Glasul Mureşului, iulie-noiembrie 1937 (Anul 4, nr. 109-120)
1937-07-18 / nr. 109
Foloasele firdealuri! din guvernarea de aproape 4 ani a partidului naţionalliberal sunt mari, poate mai mari ca a oricărei alte provincii româneşti. Românii ardeleni au fost sărăciţi intenţionat de guvernele ungureşti şi după Unire neglijaţi de unele guverne neînţelegătoare a intereselor româneşti sau incapabile de a le servi. Dovadă că azi este bunăstare la ţăranul nostru, constitue faptul de generală mulţumire a populaţiei muncitoare. S-au făcut în aceşti ultimi 4 ani numeroase şi binefăcătoare realizări, în contradicţie cu făgâdueiile demagogice, electorale ale guvernelor anterioare. Sumedenia de drumuri, şcoale, biserici, dispensare, spitale, case naţionale, cămine de ucenici şi alte edificii de utilitate publică, ca şi conversiunea, ridicarea preţurilor vitelor şi bucatelor, sprijinul acordat valorificării produselor agricole, comerţului şi industriei româneşti, toate au contribuit la bunăstarea care a împăciuit populaţia înainte atât de nemulţumită şi agitata. Din guvernarea liberală de azi Ardealul s-a ales cu: 413 şcoli terminate, 826 nou construite, 218 amplificate şi 1074 renovate, filtrati in preţ de 307 milioane lei, plus 2100 tineri învăţori, plasaţi in locuri de muncă, cu 2.2 biserici nou construite 107 terminate şi 601 biserici renovate, lucrări in sumă de 431 milioane lei cu 12 case naţionale nou construite, 28 terminate din construcţii începute dar paraste,6 renovate, construct cari au reclamat o investiţie de 33 in home ; cu 18 dispensii noi construite, 28 terminate şi 170 renovate, in cost de 31 milioane lei; cu 11 spitale nou construite, 2 terminate, 5 amplificate, 21 renovate; lucrări în sumă de iei 98 milioane plus înzestrări în preţ de 34 milioane lei, cu localuri noui pentru 52 preţuri, 559 prunaiii şi alte 433 construcţii comunale cu investiţia unui capital de 230 milioane lei. Adăugaţi aci construcţiile de drumuri, în valoare de 643 milioane lei; poduri de 161 milioane; paraje de 468 milioane, înzestrări şi amenajări agricole şi zootehnice, plantaţiuni, împăduriri, islazuri în sumă de 176 milioane; apoi lucrările de reformă agrară, cu împroprietăriri de 600 mii bugare cu 40 milioane cheltuiţi; adăugaţi subvenţiile şi ajutoarele la biserici şi şcoli lei 138 milioane, dispensării, colonii şcolare, întreţinerea diferitelor instituţii de folos obştesc de alte 143 milioane, ajutoare pentru sinistraţi, şomeriaşi săraci, lei 58 milioane, burse pentru studenţi şi elevi merituoşi în sumă de 9 milioane, spre a avea un tablou al binefacerilor revărsate asupra Ardealului din rodul guvernării actuale. Desigur că și acest tablou este incomplect, pentru că nu cuprinde beneficiul slujbaşilor statului, al diferitelor categorii de intelectuali, al agricultorilor chiar, ca şi acela al negustorilor, etc. a cărei evaluare este dea dreptul cu neputinţă. Ardealul se pare a fi cel mai mare beneficiar din guvernarea nespus de rodnică a partidului liberal venită intr’un timp de amarnică sărăcie şi mari frământări sociale, într’un timp de unanime îngrijorări, — de a căror mântuire mulţi au disperat s'o mai vada realitate. Ardelenii cinstiţi din firea lor — însuşire specifica a neamului românesc — păstrează o adâncă recunoştinţa acelora cari le-au făcut numai bine. Alegerile au dovedit-o! Anul IV, No. 109 Tg.-Mureş, 18 iulie 1937 GAZETA PARTIDULUI NAŢIONAL LIBERAL din JUD.MUREŞk m mu f I _____________________________|________________________________| VOTAŢI F Apare în fiecare Duminecă Director: EMIL A. DANDEA. ] [fii H ffll Abonamentul: anual 50 Lei. | sEmÎ^LJL^NOSTRU Constituirea Consiliului judeţean al judeţului Mureş — Strălucita isbândâ a consilierilor naţional-liberali. — Incalificabila atitudine a naţional-ţărăniştlor. Constituirea comisiilor. Am relatat la timpul cuvenit rezultatul alegerilor judeţene din judeţul Mureş, alegeri în care partidul naţional-liberal a avut un atât de frumos succes, situându-se în fruntea tuturor partidelor româneşti. Consilierii plaşi cu această ocazie, au fost convocaţi pentru Constituire în ziua de 12 iulie a.m. Şedinţa de constituire a fost deschisă de d. prefect Francisc Porubsta, care, după ce urează consiliului succes in lucrarie sale, propune ca preşedinte de vârstă pe d. consilier protopop Augustin Nilca, ales pe lista partidului naţional-ţârănesc. Propunerea d-lui prefect este primita cu unanimitate, dl Nilca ocupând scaunul prezidenţial. Validarea noilor consilieri Se trece, apoi la validarea noilor consilieri. încă de la începutul discuţiilor pentru validări, se constată reaua credinţă a consilierilor naţional-ţăranişti, precum şi hotărîrea lor de a împiedeca şi tulbra lucrările consiliului. Tuturor obiecţiunilor ridicate de naţional-ţârănişti li s’a răspuns cu promptitudine şi dârzenie din partea consieilor naţional liberali, conduşi cu mult prestigiu de către dl Dr. Emil Dandea, preşedintele organizaţiei naţional-liberale. Graţie d-sale s’au putut valida consilierii învăţători, a cttra r validare a fost combătută cu înverşunare de către raiţional-țărănişi şi în special de către dr Ion Bozdog. Sunt validaţi următorii consilieri : de pe lista pârlitului naţional liberal: dnii dr. Emil Dandea, Victor Deac, Gheorghe Ilăcan, Ion Sălăgean , dr. Teodor Kordán. de pe lista partidului naţionalţâranesc: dnii Anton Dorga, Gh. Precup, Ion Oitean, Ion Vancut şi Iovu Roman. de pe lista partidului maghiar: dnii György Iosif, Kornhoffer Wilhelm, Árkossy Eugen, Nánási Ion şi Schmidt Ladislau. Toţi consilierii validaţi, împreună cu consilierii de drept, dr. Ion Haller şi Iacob, depun apoi cuvenitul jurământ. Alegerea biroului consiliului — întreg biroul e format din naţional-liberali — După validare se trece apoi la alegerea biroului consiliului pe timp de un an. Pentru birou se depun două liste : una naţionalliberală în frunte cu pâr. Emil Andrieşan ca preşedinte, cealaltă naţional-ţărănistă, în frunte cu păr. Aug. Nilca. Ungurii s’au abţinut dela v°t. A ieşit învingătoare lista partidului naţional-liberal, alegându-se următorul birou: preşedinte: Emil Andrieşan; vicepreşedinţi: Alex. Badhi şi Gliga Pintlie; secretari: dr. Teodor Bordan şi Victor Deac; chestori: Moise Petric şi Gheorghe Milucan. Întregul birou e format astfel numai din consilieri naţional-liberali. Alegerea celor cinci comisiuni şi a raportorilor — Incalificabila abilenţe a consilierilor naţonal-ţărănişti Ajuns la acest punct, consilierii naţional ţărănişti au luat o atitudine dintre cele mai condamnabile şi mai ciudate. La primul rezultat al votului pentru comisii, fâcându-se o eroare din cauza unui buletin care a fost apoi anulat, au cerut preşedintelui anularea alegerii şi să închidă şedinţa, pentru a se fixa pentru altă dată alegerea comisiunilor. Ajutaţi de consilierii maghiari, au izbutit să anuleze această alegere, cerând apoi cu şi mai multă vehemenţă altă convocare pentru alegerea comisiunilor. Consilierii liberali s’au opus din răsputeri acestei cereri, iar preşedintele de vârstă Aug. N.lca, deşi naţional-ţărănist, totuşi, dându-şi seama de absurditatea colegilor (continuare în pag. 4)