Glasul Mureşului, ianuarie-iunie 1937 (Anul 4, nr. 89-107)
1937-01-10 / nr. 89
2 PAGINA AGRICOLĂ:-: La sfat, ca plugarii de sărbători Sunt 15 ani de când Statul a rupt cam 4 milioane de hectare — adică aproape o treime din pământul bun de arat al ţării noastre — şi l-a luat din proprietatea marilor agricultori şi vi l-a dat dumneavoastră — atât cât s’a ajuns — şi aproape pe gratis. Marii propietari au rămas cu 8o0 — adică nici o zecime din toată întinderea arabilă a ţării — sau cam a şaptea parte din cât au avut. Prima datorie a dumneavoastră, mici şi mijlocii agricultori, cari stăpâniţi împreună peste nouă zecimi din pământul de arătură al ţării — era să vă puneţi cu tot sufletul şi cu toată inima pe treabă şi să munciţi acest pământ mai bine decât îl munciau proprietarii mari. Şi aceasta se putea: pentru că d-voastră îl munceaţi cu dragoste de proprietar, eraţi cu ochi de proprietar peste tot locul şi peste toată gospodăria. Şi nu spuneţi că nu aveţi maşinile pe cari le avea proprietarul mare. La lot mic, nu trebuesc maşini mari — decât o semănătoare, care o puteţi lua in tovărăşie 5-6 inşi — căci aveţi braţe şi timp să lucraţi pământul numai cu plugul. Mai multă tragere de inima Bucatele dumneavoastră trebuia să fie mai bune de cum erau ale proprietarului, pentru că proprietarul le făcea cu logofeţi şi cu munci în bani sau nu învoială şi una era tragerea de inimă a logofeţilor şi a muncitorilor pentru avutul proprietarului, şi alta trebuie să fie tragerea de inimă a voastră, pentru avutul vostru. Ce aţi făcut voi în aceşti 15 ani ? Cum v’aţi făcut datoria — faţă de voi, cari munciţi şi vă hrăniţi după urma acestui pământ şi faţă de ţară, care vi -a dat să faceţi din el mijloc de bunăstare şi pentru voi şi pentru Stat — şi care este azi situaţia plugăriei noastre ? Mi-este ruşine să spun. Aţi pierdut sămânţa bună de grâu şi de porumb, pe care o aveam acum 15 ani, n’aţi mai ales-o, aţi chircit-o şi aţi umplut-o de burueni, iar când Statul sau Camerele Agricole v’au dat sămânţă de soi, voi aţi mâncat-o sau aţi vândut-o. Nici vânturatul seminţei cu merticul nu-l mai faceţi, nici plivitul semănăturilor. De ce ? Nu aveţi timp? Aţi pierdut bunul obiceiu de de a face ogoare adânci de toamnă, pe toate locurile ce le însămânţaţi în primăvară. Din această culturile voastre sunt primăvara de secetă. Nu vreţi să daţi porumbului trei praşile — parcă aţi călca o lege (legea lenei şi a prostiei) — şi nu trecem peste producţia mijlocie de o chilă la pogon (A jugăr). Şi suntem fara cu cea mai mică producţie la pogon. De ce ? Nu aveţi timp ? Sporirea inventarului viu Vă plângeţi că nu aveţi vite bune. De ce nu aveţi ? Nu aveţi islazuri cât moşiile de mari ? De ce nu semănaţi pe ele nutreţuri ? Dece nu puneţi pe ele lucernă, trifoi şi alte nutreţuri bune şi hrănitoare ? Dece nu faceţi nutreţuri murate, la groapă? De ce vindeţi viţeii ? Iar tauri, după câteva luni îi sălbăticiţi sau li se văd coastele. Dar ce aţi făcut voi ca să scăpaţi de urmările anilor de secetă? Mereu vi s’a spus că trebuie să daţi interes ramurilor agricole — cultura pomilor a legumelor, creşterea albinelor, a viermilor de mătase şi altele. Aceste ocupaţii vă îndoeşte venitul în anii buni şi vă scapa de lipsă în anii răi. Aceste ocupaţii dă de lucru femeii pe lângă casă, n'o lasă să se îndepărteze de la rosturile ei gospodăreşti şi ii dă putinţa să vadă de copii, de păsări şi de vite, să lucreze rufărie şi îmbrăcăminte pentru familie, să facă o pâine bună şi o mâncare cum trebuie. V-aţi învăţat să vă ajute mereu Statul şi Camerele Agricole. Voi nu vă ajutaţi singuri, nici unul pe altul. V’a ajutat Statul să vă vindeţi grâul cu preţ şi aţi luat 500 lei mai mult la chila de grâu. Dar „valorificarea“ bucatelor trebuie s’o faceţi voi singuri ; trebuie să creşteţi vite de carne şi de lapte, trebuie să creşteti porci şi păsări multe, pentru vânzareHrănind vitele şi păsările cu uruiala de porumb, de orz, ovăz, mazăre, cu steclă de nutreţ, cu cartofi fierţi (în afară de nutreţurile — fânurile — uscate şi murate), chilogramul de bucate vă aduce de trei-patru ori mai mult decât dacă vindeţi boabe. Aceasta este cea mai bună valorificare Aceasta este „valorificarea“ care ne trebuie şi pe care o putem şi trebuie s-o facem noi plugarii. Organizarea muncii agricole Vreţi să vă mai spun şi altele ? Cred că este destul, ca să vă facă să vă gândiţi şi voi că nu mai merge nici cu plugăria de mântuială, fără rost şi fără pricepere, pe care o faceţi, nici cu aşteptarea continuă a pomenei şi ajutorul de la Stat. O mie de agronomi vă dăscăleşte, va sfătueşte, vă îndeamnă, vă îndrumează, cu vorba, cu scrisul şi cu fapta, de 20 de ani, să schimbaţi rosturile gospodăriilor după cerinţele şi nevoile de azi, ale pământului slăbit şi ale pieţei de desfacere. O mie de agronomi vă spun, zi de zi, ceas de ceas, cum să alegeţi sămânţa, cum să lucraţi pământul, cum să îngrijiţi vitele, cum să cultivaţi pomi, legume, cum să creşteţi albine şi păsări, cum să vă chivernisiţi gospodăria. Câţi din voi îi ascultă? Câţi din voi urmează sfaturile lor ? Prea puţini. Din această cauză producţia noastră e mică, iar bucatele rele; din cauza aceasta trăim rău şi noi plugarii şi o duce greu şi ţara. Apoi, cinstiţi plugari, aşa nu mai merge. Ţara ne-a dat pământ ca să ne fie de folos şi nou şi ei. Şi dacă noi nu suntem în stare să-l lucrăm cum trebuie, Statul poate — ba chiar e dator — să intervină şi să ne oblige să ne îndeplinim îndatoririle noastre plugăreşti aşa cum se cere. O nouă lege de încurajare a agriculturii în legea pentru organizarea şi îndrumarea agriculturii — care se va vota zilele acestea in Parlamentul ţării — se arată punct cu punct cum trebuie să facem fieicare muncă, nu numai în plugăria de câmp, dar în toate ramurile unei gospodării agricole. Şi legea mai ne arată şi ascultarea pe care suntem obligaţi s’o arătăm agronomilor, ca şi pedepsele pe cari le vom suferi când nu ne vom supune legi. _____ In timpul iernii, animalele au nevoie de o îngrijire deosebită. Desigur natura are o parte de grijă îmbrăcând animalele în blanuri călduroase. Aceasta nu este deajuns şi omul este dator să complecteze natura, dând animalelor un adăpost bun, o hrană bună, o îngrijire deosebită. Să le luăm pe rând ca să vedem ce trebue să facă un bun gospodar, cu dragoste de animale de pe urma cărora trage atâtea foloase. Dacă în celelalte anotimpuri, animalele pot sta toată ziua chiar şi noaptea sub cerul liber sau sub un şopron, când începe frigul şi zăpada, adăpostul devine neapărat necesar. Grajduri pentru cai, boi şi vaci, cocini pentru porci şi coteţe pentru păsări să nu lipsească din curtea plugarului. Caii trebuesc ţinuţi în grajd deosebit de cel pentru boi şi vaci. Grajdurile vor fi încăpătoare, după numărul vitelor, fiecare vită având loc deajuns ca să se poată culca. Vor fi bine închise ca să nu sufle vântul şi nici să bată ploaia ori zăpada inlăuntru şi să poată fi aerisite bine. Vor fi construite din materia care să asigure o temperatură mai mult sau mai puţin uniformă. Pereţii din pământ bătut sunt tot atât de călduroşi ca şi de cărămidă. Pentru acoperiş, stuful, trestia şi şindrila, sunt mult mai recomandabile decât tabla. Inlăuntrul grajdului, trebue ca vitele să fie despărţite între ele, ca să nu se lovească. Vor avea iesle pentru mâncare. Să nu se trântească jos fânul sau cocenii ca să nu fie călcaţi în picioare de vite sau murdăriţi de bălegar. Pentru cai este bine să se facă ieslea ceva mai sus, căci calul iată unde am ajuns cu încăpăţânarea noastră. De douăzeci de ani ne dădăceşte Statul şi ne înîndeamnă şi ne învaţă să muncim mai mult şi mai bine; să ne mai ocupăm şi cu alte ramuri agricole, nu numai cu plugăria de câmp, ce să facem ca să ne mărim producţia şi să ne mărim veniturile. Şi noi, de douăzeci de ani, desconsiderăm aceste silinţi ale Statului şi această strădanie a agronomilor şi rămânem la ceea ce ştim şi la ceea ce am apucat. Ba, cum vă spusei am dat şi înapoi, că nu mai facem nici muncile pe cari le făceam nu mai avem nici seminţele pe cari le aveam acum 20 de ani. Dar, de acum înainte, va trebui să facem cum scrie la lege şi cum ne vor sfătui agronomii. Dacă noi singuri nu ne cunoaştem interesul, cel puţin să ascultăm când ni-i arata alţii. Eu cred, cinstiţi plugari, că aceasta să ne fie învăţătură de minte. Şi nu ne rămâne decât să ne supunem legii — care este făcută pentru scăparea noastră din sărăcie — şi să ascultăm cuvântul agronomilor cari sunt îndrumătorii vieţii economice de la sate. Puneţi-vă căciula jos şi judecaţi. Dar eu sunt sigur că o să-mi daţi dreptate. Până atunci vă doresc o iarnă cu zăpadă şi o bună folosire a timpului, când nici iarna nu trebuie pierdut. Ing. A. D. CARABELLA trage mai bucuros fânul de sus, şi nici nu-l risipeşte. In urma vitelor se va face şanţuri pentru scurgerea udului. II. Un animal bine hrănit rabdă mai uşor frigul. Apoi avem nevoe ca vitele, mai ales cele de plug, să iasă din iarnă sănătoase şi voinice, ca să putem face cum trebue muncile la primăvară. Un fân de calitate bună, cositură de ovăz cu lucernă pentru cai, ■ urmată de grăunţe, turte de răpită, de floarea soarelui, sfeclă de nutreţ, pentru vaci în special iată cu ce trebuesc hrănite vitele în timpul iernei: coceni de porumb, paiele de orz, de ovăz, tocate, completează hrana animalelor mari. Să nu se dea animalelor alimente stricate, mucegăite. Să nu se dea apă prea rece mai ales vitelor pline. III. Curăţenia este duşmanul celor mai multe boli. Curăţenia în grajduri, curăţenia pe animale Bălegarul trebue scos afară şi depozitat la grămada de gunoi. Paiele, pe cari le aşternem în grajd, trebue schimbate cât de des. Din când în când să se văruiască atât pereţii cât şi podeala grajdului. Vasele din care se dă apă sau grăunţe, şi fie foarte curate Vitele trebuesc zilnic ţesălate, căci o ţesală bună face cât jumătate din hrană îndată ce se observă o rană, să se spele cu apă caldă şi cu săpun, să se desinfecteze cu creolină şi să se lege cu o cârpă curată. O rană neîngrijită la timp poate aduce moartea animalului. Frigul Îngreuiază vindecarea rănilor aşa că iarna trebue dată o mare grijă rănilor. Aceasta ar fi pe scurt îngrijirea de dat animalelor mari în timpul iernii. îngrijirea vitelor iarna Cinematograful ,Casanova Bijuterie ieftină si frumoasă trosiii la EUGEN TOMA Execută reparaţii prompt şi conştiincios In curte la drogheria Fekete. Piat» Reg. Ferdinand. Români, nu uitaţi ziua de 11 Ianuarie, când, in sala mare a Palatului Cultural, se va prezenta frumoasa piesă teatrală „Răzvan și Vidra*. Pasai Mureşului