Glasul Mureşului, ianuarie-iunie 1936 (Anul 3, nr. 45-67)

1936-01-12 / nr. 45

Plata! Marcşuînl PAGINA CULTURALA. Port românesc de pe IHureş — Fetiţă din com. Filea: D-ra Lucretia Cazan — (Din volumul de folclor »Mureş, Mureş apă lină*) Sfinţirea bisericei ori» rom. din Icland Dela „Astra“ Către preşedinţii Cercurilor Culturale Domnule Preşedinte, Nu de mult s’a încheiat un an de muncă pe terén cultural în ca­drele societăţii veşnic activă ,,As­­tra“. In urma muncei îndeplinită cu zel şi hărnicie, Desp. nostru a fost clasificat cel mai harnic pe întreagă ţara. In eluptarea aces­tei merituoase clasificări, aţi adus o foarte importantă parte de jert­­felnică muncă şi D-voastrr, cu harnicul cerc ce conduceţi. Vă rugăm deci să binevoiţi a primi întreaga noastră recunoş­tinţă şi binemeritata laudă, de care aţi ştiut să Vă învredniciţi prin stăruitoare şi neobosită hăr­nicie şi muncă. Domnule Preşedinte, am ajuns în pragul unui an iiou de acti­vitate, când sosit este şi timpul prielnic de a desţeleni ogorul cui­­turei neamului şi al însămânţa cu alesele învăţături şi îndrumări prin care se înalţă o naţiune condu­cătoare de ţară, şi prin care se poate asigura domnirea ei în vii­tor, ca păstrătoare a credinţei strămoşeşti, dar şi a iubirei pa­trimoniului sfânt, câştigat prin jertfele părinţilor şi înaintaşilor noştrii. u stăruinţă cu toată căldura şi cu toată însufleţirea Vă rugăm Domnule Preşedinte Începeţi din nou munca D-voastră gratuită pentru binele neamului,"pentru luminarea celor umiliţi, pentru ri­dicarea celor căzuţi, pentru întă­rirea celor slăbiţi, pentru apropie­rea către veşnicile adevăruri prin care trăiesc şi se mântuesc po­poarele : credinţa în Dumnezeu, mândria naţională şi jertfa pen­tru Ţară, dar şi tăria prin înţe­lepciunea pusă în munca de ex­­plotare a tuturor bunurilor pămân­tului etnic. Aţi re lizat lucruri frumoase şi înălţătoare in anul trecut, conti­nuaţi înfăptuirile care vă însufle­ţesc. Strângeţi alături de D-voas­tră toate sufletele dornice şi toate inimile calde, care vi vor ajuta şi munca va fi mai uşoară şi ro­dul va fi îmbelşugat şi binecu­vântat Contaţi in tot timpul şi pe sprijinul nostru, care v’il ofe­rim cu elan şi cu sacrificiu. Nu desarmap la uneltirile întunericu­lui vrăşmaş. Nu uitaţi că, în a­­ceastă muncă şi jertfă nu sunteţi singuri, ci sute şi mii, poate mi­lioane de suflete au aceiaş cre­dinţă, că inimile lor sunt animate de aceiaş dor nâpraznic, după un viitor mai luminos, mai bun, mai fericit şi mai românesc. Nu uitaţi deviza „Astrei“ care este per aspera ad ,.Astra“ Reghin, la 22 Decemvrie 1935. Preşed. desp. Astra Reghin. Dr, E Nicoară In anul 1927 românii din Icland au început a-şi clădi o măreaţă casă de închinare, ajun­gând încă în anul 1928 sub aco­periş. Au urmat însă greutăţi peste greutăţi. Stăpânitorii din 1929— 1933 au rămas surzi la cererea de ajutor a credincioşilor. In primăvara 1935 însă a venit la Tg.-Mureş d. Al. Lapedatu, ministrul cultelor, când d-l Emil Dandea preş. org. liberale şi păr. protop. stavrofor St. Rusu sena­tor, au arătat că este o chestie de prestigiu românesc, ca atât biserica ortodoxă din Icland, cât şi cea gr. cat. din Tg.-Mureş, să se termine. D. ministru a promis pentru prima 100.C0C) Lei şi pentru a doua 60.000 Lei, la conferinţa ţi­nută la Primăria Tg.-Mureş. Erau unii cari necrezâtori că făgăduiaia să va împlini în aceste zile grele pentru bugetul statului. Insă vorba d-iui ministru Alex. Lapedatu s’a realizat, banii au venit. Biserica gr. cat. din Tg.­­Mureş, cu ajutorul dat de Primă­rie, Prefectură şi Minister, in a­­nul 1935 un toial de 2 milioane, este gata de sfinţire. Biserica ort. dm Icland cu a-, jutorul de sus, la care s’a adaus 30000 Lei din partea episcopiei Cluj şi alte sume din partea preo­ţilor din protopopiat, 1500 Lei dela d. E Dandea şi cu ajutorul credincioşilor s‘a terminat şi s-a sfinţit cu pompa cuvenită a 3-a zi de Crăciun. P. S. S. Episcopul Nicolae ai Clujului fiind suferind serviciul a fost condus de către dd. consilier episcopesc Dr. Sava şi protopop Rusu, înconjuraţi de preoţii: Stoi­­covici— Cristeşti, Moruşca - Icland, Viscreanu— Band, Sângeorgeanu — Petea, Oltean—Berghia şi dia­conul episcopiei. Răspunsurile au fost date de un cor bine orga­nizat de păr. Sămărghiţan. Ori cât de mare este biserica, ea s-a dovedit neîncăpătoare pen­tru credincioşii veniţi din toate părţile,* am remarcat pe lângă ton fruntaşii locali şi pe cei din comunele Petea, Iclănzel, Lechin­­ţa, etc. ín frunte cu primarii. Intre intelectuali am remarcat d-nele R. Rusu, E. Popovici, Sân­­georgean, Sămărghiţan, etc. şi d-nii Dr. Dandea, Dr. Florian, Dr. Haler, A. Jovrea, etc. Cuvântarea inaugurală a fost rostită de păr. protopop Rusu, iar predica de păr. consilier Dr. Sava, cari au arătat însemnătatea actului şi a zilei. D. E. Dandea, a arătat cum după multă aşteptare Iclănzenii au avut norocul să afle in d-nul ministru Al. Lapedatu, pe omul înţelegător şi iubitor în al bune­lor fapte, cu ajutorul căruia şi cu vrednicia proprie a credincioşilor s-a putut ajunge la sărbătoarea de azi. Îndeamnă pe credincioşi să aibă încredere în Tron şi con­ducătorii acestei ţări, care este a românilor pe veci. După serviciul divin a fosi o masă comună la păr. local Mo­ruşca, unde s-a toastat pentru P. S. Episcop Nicolae, păr protop. Rusu, E. Dandea şi gazda căsii. La ora 4 credincioşii au înce­put a se împrăştia la casele lor cu mare mulţumire sufletească. însemnări In vremurile noastre, când adversarii politici vor să în­tunece munca de ap-oape un secol a partidului liberal şi sâ nu recunoască progre­sele serioase făcute în ultimii 60 de ani în această ţară, graţie partidului nostru, cre­dem că este o datorie sfânta a soldaţilor credincioşi ai ideii national-liberale din zi­lele noastre, ca să scoată în relief tot ceeace a înfiinţat el. In acest scop, Aşezămân­tul Cultural Ion C. Buitianu a scos o serie de lucrări, între care şt Scrisorile fami­liei I. C Brătianu apărute în 5 volume. Ele cuprind istoria acestei ţâri dela 1859—1891. Pentru organizaţii şi Dv. costul total este de 3Ó0 lei. Ar fi de dorit ca biblio­tecile, instituţiile şi membrii partidului să aibă aceste vo­lume de mare valoare edu­cativa, mora â şi politică. Facem apel călduros la prietenii noştri să binevoiască a ne comunica câte colecţii sâ le trimitem, achitând cos­tul anticipat. Primăria Tg.-Mureş a do­nat doua mari tăbli de mar­moră pentru biserica gr-cat. Acestea vor fi aşezate la in­trare, cu inscripţiile obicinuite. Primăria a rugat conducă­torii bisericei, ca sfinţirea să se facă deodată cu congre- Agru-lui care se va ţine în Tg.-Mureş, şi anume pe o dată între 1—15 Septembrie 1936, când vor fi în oraş mai multe manifestaţiuni ro­mâneşti. Intre altele atunci va avea loc tot în Tg.-Mureş, congresul uniunei oraşelor dm România, o expoziţie cu reducere pe calea ferată, etc. In şedinţa delegaţiei jude­ţene ce s’a ţinut la 20 Nov. s’au acordat noui ajutoare pentru bisericile româneşti din judeţ. Dmtre bisericile ortodoxe au primit următoarele : Sângerul de pădure 2000 lei, Urisiul de sus 3000 lei, Aiuniş 2000 lei, Iclandul Mare 2000 lei, Sâncraiul de Mu­reş 2000 iei, Coronca 2000 iei, Pogăceaua 2000 Iei, Şău­­lia 000 lei şi Deleni 2000 Lei. S-a acordat oficiilor pa­rohiale gr. cat. câte un aju­tor de: Cuieşd 3000 lei, Şăuşa 5000 lei, Ernei 2000 lei, Frnnzeni 5000 lei, Co­mori 2000 Lei, Filipişul mic 2000 lei şi Lâureni 2000 lei. 2

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék