Glasul Mureşului, iulie-noiembrie 1937 (Anul 4, nr. 109-120)

1937-07-18 / nr. 109

Anul IV, No.109 Tg.-Mureş, 18 iulie 1937 GAZETA PARTIDULUI NAŢIONAL LIBERAL din JUD.MUREŞk m mu f I _____________________________I________________________________J VOTAŢI F Apare în fiecare Duminecă Director: EMIL A. DANDEA. ] [fii H-ffll Abonamentul: anual 50 Lei. | sEmÎ^LJL^NOSTRU Gonstiiairea Consiliului judeţean ai judeţului Mureş — Strălucita isbândâ a consilierilor naţional-liberali. — Incalificabila atitudine a naţional-ţărăniştOor. Constituirea comisiilor. din guvernarea de aproape 4 ani a partidului naţional­­liberal sunt mari, poate mai mari ca a oricărei alte pro­vincii româneşti. Românii ardeleni au fost sărăciţi intenţionat de guver­nele ungureşti şi după Unire neglijaţi de unele guverne neînţelegătoare a intereselor româneşti sau incapabile de a le set vi. Dovadă că azi este bună­stare la ţăranul nostru, con­­stitue faptul de generală mul­ţumire a populaţiei munci­toare. S’au făcut în aceşti ultimi 4 ani numeroase; şi binefăcătoare realizări, în con­tradicţie cu făgâdueiile de­magogice, electorale ale gu­vernelor anterioare. Sumedenia de drumuri, şcoale, biserici, dispensare, spitale, case naţionale, că­mine de ucenici şi alte edi­ficii de utilitate publică, ca şi conversiunea, ridicarea pre­ţurilor vitelor şi bucatelor, sprijinul acgrdat valorificării produselor agricole, comer­ţului şi industriei româneşti, toate au contribuit la bună­starea care a împăciuit popu­laţia înainte atât de nemul­ţumită şi agitata. Din guvernarea liberală de azi Ardealul s>’a ales cu: 4i3 şcoli ter­ni. nate, 826 nou construite, 218 am­­pl.ficate şi 1074 renovate, Jikrâii in preţ de 307 milioane lei, plus 2100 tineri învăţ tori, plasaţi in locuri de muncă; cu 2.>2 biserici nou construite 107 terminate şi 60j b.serici renovate, lucrări in sumă de 431 milioane le ; cu &2 case naţionale nou construite, 28 terminate din construcţii începute dar parâste, -6 lenovate, construe^ cari au rcilamat o investiţie de 33 ni ho me ; cu u8 dispens rii no.i con­struite, 28 terminate şi tz0 renovate, iu cost Ue 31 milioane lei; cu 11 spirale nou construite, 2 terminate, 5 amplificate, 21 renovate; lu­crări în sumă Ue iei 98 milioane pius înzestrări în preţ de 34 mi­lioane lei; cu localuri noui pen­tru 52 preţuri, 559 prunâiii şi alte 433 construcţii comunale cu investiţia unui capital de 230 mi­lioane lei. Adăogaţi aci construcţiile de drumuri, în valoare de 643 mili­oane lei; poduri de 161 milioane; parajé de 468 milioane, înzestrări şi amenajări agricole şi zooteh­nice, plantaţiuni, împăduriri, is­lazuri în sumă de 176 milioane; apoi lucrările de reformă agrar:;, cu împroprietăriri de 600 mii [u­­gâre cu 40 milioane cheltuiţi; adăogaţi subvenţiile şi ajutoarele : la biserici şi şcoli lei 138 mili­oane, dispensării, colonii şcolare, întreţinerea diferitelor insti­tuţii de folos obştesc de alte 143 milioane, ajutoare pentru sinistraţi, şomeuri fşi săraci, lei 58 milioane, burse pentru studenţi şi elevi merituoşi în sumă de 9 milioane, — spre a avea un tabiou a! binefa­cerilor revărsate asupra Ar­dealului din rodul guvernării actuale. Desigur că şi acest tablou este incomplect, pentru că nu cuprinde beneficiul sluj­başilor statului, al diferitelor categorii de intelectuali, al agricultorilor chiar, ca şi a­­cela al negustorilor, etc. a cărei evaluare este deaprep­­tul cu neputinţă. Ardealul se pare a fi cel mai mare be­neficiar din guverna­rea nespus de rodni­că a partidului liberal venită intr’un timp de amar­nică sărăcie şi mari frămân­tări sociale; într’un timp de unanime îngrijorări, — de-a căror mântuire mulţi au disperat s'o mal vada realitate. Ardelenii cinstiţi din îirea lor — însuşire spe­cifica a neamuiui româ­nesc — păstrează o aJâncă recunoştinţa aceiora cari le-au făcut numai bine. Alegerile au dovedit-o! Am relatat la timpul cuvenit rezultatul ale­gerilor judeţene din judeţul Mu­reş, alegeri în care partidul na­ţional-liberal a avut un atât de frumos succes, situându-se în fruntea tuturor partidelor româ­neşti. Consilierii nlaşi cu această o­­cazie, au fost convocaţi pentru Constituire în ziua de 12 Iulie a.m. Şedinţa de constituire a fost deschisă de d. prefect Franeisc Porubsfa, care, după ce urează consiliului succes in lucrâr ie sale, propune ca preşedinte de vârstă pe d. consilier protopop Augustin Nilca, ales pe lista partidului na­­ţional-ţârănesc. Propunerea d-lui prefect este primita cu unanimitate, dl Nilca ocupând scaunul prezidenţial. Validarea noilor consilieri Se trece, apoi la validarea noi­lor consiberi. încă dela începutul discuţiilor pentru validări, se con­stată reaua credinţă a consilieri­lor naţional-ţărâniştr, precum şi hotărîrea lor de a împiedeca şi tuib ra lucrările consiliului. Tuturor obiccţiunilor ridicate de naţional-ţârănişti li s’a răspuns cu promptitudine şi dârzenie din partea cons lieulor naţional libe­rali, conduşi cu mult prestigiu de către dl Dr. Emil Dandea, pre­şedintele organizaţiei naţional-h­­beraie. Graţie d-sale s’au puiuţ valida consilierii învăţători, a < íí­­rü r validare a fost combătută cu înverşunare de către ruiţional-fă­­răniş'i şi In special de către di ion Bozdog. Sunt val.daţi următorii consi­lieri : de pe lista pârlitului naţional liberal: dnii dr. Emil Dandea, Victor Deac, Gheare he fJUăcan, Ion Să'ăgean ş dr. Teodor bor­dán. de pe lista partidului naţional­­târanesc: dnii Anton Dorgo, Gh. Precup, Ion üiíean, Iun Vanctt şi iovu Roman. de pe lista partidului maghiar: dnii György Iosif, Koinhoffer Wil­helm, Árkossy Eugen, Nânâsi Ion şi Schmid; Ladislau. Toţi consilierii validaţi. împre­ună cu consilierii de drept: dr. Ion Haller şi Iacob, depun apoi cuvenitul jurământ, Alegerea biroului con­siliului — întreg biroul e format din naţional-liberali — După validare se trece apoi la alegerea biroului consiliului pe timp de un an. Pentru birou se depun două liste : una naţional­­liberală în frunte cu pâr. Emil Andricşan ca preşedinte, cealaltă naţional-ţărănistă, în frunte cu păr. Aug. Nilca. Ungurii s’au ab­ţinut dela v°t. A ieşit învingătoare lista parti­dului national-liberal, alegându-se următorul birou: preşedinte: Emil Andrieşan; vicepreşedinţi: Alex. Bad hi şi Gliga PinHlie; secretari: dr. Teodor Bordán şi Victor Deac; chestori: Moise Petric şi Gheor­­ghe üilácan. Întregul birou e for­mat astfel numai din consilieri naţional-liberali. Alegerea celor cinci eo­nii siu ni şi a raportorilor — Incalificabila ahibnţ e a con­silierilor naţ onal-ţărăniş'i Ajuns la acest punct, consilierii naţional ţărănişti au luat o atitu­dine dintre cele mai condamna­bile şi mai ciudate. La primul rezultat al votului pentru comisii, fâcându-se o e­­roare din cauza unui buletin care. a fost apoi anulat, au cerut pre­şedintelui anularea alegerii şi să închidă şedinţa, pentru a se fixa pentru altă dată alegerea comisiu­­nilnr. Ajutaţi de consilierii ma­ghiari, au isbutit să anuleze a­­ceasiă alegere, cerând apoi cu şi mai m >Ită vehemenţă altă convo­care pentru alegerea comisiunilor. Consilierii liberali s’au opus din răsputeri acestei cereri, iar preşe­dintele de vârstă Aug. N.lca, deşi naţional-ţărănist, totuşi, dându-şi seama de absurditatea colegilor (continuare în pag. 4) Foloasele flrdealaln!

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék