Glasul Mureşului, iulie-noiembrie 1937 (Anul 4, nr. 109-120)

1937-07-18 / nr. 109

Foloasele firdealuri! din guvernarea de aproape 4 ani a partidului naţional­­liberal sunt mari, poate mai mari ca a oricărei alte pro­vincii româneşti. Românii ardeleni au fost sărăciţi intenţionat de guver­nele ungureşti şi după Unire neglijaţi de unele guverne neînţelegătoare a intereselor româneşti sau incapabile de a le ser­vi. Dovadă că azi este bună­stare la ţăranul nostru, con­­stitue faptul de generală mul­ţumire a populaţiei munci­toare. S-au făcut în aceşti ultimi 4 ani numeroase­ şi binefăcătoare realizări, în con­tradicţie cu făgâdueiile de­magogice, electorale ale gu­vernelor anterioare. Sumedenia de drumuri, şcoale, biserici, dispensare, spitale, case naţionale, că­mine de ucenici şi alte edi­ficii de utilitate publică, ca şi conversiunea, ridicarea pre­ţurilor vitelor şi bucatelor, sprijinul acordat valorificării produselor agricole, comer­ţului şi industriei româneşti, toate au contribuit la bună­starea care a împăciuit popu­laţia înainte atât de nemul­ţumită şi agitata. Din guvernarea liberală de azi Ardealul s­-a ales cu: 413 şcoli ter­m­i­nate, 826 nou construite, 218 am­­plificate şi 1074 renovate, filtrati in preţ de 307 milioane lei, plus 2100 tineri învăţ­­ori, plasaţi in locuri de muncă, cu 2.­2 biserici nou construite 107 terminate şi 601 biserici renovate, lucrări in sumă de 431 milioane le­i cu 12 case naţionale nou construite, 28 terminate din construcţii începute dar paraste,­­6 renovate, construct cari au reclamat o investiţie de 33 in ho­me ; cu 18 dispens­­ii no­i con­struite, 28 terminate şi 170 renovate, in cost de 31 milioane lei; cu 11 spitale nou construite, 2 terminate, 5 amplificate, 21 renovate; lu­crări în sumă de iei 98 milioane plus înzestrări în preţ de 34 mi­lioane lei, cu localuri noui pen­tru 52 preţuri, 559 prunaiii şi alte 433 construcţii comunale cu investiţia unui capital de 230 mi­lioane lei. Adăugaţi aci construcţiile de drumuri, în valoare de 643 mili­oane lei; poduri de 161 milioane; paraje de 468 milioane, înzestrări şi amenajări agricole şi zooteh­nice, plantaţiuni, împăduriri, is­lazuri în sumă de 176 milioane; apoi lucrările de reformă agrară­, cu împroprietăriri de 600 mii bu­­gare cu 40 milioane cheltuiţi; adăugaţi subvenţiile şi ajutoarele­­ la biserici şi şcoli lei 138 mili­oane, dispensării, colonii şcolare, întreţinerea diferitelor insti­tuţii de folos obştesc de alte 143 milioane, ajutoare pentru sinistraţi, şome­ri­aşi săraci, lei 58 milioane, burse pentru studenţi şi elevi merituoşi în sumă de 9 milioane,­­ spre a avea un tablou al binefa­cerilor revărsate asupra Ar­dealului din rodul guvernării actuale. Desigur că și acest tablou este incomplect, pentru că nu cuprinde beneficiul sluj­başilor statului, al diferitelor categorii de intelectuali, al agricultorilor chiar, ca şi a­­cela al negustorilor, etc. a cărei evaluare este dea drep­­tul cu neputinţă. Ardealul se pare a fi cel mai mare be­neficiar din guverna­rea nespus de rodni­că a partidului liberal venită intr’un timp de amar­nică sărăcie şi mari frămân­tări sociale, într’un timp de unanime îngrijorări, — de­ a căror mântuire mulţi au disperat s'o mai vada realitate. Ardelenii cinstiţi din firea lor — însuşire spe­cifica a neamului româ­nesc — păstrează o adâncă recunoştinţa acelora cari le-au făcut numai bine. Alegerile au dovedit-o! Anul IV, No. 109 Tg.-Mureş, 18 iulie 1937 GAZETA PARTIDULUI NAŢIONAL LIBERAL din JUD.MUREŞk m mu f I _____________________________|________________________________| VOTAŢI F Apare în fiecare Duminecă Director: EMIL A. DANDEA. ] [fii H­ ffll Abonamentul: anual 50 Lei. | sEmÎ^LJL^NOSTRU Constituirea Consiliului judeţean al judeţului Mureş — Strălucita isbândâ a consilierilor naţional-liberali. — Incalificabila atitudine a naţional-ţărăniştlor. Constituirea comisiilor. Am relatat la timpul cuvenit rezultatul ale­gerilor judeţene din judeţul Mu­reş, alegeri în care partidul na­ţional-liberal a avut un atât de frumos succes, situându-se în fruntea tuturor partidelor româ­neşti. Consilierii plaşi cu această o­­cazie, au fost convocaţi pentru Constituire în ziua de 12 iulie a.m. Şedinţa de constituire a fost deschisă de d. prefect Francisc Porubsta, care, după ce urează consiliului succes in lucrar­ie sale, propune ca preşedinte de vârstă pe d. consilier protopop Augustin Nilca, ales pe lista partidului na­­ţional-ţârănesc. Propunerea d-lui prefect este primita cu unanimitate, dl Nilca ocupând scaunul prezidenţial. Validarea noilor consilieri Se trece, apoi la validarea noi­lor consilieri. încă de la începutul discuţiilor pentru validări, se con­stată reaua credinţă a consilieri­lor naţional-ţăranişti, precum şi hotărîrea lor de a împiedeca şi tulb­ra lucrările consiliului. Tuturor obiecţiunilor ridicate de naţional-ţârănişti li s’a răspuns cu promptitudine şi dârzenie din partea cons­­ieilor naţional libe­rali, conduşi cu mult prestigiu de către dl Dr. Emil Dandea, pre­şedintele organizaţiei naţional-li­­berale. Graţie d-sale s’au putut valida consilierii învăţători, a c­tt­­ra r validare a fost combătută cu înverşunare de către raiţional-ță­­răniş­i şi în special de către dr Ion Bozdog. Sunt validaţi următorii consi­lieri : de pe lista pârlitului naţional liberal: dnii dr. Emil Dandea, Victor Deac, Gheorg­he Il­ăcan, Ion Sălăgean , dr. Teodor Kor­dán. de pe lista partidului naţional­­ţâranesc: dnii Anton Dorga, Gh. Precup, Ion Oitean, Ion Vancut şi Iovu Roman. de pe lista partidului maghiar: dnii György Iosif, Kornhoffer Wil­helm, Árkossy Eugen, Nánási Ion şi Schmidt Ladislau. Toţi consilierii validaţi, împre­ună cu consilierii de drept, dr. Ion Haller şi Iacob, depun apoi cuvenitul jurământ. Alegerea biroului con­siliului — întreg biroul e format din naţional-liberali — După validare se trece apoi la alegerea biroului consiliului pe timp de un an. Pentru birou se depun două liste : una naţional­­liberală în frunte cu pâr. Emil Andrieşan ca preşedinte, cealaltă naţional-ţărănistă, în frunte cu păr. Aug. Nilca. Ungurii s’au ab­ţinut dela v°t. A ieşit învingătoare lista parti­dului naţional-liberal, alegându-se următorul birou: preşedinte: Emil Andrieşan; vicepreşedinţi: Alex. Bad­hi şi Gliga Pintlie; secretari: dr. Teodor Bordan şi Victor Deac; chestori: Moise Petric şi Gheor­­ghe Milucan. Întregul birou e for­mat astfel numai din consilieri naţional-liberali. Alegerea celor cinci co­m­i­siu­ni şi a raportorilor — Incalificabila abilenţ­e a con­silierilor naţ­onal-ţărănişti Ajuns la acest punct, consilierii naţional ţărănişti au luat o atitu­dine dintre cele mai condamna­bile şi mai ciudate. La primul rezultat al votului pentru comisii, fâcându-se o e­­roare din cauza unui buletin care­ a fost apoi anulat, au cerut pre­şedintelui anularea alegerii şi să închidă şedinţa, pentru a se fixa pentru altă dată alegerea comisiu­­nilor. Ajutaţi de consilierii ma­ghiari, au izbutit să anuleze a­­ceastă alegere, cerând apoi cu şi mai m­ultă vehemenţă altă convo­care pentru alegerea comisiunilor. Consilierii liberali s’au opus din răsputeri acestei cereri, iar preşe­dintele de vârstă Aug. N.lca, deşi naţional-ţărănist, totuşi, dându-şi seama de absurditatea colegilor (continuare în pag. 4)

Next