Glasul Mureşului, iulie-decembrie 1936 (Anul 3, nr. 68-88)

1936-07-15 / nr. 68

2 B­UNE DE ŞTIUT Ce trebue făcut în luna Iulie In această lună, se ispră­veşte aproape peste tot cu seceratul grâului, orzului se­carei şi altele.­­ Munca este to­tuş în toiu­şi mai stăruitoare şi mai îm­părţită. Orzul se treeră cel din­­tâiu, pentrucă dacă se ras­­coace, se scutura foarte uşor. Nu trebue lăsat pe câmp, în clăi, ci făcut şiră, treerat se pune în magazii de în­dată. Maşina de treerat trebue să fie aşezată din vreme pe arie şi aduse tot cea ce tre­bue : uneltele, apa, lemne, unsori, bumbac şi altele. Nu întârziaţi cu seceratul grâului. Nu îl ţineţi mult în clăi. ’ Faceţi-l şiră pe arie şi treeraţi-1 îndată după orz. Grâul secerat în pârgă, se coace în snopi, în clăi şi în şiră, iar la treerat iese sti­clos şi greu. Nu lâsaţi ovasul să se treacă. Când ovăşul este răscopt, nu mai este galben, ci dă în alburiu. Impărţiţi-vă braţele în aşa fel, ca seceratul orăşului sâ nu aştepte până ce treeraţi grâul’. Seceratul pâioaselor se face pe rând, unul după altul, începând cu orzul, se­cara, grâul şi ovăşul, fără întrerupere. Treeratul se face tot fără întrerupere. Seceratul şi treeratul nu trebue să vă facă sâ uitaţi porumbul, sfecla, floarea soa­relui, cartofii şi alte pră­­şitoare, cari trebuesc prăşite şi muşuroite. Nu uitaţi ca pe urma se­­ceratorului, trebue să meargă plugul. Pentru semănăturile de toamnă este numai­decât nevoie să araţi acum, îndată după secerare, pentru că cu 15—20 zile înainte de se­mănat, să puteţi da a doua arătură. Arăturile de vară stârpesc buruienile şi nu le lasă să­­şi coacă sămânţa şi să se înierbeze, pentru păşunat. Aveţi, izlazuri destule şi destul de mari. In Iulie se coseşte a doua oară lucerna şi trifoiul^________________ Călătoria munc. agr. pe C.F.R In legătură cu călătoria munci­torilor agricoli, pe cfr., direcţiunea generală a căilor ferate a dispus ca certificatele să fie însoţite de cereri scrise din partea celor cari cer reducerea. In aceste cereri se vor arăta amănunţit scopul călă­toriei, destinaţia, numărul certifi­catului, cum şi autoritatea care l-a eliberat. Vagoanele necesare se acordă pentru o destinaţie de cel puţin 50 kilometri dacă se plătesc taxele pentru această distanţă. »Lena Târgu-M­areşalui«­i. Linii generale. La 15 August se va deschide luna Târgu-Mureşului. Pentru acest important eveni­ment, care nu cuprinde absolut nici un interes şi nici un scop politic, menit să înfăţişeze numai realizările edilitare ale adminis­traţiei româneşti, viaţa românească a regiunii şi toate posibilităţile de manifestare publică, frumoasă, de care dispune Tg.-Mureşul dar pe care gazeta „Drumul Drept“ a şi început să-l stro­­pească cu noroi, ţinem să dăm aici câteva lămuriri, pe care le vom complecta apoi, succesiv, cu toate amănuntele necesare acestei grandioase organizări. Nu vom polemiza pe această chestiune cu înstrâmbatul „Drum Drept“, ci lăsăm ca asupra utili­tăţii şi reuşitei lunei Tg.-Mure­­şului să se pronunţe cetăţenii a­­cestui oraş şi vizitatorii ce se vor abate pe aici. Noi nu putem şi nu intenţio­năm să imităm expoziţiile oraşe­lor mari, nici circulaţia, nici goa­na după afaceri şi distracţii, şi nici, mai ales, viaţa de noapte din astfel de oraşe. Nu acestea le caută şi nu aces­tea voim să le servim vizitatori­lor noştri. Le putem însă arăta un oraş curat, cu flori multe, bine îngrijit, fără bănci cu mărfuri în centru şi fără aspectul neplăcut al vân­zătorilor ambulanţi, al cerşetorilor şi al mărfurilor expuse pe trotuare. Se mai văd şi azi rezultatele străduinţelor edilitare din era ma­ghiară, făcute aproape în între­gime cu ajutorul statului, şi din împrumuturi. Acestor străduinţi noi le opu­nem vrednicia administraţiei ro­mâneşti, care, deşi nu a putut fi decât modest ajutată de stat cu mijloace materiale, pe lângă că a plătit toate datoriile făcute in era maghiară (aproximativ 30 mili­oane cor. aur) , a înfăptuit din anul 1923 până acum următoarele mo­numente : Ostaşul român, Lupoaica, A­­vram Iancu, Vasile Pop şi Con­stantin Romarm, cele două băi de vară, ştrandul, cele două gran­dioase biserici, Căminul ucenici­lor români, parcurile de lângă Camera de Comerţ şi din faţa băncii „Albina“, unde şi în 1922 era încă teren împrejmuit cu sâr­mă ghimpată, sămănat cu cartofi şi fasole, dar mai ales splendidul parc şi chioşc de pe platoul Cor­­neşti, unde te duce autobusul în 10 minute, apoi, arena sportivă şi pavilionul de patinaj din par­cul Elisabeta, spitalul epidemic şi noul pavilion al spitalului de stat, două şcoli, etc., etc. Galeria de tablouri, biblioteca, muzeul istorico-etnografic de la Palatul Cultural. Apoi expoziţiile agricole şi de animale din pavilionul care se construeşte în târgul de vite, ca şi cele industriale şi edilitare a­­ranjate in edificiul şcoalei normale precum şi numeroasele serbări, manifestaţii artistice şi congrese, suntem siguri că vor încânta nu numai pe concetăţenii noştri şi pe mureşeni, ci şi pe toţi vizita­torii. Glasul Marcului Inaugurarea casei culturale din Teaca (urmare din pag. I.) ţara noastră puternică în lăuntru şi temută de duşmani în afară. Pentru guvern şi ilustrul său conducător, Dl G. Tătărescu, vor­beşte Dl deputat M. Căpruceanu. Pentru armată vorbeşte Dl de­putat Dr. Gafton. Dl Dr. Creţu invită pe minori­tari, care au participat intr’un număr atât de frumos şi impună­tor, la conlucrare armonioasă pen­tru binele şi înaintarea ţării. Dl Partenie Duca revizor şcolar vorbeşte despre marele ministru al culturii naţionale, Dl Dr. C. Angelescu. Dl preot I. Morariu vorbeşte pentru preoţimea minoritară. Notarul Augustin Pop aduce salutul comunei Teaca reprezen­tanţilor autorităţilor judeţene, care au participat la această mare sărbătoare a tecanilor. Dl preot Simion Chibulcutean, din Cozma, arată lupta eroică ce a dus-o Dl Dr. Emil Dandea pentru romanizarea oraşului Tg.­­Mureş şi munca depusă pe teren şcolar, bisericesc şi cultural din acest judeţ. Preotul săsesc Dl Klein A. asigură pe cei prezenţi că poporul săsesc din localitate simte alături cu românii, şi ei fiind lega­t de acest pământ prin părinţi şi stră­moşi ce i- au îngropaţi aici. Tot în acest sens vorbeşte şi preotul reformat Dl Adorian An­ton şi cel Rom. Cat. Dl . Oscar. Din partea armatei vorbeşte Dl Maior Stravoica. Preotul Ignat Aron mulţumeşte Conservatorului din Tg.-Mureş, care necruţând osteneala a ridicat fastul acestei serbări prin frumo­sul program ce l-a desfăşurat la actul sfinţirii. Dl Teodor Bunuş a scos în relief­ativitatea culturală frumoasă pe teren şcolar a Dlui Insp. şco­lar Dr. N. Creţu. Dl Dr. Ioan Dorga mulţumeşte participanţilor la serbare. Serbarea de seară Seara elevii şcoalei primare sub conducerea doamnei înv. Aurelia Bunuş ajutată de Dl înv. D. Sabo au jucat „FETIŢA ORFANĂ“, feerie muzicală, cu mult succes care fapt se datoreşte hărniciei şi priceperii doamnei Aurelia Bunuş. Corul din T­g.-M u r e­ş de sub mult priceputa conducere a Dlui Alexandrescu, a cântat cu un strălucit suces un program bogat în cântări. A urmat apoi petrecere până în dimineața zilei următoare. Activitatea d-lui deputat Dr. Câpruceanu In seria expunerilor asupra ac­tivităţii săvârşite de fruntaşii noştri sub actuala guvernare, publicăm astăzi darea de seamă a activită­ţii Dlui deputat Melinte Căpru­ceanu, de la Reghin. D-sa a fost un timp şi preşe­dinte al Camerei de comerţ şi Industrie, activind cu folos pen­tru prosperarea acestei instituţii. Ca deputat şi-a dat toată silinţa să servească interesele regiunii Reghinului pe care o reprezintă în parlamentul ţării, fiind, în acelaş timp, neostenit luptător pentru ridicarea şi înfrumuseţarea oraşului Reghin. Dar să vorbească faptele . In anul 1934 în calitatea de preşedinte al com­. interimare al Camerei de Comerţ şi Industrie, a organizat la Tg.-Mureş o ex­poziţie târg de mostre şi concurs de vitrine, cu concursul organi­zaţiilor profesionale din circum­scripţia Camerei şi în special cu concursul Primăriei din Tg.-Mureş. In legătură cu cele de mai sus a obţinut de la direcţiunea C. F. R. o reducere de 50°/0 la transportul călătorilor şi a mărfurilor. In anul 1935 a obţinut, în cali­tatea de parlamentar, pentru co­muna Toldal autorizaţie de a ţine târg săptămânal de vite. Acest târg este, din punct de vedere economic, de mare însemnătate pentru comunele din jur, iar pentru comuna Toldal înseamnă un venit considerabil, din care s’a dat un însemnat ajutor pentru școala primară ce s’a edificat în comună. Tot în anul 1935, în calitatea de consilier comunal al oraşului Reghin, a stăruit pentru începerea lucrărilor de asfaltare a străzilor. S-a pavat trotuarul din piaţa Regele Ferdinand, str. I. Brătianu, strada Regele Alexandru şi strada Sării. A făcut intervenţie la Minis­terul de Domenii (Di ministru Cancicov,) şi a obţinut autorizaţie de t­ere pentru pădurea oraşului situată în­ hotarul comunei Lunca Bradului, care s’a scos la licitaţie şi a încasat oraşul suma de cea 2.000.000 Iei, din care sumă se va construi în anul curent apa­­ductul şi se va continua cu cana­lizarea şi repararea străzilor. A facut intervenţie la Ministerul de Domenii pentru obţinerea au­torizaţiei de taere, a pădurilor comunale, şi s’a aprobat pentru următoarele comune: Deda, Dumbrava Vătava, Rână de Jos şi Maioreşti, find în curs de aprobare a ambiţiuni­lor de licitaţie. Din venit pre­­ţulu de vânzare a m­aterialului lemnos comunele susnumite vor construi şcoli, biseri, primării, etc. A obţinut de la Ministrul de Domenii lemne de construcţii gra­tuite penru şcoala primară din comuna Suseni în valoare de cca 50.000 lei, pentru şcoala primara din corn. Deda-Bistra in va­loare de cca 50.000 lei pentru şcoala primară din Beica de jos de cca 15.000 lei, pentru şcoala primară din corn. Hodac-Toaca de cca 10.000 lei, pentru biserica din com Deleni cca 15.000 Iei. A obţinut ajutoare băneşti de la Ministrul Comunicaţilor şi al lucrărilor publice de cca 35.000 lei pentru regularea cursului a­­pelor Mureşului in comunele : Mororeni, Maioreşti, Petriş. A obţinut de la Ministerul de Domenii pentru comuna Deda aprobarea unui ajutor de 10.000 lei pentru cumpărarea de tauri comunali. Pentru comuna Iernuţeni a in­tervenit pentru a obţine loc de cimitir, intervenţia fiind încunu­nată de suces A controlat la schimbul de păduri expropriate, făcându-se schimbul din partea Casei Pădu­rilor cu comunele Solovăstru şi Adrian, şi anume parcelele de la munte (Lăpuşna) s’au schimbat primind un loc din pădurea nu­mită Mociar, situată în hotarul comunelor de mai sus. A înfiinţat în Reghin o bancă populară numită „Islanda“ com­pusă din cca 80 de membri cu un capital de cca 250.000 lei. In numărul viitor expunem acti­vitatea celorlalţi fruntaşi ai noştri.

Next