Glasul Mureşului, iulie-decembrie 1936 (Anul 3, nr. 68-88)
1936-07-15 / nr. 68
I Anul III. No. 68. Tg.-Mureş, 15 Iulie 1936. mureşului GAZETA PARTIDULUI NAŢIONAL LIBERAL din JUD. MUREŞ Apare în fiecare Duminecă Director: EMIL A. DANDEA.1 ipj u .ni Abonamentul: anual 100 Lei. L LUI 11 IUI pentn, ţârani nemembrii în comitet MLI Realizări şi oameni Cititorii noştri vor găsi în numărul de faţă, şi în cele ce vor urma, amănunţite dări de seamă despre toate realizările efectuate în decursul acestei guvernări, în toate sectoarele din judeţ Datele şi cifrele prezentate sunt scoase din isvoare oficiale, sigure, aşa că oricine le poate controla cu uşurinţă. Publicăm aceste dări de seamă pe deoparte pentru a se vedea progresul general al judeţului nostru sub actuala guvernare, iar pe de alta pentru a remarca activitatea politică şi gospodărească a fruntaşior noştri. Lumea va putea astfel să vadă modul desăvârşit cu care aceşti fruntaşi şi fac datoria către satele şi sătenii noştri, a căror devotament nu caută să şi-l atragă prin vorbe pompoase, ci prin fapte făcute spre folosii tuturora, pe care le pot vedea şi judeca toţi. Din dările de seamă se poate vedea clar făgaşul de prosperitate pe care au intrat toate satele judeţului nostru, isbutind să se stimulăm forţele locale, din a căror conlucrare cu sprijinul de sus, s’au putut realiza admirabile lucrări pentru interesul obştesc. Niciodată judeţul nostru n’a cunoscut un mai mare avânt şi o mai frumoasă isbândă în munca pentru ridicarea satelor, ca sub această guvernare liberală. Zecile şi sutele de şcoli şi biserici, construcţii noi sau reparaţii, drumurile, podurile, casele comunale, ramurile de agricultură, grajdurile comunale şi toate ajutoarele date pentru ridicarea satelor, sunt cea mai bună dovadă atât de dragostea ce partidul liberal poartă pentru ţărănime, cât şi de priceperea şi hărnicia tuturor conducătorilor şi fruntaşilor noştri, cari fără demagogie şi îndemnuri la ură, îndeplinesc în slujba ţării o mare operă naţională. Populaţia judeţului Mureş îşi va putea face astfel o părere limpede despre oamenii politici din judeţ, şi va şti pe cine trebue să urmeze şi să susţină nn luptele politice. Noi, pe temeiul faptelor noastre, chemăm alături de noi pe toţi bunii români, îi chemăm la muncă pentru Neam şi Ţar. In 28 iunie a. c. în comuna Teaca s’a fcut sfinţirea unei frumoase şi impunătoare sale festive şi atelier pe lângă şcoala primară de stat. Acest măreţ edificiu va servi şi de casă culturală. Sfinţirea s’a făcut de un sobor de preoţi. Răpunsurile le-a dat corul conservatorului din Târgu- Mureş sub conducerea d-nului C. Alexandrescu. Au fost de faţă d-1 Porubschi Francisc prefectul judeţului Mureş, d. Dr. Dandea Emil, primarul oraşului Tg.-Mureş şi preşedinte al organizaţiei partidului liberal din judeţ, D-1 N. Creţu, inspector general şcolar, senator Sălăgean, deputaţii dr. D. Gafton şi M. Capruceanu, Partenie Duca revizorul şcolar al judeţului, Ioan Mihuţ subrevizorul şcolar, şl dr. Eugen Nicoară reprezentantul „Astrei“, d-l Maior Stravolca cu comandantul de centru şi subcentrelor premilitare, Teaca, Lunca, Milaş, şi cu premilitarii cari au defilat după serbare. A fost de faţă întreg poporul din Teaca cu preoţii tuturor confesiunilor în frunte, precum şi mult popor din comunele învecinate. După sfinţire păr. Dr. Victor Deac, în predica sa frumoasă, arată cum sentimentul moral a ţinut viguros poporul nostru în cursul veacurilor. D-l Moise Petric deschide serbarea arătând rolul mare şi frumos ce-l va avea pentru poporul din Teaca această clădire măreaţă. Mulţumeşte autorităţilor cari au contribuit la ridicarea salei festive, întregei asistenţe şi tuturor cari cu prezenţa lor au mărit fastul serbării. Un scurt istoric al progresului şcolar din Teaca D-l Teodor Bunuş, directorul şcoalei, face darea de seamă şi un frumos istoric a şcoalei româneşti din Teaca, arătând cum, înainte cu 8 ani, şcoala primara cu 4 posturi era instalată în localuri închiriate, nehigienice şi cum azi, în urma unei munci intensive, desfăşurată de un mic mănunchi de intelectuali, într’un timp relativ scurt, s’a clădit un palat de şcoală primară cu etaj, o şcoală de copii mici şi acum sala festivă şi atelier cari toate sunt o podoabă şi o mândrie a judeţului Mureş. D-l Francisc Porubschi, prefectul judeţului, remarcă frumoasa activitate a comitetului şcolar local — de sub conducerea harnicului preşedinte Moise Petric — care într’un timp aşa de scurt a ridicat un local de cultură atât de pompos. Cuvântarea dlui dr. E. Dandea D-l dr. Emil Dandea, primarul oraşului Tg.-Mureş şi preşedinte al organizaţiei liberale, vorbeşte cu multă însufleţire despre comorile sufleteşti ale neamului nostru, cari ne-au ţinut uniţi în cursul veacurilor. Remarcă pe marii bărbaţi şi luptători pentru drepturile românilor în 1848 din jurul Tecii cum au fost Constantin Romanu- Vivu, preotul Moldovanu şi Nasta din Băiţa. A invitat pe cei prezenţi să participe la desvelirea monumentului lui Constantin Romaim ce va avea loc în luna August a. c. în oraşul Tg.-Mureş. In cuvinte vibrante, a îndemnat publicul să urmeze exemplele eroice ale acestor înaintaşi. Alte cuvântări — Decorarea d-lui Petric — D-l dr. Nicolae Creţu, inspector general şcolar, ca delegat al Ministerului Instrucţiunii, aduce elogii membrilor comitetului şcolar local, citind Decretul Regal prin care preşedintele Comitetului, d-1 Moise Petric, este decorat cu Răsplata muncii dl. I. D-1 prefect Porubschi, în aplauzele mulţimii, pune pe pieptul d-lui Moise Petric decoraţia. D-l dr. N. Creţu relevează activitatea pe teren cultural în ţara românească a marelui bărbat de stat dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunii. Dl Moise Petric, emoţionat adânc, mulţumeşte pentru distincţie şi roagă pe dl Dr. N. Creţu ca să transmită domnului ministru asigurări că şi pe mai departe d-sa va lucra împreună cu comitetul ce-l conduce pentru cultura şi şcoala românească. Dl deputat dr. D. Gafton, arată lupta eroică ce a dus-o învăţătorimea română, aici în Ardeal, sub dominaţia maghiară, pentru menţinerea sentimentului naţional. Dl dr. Eugen Nicoară în numele „Astrei“ vorbeşte despre trecutul acestei societăţi culturale în care învăţătorimea română în toate timpurile a avut un rol covârşitor. Cu vorbe înflăcărate îndeamnă tineretul să-şi iubească ţara aceasta scumpă, îngrăşată cu mult sânge românesc şi să păzească cu sfinţenie obiceiurile şi comorile scumpe ce ne-au ţinut ca neam în cursul secolelor. D-l Partenie Duca, revizorul şcolar al judeţului Mureş, îndeamnă tineretul să iubească şcoala şi în special cei ce termină el. ea să ţină şi pe mai departe o legătură strânsă cu şcoala. Serbarea şcolară Dl Teodor Bunuş, directorul şcoalei, face o dare de seamă despre situaţia învăţământului în anul şcolar 1935—36, distribuind premii în cărţi şi decorează pe elevii meritoşi. Fetiţile cursului primar îmbrăcate în frumoase costume naţionale, sub conducerea cu atâta inimă şi pricepere a doamnei înv. Aurelia Bunuş, au jucat mai multe jocuri naţionale, cari au plăcut mult publicului. După program întreg publicul în frunte cu reprezentanţi autorităţilor s-au fotografiat în faţa impunătoarei clădiri a salei festive, prin fotograful Heller din Reghin. Premilitarii din plasa Teaca au defilat în faţa autorităţilor şi a Dlui Maior Stravolca, de la Inspectoratul Instr. premilitare. La ora 2 s-a ţinut un banchet aranjat în parcul comunei la care au participat peste 200 persoane. Banchetul La banchet a toastat D-l prefect Porubsky cu vorbe foarte calde pentru sănătatea (A. S. Regele Carol II., la care corul conservatorului Tg.-Mure, intonează Imnul Regal. Dl Dr. Emil Dandea cu multă însufleţire arată trecutul armonios al preoţimei de ambele confesiuni, îndemnând pe cei de azi ca şi ei să fie călăuziţi de un singur ideal, cel naţional, care va face (Continuare în pag. 2.) A . Inaugurarea casei culturale din Teaca