Glasul Mureşului, ianuarie 1934 - iunie 1935 (Anul 1-2, nr. 1-29)

1934-01-22 / nr. 1

2 Pagina culturală. Deşi „Glasul Mureşului“ este un ziar ce urmăreşte cu deose­bire desfăşurarea vieţii politice din acest ţinut, având atitudini răspicate şi convingeri manifesta­te cu fermitate sub egida parti­dului naţional liberal, totuşi con­vinşi fiind de marea importanţa a preocupărilor şi înfăptuirilor cul­turale, deschidem această pagină tuturor năzuinţelor şi problemelor culturale şi ştiinţifice ce intere­sează judeţul Mureş. Vom ţinea în această pagină o reală evidenţă a mişcării cultura­le din ţinutul Mureşului, aducând cuvântul nostru de îmbărbătare pentru toţi aceia cari din obscure cutmnaşe, sau de la oraş, prin grai, prin scris sau prin fapte, contri­­bue la răspândirea culturii în po­por, sau veghează neadormiţi la afirmarea drepturilor şi a mând­riei naţionale. In fiecare număr vom aduce un articol cultural, o poezie, di­verse în­semnări pe marginea realizărilor culturale, recenzii, no­te, impresii, căutând să înfăţişăm cât mai obiectiv toate străduin­ţele ce se încordează pentru răs­pândirea culturii româneşti. Ţinând să unim într’o cât mai fecundă colaborare cultura cu po­litica, nu ne îndoim că această pagină va avea prilejul să însem­neze ceva mai mult, sub rapor­tul iniţiativelor şi realizărilor, de­cât în mod obişnuit însemnează o pagină culturală la un ziar. Vasile Netea. Final. Ca mâine se va naşte în noi dezamăgirea Şi dezolaţi vom plânge pe criptele din noi, Când putredă de toamnă ne va muri iubirea Şi-om pribegi departe cu gândul înapoi. Ca mâine va fi ora când va ’ncerca pustiul Pe sufletele noastre s’arunce văl cernii, In cripta amintirii vom coborî sicriul Cu fericirea noastră ce’nvinsă a murit. Ca mâine va fi ora de crudă despărţire. Pe un peron de gară pustiu şi anonim, Iţi vei usca’n batistă „trei lacrimi de iubire“ Ci eu voiu strânge ’n suflet un proaspăt ţin­flirim. Şi dacă vreodată ne-om întâlni 'ntr'o gară înstrăinaţi vom trece alăturea de noi, Va fi poate o toamnă, o ’nceţoşată sară Şi-om pribegi departe făr’a privi ’napoi. C. Ștefaniu Trei folklorişti mureşeni Viaţa, tumultul colectiv, psihologia spirituală a unui popor îşi capătă o configuraţie în plăsmuirile sale artistice, recunoscute ca singurele gradaţii ale evoluţiei lui. Bazaţi pe acest adevăr, ne dăm îndeajuns de bine seama, dece la alte neamuri s’au semnalat încă din sec. XVlI-lea folklorişti de seamă (Gios­­sipe Paravana-Spania). Pentru noi n’a fost o problemă, o preocupare cu aderenţe serioase decât abia la mijlocul veac. XlX-lea (V. Ale­xandri şi Alecu Russo) şi spre sfîrşitul lui, cînd molecula de cristal a poeziei populare îşi reflectă insistent lumina la porţile sufletului cîtorva cărturari, pa­sionaţi căutători ai acestor nestemate, în diferitele colţuri ale pământului locuit de români. Numele unui: Tudor Pam­­file, Radulescu-Codin, S. Fr. Marian ori I. Pop-Reteganul sau Iuliu Zane, cresc în aureola unor merite care vor rămâne nedepăşite. Judeţul nostru a dat in trecut cîteva figuri de mari cărturari şi apologeţi ai naţionalismului (Petru Maior, Gh. Şin­­cai, Const. Romanu-Vivu, Al. Papiu Ilarian, Vasile Pop, Virgil Oniţiu şi N. Petru-Petrescu-Moşul), evocate cu multă căldură în broşura „Figuri mureşene“ a celor doi harnici oameni de muncă pe tărîm cultural ai Mureşului de sus, Pr. F­ugen Nicoară şi Vasile Netea. Epoca postbelică începută cu decor şi paradă naţională, nu ţinu mult. Ea sfîrşi ca toate actele emoţionale, intr’o moleşeală. Contigente de tineri — mă­duva satelor noastre — dau asalt uni­versităţilor. Imre aceştia se situează cei dintîi culegători ai folklorului mureşan: Simion Rusu, Aurelian Bor­şianu şi Teodor Podariu. Din trei regiuni deosebite şi ca structura şi ca mediu cosmic, activitatea lor — în um­blet de albină — îngrum­oind mate­rial — produs al sufletului ţărănesc — au scos la iveală mărgăritare, cari peste puţin timp erau să fie încredin­ţate uitării definitive. Aceşti tineri, în timp ce alţi colegi de ai lor făceau chefuri sau îşi întrebuinţau tinereţea in mod inutil, au cutreerat regiunea de baştina şi au prins pe hârtie: proverbe, cântece, snoave, ghicitori, basme, jocuri, descântece de boală, de vrăşmaşie sau de dragoste lipicioasă. Astfel, Simion Rusu, încă din cl. 1-11 de liceu adună prin caetele de aritme­tică şi geometrie chiuituri „de la ei din sat“. Apoi, când „chiuiturile“ luaseră locul problemelor de aritmetică şi geo­metrie, când sufletul „consătenilor“ i-a oferit tot mai mult şi mai variat mate­rial, Simion Rusu îşi încred­inţează „cu­legerile folklorice" revistelor: Tudor Pamfile, Isvoraşul, Doina, Comoara Satelor, Sămănătorul şi altor publi­caţii de acest gen, al căror colabora­tor fu tot timpul. Regiunea Reghinului şi-a găsit în S. R. omul care trebuia să prindă sub condeiu, tot ce repre­zenta un gest, o formă de expresie a unor porniri lăuntrice ale ţărănimii. Şi-a slujit cu multă dragoste regiunea, i s-a dăruit ei, fiindcă a iubit şi apreciat în mod sincer ţăranul fie el de pe Câm­pie ori de pe Valea Mureşului sau a Gurghiului. Dovadă sunt cele câteva zeci de piese de teatru apărute în edi­tura Anca (Cluj) pe care le-a scris pen­tru săteni, dîndu-le un cadru de loca­lism ardelenesc şi coloare locală (In calea duşmanului, Primăriţa ş. a.). Fla­mura altor chemări i-a îndreptat paşii pe drumul începutului (folklorului). Ro­dul cercetărilor, observaţiilor neîntre­rupte, au fost volumele: Scânteuţe (poezii populare) şi Poveşti ardele­neşti. Viaţa şcolară i-a scos în cale un intelectual distins şi folclorist pasionat, pe tînărul Aurelian Borşianu din Deda. Tovărăşia lor pe acest tărâm a dat un bun rezultat. Au scos, în cola­borare, cartea: Leacuri şi descântece din p­­or. Prietenul său de şcoală şi tovar­ă întru preocupări, dl Aurelian Borşianu pornise cu avânturi şi pregă­tiri mai serioase. Toate năzuinţele lui au dus la muncă fecundă, remarcată de timpuriu. Un debut strălucit au consti­tuit cele 12 caete cu folklor muzical (tipărite la Cluj) pentru cari au luat premiul compozitorilor români de 5000 Lei. O prodigioasă activitate publicistică (a colaborat la revistele: Doina, Isvo­­raşul, Tudor Pamfile, Revista noastră şi Comoara Satelor) îi aduce de pre­tutindeni elogii. Urmând aceloraşi în­demnuri, din dragoste pentru tezaurul de produse ale sufletului poporului care şi-a arătat revolta în muget de furtună,­­veselia şi amărăciunea în strofe tulburi turnate pe tipare de gând, nu se putea ca să nu fie ispitit de perfecţiunea po­eziei populare. Dl Aurelian Borşianu o culege şi ne-o redă în forma ei pri­mară în volumul „Flori de nalbă“. Amintisem la începutul articolului nostru numele dlui Teodor Podariu fiind cel mai tânăr şi mai nou trecut în rândul folcloriştilor ardeleni. Inteli­genţă robustă şi expresivă, s-a distins şi a fost apreciat încă de student pen­tru interesul şi devotamentul cu care a lucrat pe tărâm folkloristic. Fapt ce i-a adus omagiile „Astrei" (tipărindu-i şi broşura) prin peana păr. Ion Agârbi­­ceanu în prefaţa la Flori de pe Câm­pie. D. Podariu a colaborat şi continuă să colaboreze cu folklor la diferite re­viste şi gazete. Am auzit că munca întreprinsă de Simion Rusu şi Aurelian Borşianu în regiunea Reghinului şi a Mureşului de sus, va fi dusă mai departe — şi să sperăm — la bun sfîrşit. Ea va fi cu­prinsă într’o carte vastă de folklor mureşan ce o vor scoate aceiaşi neo­bosiţi cărturari ai judeţului, cari ne-au dat reunire într’un singur volum, cele şapte „Figuri mureşene“. Judeţul nostru se vrea desţelenit. Lucrătorii se anunţă. Haideţi dar să începem ! Nicolae Albu­ PAGINA CULTURALĂ. Un talent: C. Ştefăniu Nu l-am văzut niciodată, dar ştiu că trăeşte la Teaca, melancolic şi inspirat, de unde colaborează cu hărnicie la câteva din cele mai de seamă reviste româneşti: Adevărul literar, Gând ro­mânesc, Revista scriitorilor şi scriitoa­relor române, Progres şi Cultură, Hi­­perion, Orientări, Colinda, etc. Printr’o carte poştală, trimisă­­le Bacău, acum câteva luni, mă anunţa că are gata, în manuscris, un volum de poezii: „Game“. Talentul lui Ştefăniu e un talent ro­bust, matur, limpede, in care sbuciu­­mul sufletesc se reliefează grav şi­­de­licat. O simţire adâncă, impresionantă, e izvorul de inspiraţie al acestui au­tentic poet. Versul e cizelat cu măes­­trie, cu pasiune, împletit în cadenţe suave. Ştefăniu nu e modernist, deci n’are surpriza şi ermetismul imaginilor, dar în schimb are o muzică atât de insinuanţ­ă, de fermecătoare, încât la ce­tirea ori­căreia din poeziile lui Ştefăniu îţi simţi pleoapa tremurând. Tristeţe şi lumină, iată caracteristica lui Ştefăniu. De ce nu părăseşti Teaca, Ştefăniule, de ce nu cauţi un oraş cu prietenii mari şi cu tiparniţe multe ? In numărul trecut al „Gazetei Mure­şului“ entuziastul învăţător de la Band, Ştefan Ceontea, a tipărit o interesantă şi foarte binevenită propunere cu pri­vire la înfiinţarea „Şoimilor Carpaţilor“ pe lângă despărţămintele „Astrei“ din judeţul nostru. Judecând după admirabilele rezultate ce „Şoimii Carpaţilor“ le-au dovedit la Cluj şi Braşov, desigur că propunerea lui Ştefan Ceontea trebue luată în con­siderare cu toată seriozitatea şi cu do­rinţa unei cât mai grabnice înfăptuiri. Ne permitem o întregire a acestei frumoase propuneri. Camarazii de muncă ai lui Ştefan Ceontea — învăţătorii — pentru care de altfel a fost făcută pro­punerea, prin noile atribuţiuni ce le pri­mesc prin legea instrucţiei preregimen­­tare, au un minunat şi lesnicios prilej de a înfăptui în cadrele acestei instrucţii organizarea „Şoimilor“. Ştefan Ceontea, oferă-ne un exemplu ! Un frumos succes a avut con­certul ţinut la Palatul Cultural de tânârul cântăreţ G. Stanescu, cu concursul D-rei Margareta Adam soprană şi a D-lui C. Alexan­­drescu bariton. Artiştii s-au achi­tat cu deosebit talent de frumo­sul şi eclecticul program. Teno­rul Stanescu pleacâ din nou la Viena să’şi desăvîrşească studiile. Direcţia cursurilor de vara din Cristur, cu aprobarea Onor. Mi­nister al Instr., deschide concurs pentru cea mai bună lucrare, al cărei titlu să fie: Clementul ro­mânesc în secuime. Şcoala şi Biserica ca mijloace de pro­movare. Constatări și propu­neri. Lucrările se vor prezenta D-lui Dr. N. Creţu până la 15 Maiu 1935. Celei mai bune lucrări, i se va acorda un premiu de 20.000 L. Glasul Mureşului

Next