Glasul Mureşului, iulie-decembrie 1936 (Anul 3, nr. 68-88)
1936-07-15 / nr. 68
2 BUNE DE ŞTIUT Ce trebue făcut în luna Iulie In această lună, se isprăveşte aproape peste tot cu seceratul grâului, orzului secarei şi altele. Munca este totuş în toiuşi mai stăruitoare şi mai împărţită. Orzul se treeră cel dintâiu, pentrucă dacă se rascoace, se scutura foarte uşor. Nu trebue lăsat pe câmp, în clăi, ci făcut şiră, treerat se pune în magazii de îndată. Maşina de treerat trebue să fie aşezată din vreme pe arie şi aduse tot cea ce trebue : uneltele, apa, lemne, unsori, bumbac şi altele. Nu întârziaţi cu seceratul grâului. Nu îl ţineţi mult în clăi. ’ Faceţi-l şiră pe arie şi treeraţi-1 îndată după orz. Grâul secerat în pârgă, se coace în snopi, în clăi şi în şiră, iar la treerat iese sticlos şi greu. Nu lâsaţi ovasul să se treacă. Când ovăşul este răscopt, nu mai este galben, ci dă în alburiu. Impărţiţi-vă braţele în aşa fel, ca seceratul orăşului sâ nu aştepte până ce treeraţi grâul’. Seceratul pâioaselor se face pe rând, unul după altul, începând cu orzul, secara, grâul şi ovăşul, fără întrerupere. Treeratul se face tot fără întrerupere. Seceratul şi treeratul nu trebue să vă facă sâ uitaţi porumbul, sfecla, floarea soarelui, cartofii şi alte prăşitoare, cari trebuesc prăşite şi muşuroite. Nu uitaţi ca pe urma seceratorului, trebue să meargă plugul. Pentru semănăturile de toamnă este numaidecât nevoie să araţi acum, îndată după secerare, pentru că cu 15—20 zile înainte de semănat, să puteţi da a doua arătură. Arăturile de vară stârpesc buruienile şi nu le lasă săşi coacă sămânţa şi să se înierbeze, pentru păşunat. Aveţi, izlazuri destule şi destul de mari. In Iulie se coseşte a doua oară lucerna şi trifoiul^________________ Călătoria munc. agr. pe C.F.R In legătură cu călătoria muncitorilor agricoli, pe cfr., direcţiunea generală a căilor ferate a dispus ca certificatele să fie însoţite de cereri scrise din partea celor cari cer reducerea. In aceste cereri se vor arăta amănunţit scopul călătoriei, destinaţia, numărul certificatului, cum şi autoritatea care l-a eliberat. Vagoanele necesare se acordă pentru o destinaţie de cel puţin 50 kilometri dacă se plătesc taxele pentru această distanţă. »Lena Târgu-Mareşalui«i. Linii generale. La 15 August se va deschide luna Târgu-Mureşului. Pentru acest important eveniment, care nu cuprinde absolut nici un interes şi nici un scop politic, menit să înfăţişeze numai realizările edilitare ale administraţiei româneşti, viaţa românească a regiunii şi toate posibilităţile de manifestare publică, frumoasă, de care dispune Tg.-Mureşul dar pe care gazeta „Drumul Drept“ a şi început să-l stropească cu noroi, ţinem să dăm aici câteva lămuriri, pe care le vom complecta apoi, succesiv, cu toate amănuntele necesare acestei grandioase organizări. Nu vom polemiza pe această chestiune cu înstrâmbatul „Drum Drept“, ci lăsăm ca asupra utilităţii şi reuşitei lunei Tg.-Mureşului să se pronunţe cetăţenii acestui oraş şi vizitatorii ce se vor abate pe aici. Noi nu putem şi nu intenţionăm să imităm expoziţiile oraşelor mari, nici circulaţia, nici goana după afaceri şi distracţii, şi nici, mai ales, viaţa de noapte din astfel de oraşe. Nu acestea le caută şi nu acestea voim să le servim vizitatorilor noştri. Le putem însă arăta un oraş curat, cu flori multe, bine îngrijit, fără bănci cu mărfuri în centru şi fără aspectul neplăcut al vânzătorilor ambulanţi, al cerşetorilor şi al mărfurilor expuse pe trotuare. Se mai văd şi azi rezultatele străduinţelor edilitare din era maghiară, făcute aproape în întregime cu ajutorul statului, şi din împrumuturi. Acestor străduinţi noi le opunem vrednicia administraţiei româneşti, care, deşi nu a putut fi decât modest ajutată de stat cu mijloace materiale, pe lângă că a plătit toate datoriile făcute in era maghiară (aproximativ 30 milioane cor. aur) , a înfăptuit din anul 1923 până acum următoarele monumente : Ostaşul român, Lupoaica, Avram Iancu, Vasile Pop şi Constantin Romarm, cele două băi de vară, ştrandul, cele două grandioase biserici, Căminul ucenicilor români, parcurile de lângă Camera de Comerţ şi din faţa băncii „Albina“, unde şi în 1922 era încă teren împrejmuit cu sârmă ghimpată, sămănat cu cartofi şi fasole, dar mai ales splendidul parc şi chioşc de pe platoul Corneşti, unde te duce autobusul în 10 minute, apoi, arena sportivă şi pavilionul de patinaj din parcul Elisabeta, spitalul epidemic şi noul pavilion al spitalului de stat, două şcoli, etc., etc. Galeria de tablouri, biblioteca, muzeul istorico-etnografic de la Palatul Cultural. Apoi expoziţiile agricole şi de animale din pavilionul care se construeşte în târgul de vite, ca şi cele industriale şi edilitare aranjate in edificiul şcoalei normale precum şi numeroasele serbări, manifestaţii artistice şi congrese, suntem siguri că vor încânta nu numai pe concetăţenii noştri şi pe mureşeni, ci şi pe toţi vizitatorii. Glasul Marcului Inaugurarea casei culturale din Teaca (urmare din pag. I.) ţara noastră puternică în lăuntru şi temută de duşmani în afară. Pentru guvern şi ilustrul său conducător, Dl G. Tătărescu, vorbeşte Dl deputat M. Căpruceanu. Pentru armată vorbeşte Dl deputat Dr. Gafton. Dl Dr. Creţu invită pe minoritari, care au participat intr’un număr atât de frumos şi impunător, la conlucrare armonioasă pentru binele şi înaintarea ţării. Dl Partenie Duca revizor şcolar vorbeşte despre marele ministru al culturii naţionale, Dl Dr. C. Angelescu. Dl preot I. Morariu vorbeşte pentru preoţimea minoritară. Notarul Augustin Pop aduce salutul comunei Teaca reprezentanţilor autorităţilor judeţene, care au participat la această mare sărbătoare a tecanilor. Dl preot Simion Chibulcutean, din Cozma, arată lupta eroică ce a dus-o Dl Dr. Emil Dandea pentru romanizarea oraşului Tg.Mureş şi munca depusă pe teren şcolar, bisericesc şi cultural din acest judeţ. Preotul săsesc Dl Klein A. asigură pe cei prezenţi că poporul săsesc din localitate simte alături cu românii, şi ei fiind legat de acest pământ prin părinţi şi strămoşi ce i- au îngropaţi aici. Tot în acest sens vorbeşte şi preotul reformat Dl Adorian Anton şi cel Rom. Cat. Dl . Oscar. Din partea armatei vorbeşte Dl Maior Stravoica. Preotul Ignat Aron mulţumeşte Conservatorului din Tg.-Mureş, care necruţând osteneala a ridicat fastul acestei serbări prin frumosul program ce l-a desfăşurat la actul sfinţirii. Dl Teodor Bunuş a scos în reliefativitatea culturală frumoasă pe teren şcolar a Dlui Insp. şcolar Dr. N. Creţu. Dl Dr. Ioan Dorga mulţumeşte participanţilor la serbare. Serbarea de seară Seara elevii şcoalei primare sub conducerea doamnei înv. Aurelia Bunuş ajutată de Dl înv. D. Sabo au jucat „FETIŢA ORFANĂ“, feerie muzicală, cu mult succes care fapt se datoreşte hărniciei şi priceperii doamnei Aurelia Bunuş. Corul din Tg.-M u r eş de sub mult priceputa conducere a Dlui Alexandrescu, a cântat cu un strălucit suces un program bogat în cântări. A urmat apoi petrecere până în dimineața zilei următoare. Activitatea d-lui deputat Dr. Câpruceanu In seria expunerilor asupra activităţii săvârşite de fruntaşii noştri sub actuala guvernare, publicăm astăzi darea de seamă a activităţii Dlui deputat Melinte Căpruceanu, de la Reghin. D-sa a fost un timp şi preşedinte al Camerei de comerţ şi Industrie, activind cu folos pentru prosperarea acestei instituţii. Ca deputat şi-a dat toată silinţa să servească interesele regiunii Reghinului pe care o reprezintă în parlamentul ţării, fiind, în acelaş timp, neostenit luptător pentru ridicarea şi înfrumuseţarea oraşului Reghin. Dar să vorbească faptele . In anul 1934 în calitatea de preşedinte al com. interimare al Camerei de Comerţ şi Industrie, a organizat la Tg.-Mureş o expoziţie târg de mostre şi concurs de vitrine, cu concursul organizaţiilor profesionale din circumscripţia Camerei şi în special cu concursul Primăriei din Tg.-Mureş. In legătură cu cele de mai sus a obţinut de la direcţiunea C. F. R. o reducere de 50°/0 la transportul călătorilor şi a mărfurilor. In anul 1935 a obţinut, în calitatea de parlamentar, pentru comuna Toldal autorizaţie de a ţine târg săptămânal de vite. Acest târg este, din punct de vedere economic, de mare însemnătate pentru comunele din jur, iar pentru comuna Toldal înseamnă un venit considerabil, din care s’a dat un însemnat ajutor pentru școala primară ce s’a edificat în comună. Tot în anul 1935, în calitatea de consilier comunal al oraşului Reghin, a stăruit pentru începerea lucrărilor de asfaltare a străzilor. S-a pavat trotuarul din piaţa Regele Ferdinand, str. I. Brătianu, strada Regele Alexandru şi strada Sării. A făcut intervenţie la Ministerul de Domenii (Di ministru Cancicov,) şi a obţinut autorizaţie de tere pentru pădurea oraşului situată în hotarul comunei Lunca Bradului, care s’a scos la licitaţie şi a încasat oraşul suma de cea 2.000.000 Iei, din care sumă se va construi în anul curent apaductul şi se va continua cu canalizarea şi repararea străzilor. A facut intervenţie la Ministerul de Domenii pentru obţinerea autorizaţiei de taere, a pădurilor comunale, şi s’a aprobat pentru următoarele comune: Deda, Dumbrava Vătava, Rână de Jos şi Maioreşti, find în curs de aprobare a ambiţiunilor de licitaţie. Din venit preţulu de vânzare a materialului lemnos comunele susnumite vor construi şcoli, biseri, primării, etc. A obţinut de la Ministrul de Domenii lemne de construcţii gratuite penru şcoala primară din comuna Suseni în valoare de cca 50.000 lei, pentru şcoala primara din corn. Deda-Bistra in valoare de cca 50.000 lei pentru şcoala primară din Beica de jos de cca 15.000 lei, pentru şcoala primară din corn. Hodac-Toaca de cca 10.000 lei, pentru biserica din com Deleni cca 15.000 Iei. A obţinut ajutoare băneşti de la Ministrul Comunicaţilor şi al lucrărilor publice de cca 35.000 lei pentru regularea cursului apelor Mureşului in comunele : Mororeni, Maioreşti, Petriş. A obţinut de la Ministerul de Domenii pentru comuna Deda aprobarea unui ajutor de 10.000 lei pentru cumpărarea de tauri comunali. Pentru comuna Iernuţeni a intervenit pentru a obţine loc de cimitir, intervenţia fiind încununată de suces A controlat la schimbul de păduri expropriate, făcându-se schimbul din partea Casei Pădurilor cu comunele Solovăstru şi Adrian, şi anume parcelele de la munte (Lăpuşna) s’au schimbat primind un loc din pădurea numită Mociar, situată în hotarul comunelor de mai sus. A înfiinţat în Reghin o bancă populară numită „Islanda“ compusă din cca 80 de membri cu un capital de cca 250.000 lei. In numărul viitor expunem activitatea celorlalţi fruntaşi ai noştri.