dacă o (Citiți continuarea pe pag. II-a) Integritatea hotarelor românești f "HIG 1