Glasul Mureşului, ianuarie-iunie 1938 (Anul 5, nr. 124-142)

1938-01-23 / nr. 124

2 Ziua unirei, 24 Ia­­­­uarie *1859- Cel mai puternic­ sentiment al românismului, care a fost oricând manifestat este „uni­rea.“ Pentru sfânta unire po­porul român a avut secole întregi de permanente lupte, răsboae grele cu martiri de multe milioane. Domnii Mol­dovei şi Munteniei cu lup­tele martirice ale Ardealului, au fost pentru aceeaş măre­­aţă deviză a Unirei tuturor Românilor. Avem împlinite visurile strămoşilor noştri, cu o patria mărită, în graniţele ei fireşti a Daciei, Felix, o Românie Mare. Azi când sărbătorim a 79-a aniversare, prima unire a Românilor, din puternicile principate, Moldova cu Muntenia, trebue să ne întrebăm : suntem uniţi cu toţii în „cuget şi simţiri“ de la Nistru, până la Tisa,“ la Dunărea şi până la Marea cea Mare“ ? Să recunoaştem că nu toţi ce trăesc în graniţele scumpei noastre Ţări şi unii ce po­artă nume de român, pot da răspunsul jertfelor, cu­venite sfintelor uniri. Marea înfăptuire a unirei tuturor Românilor, ne este încă vie, cu trecutul răsboiu mondial și mucenicii lui. Astăzi în ziua de 24 ianuarie 1938, să readucem, slavă Atotpu­ternicului că ne-a dat prima unire a Principatelor, din 1859. Oamenii se duc, dar vremile se repetă. Trecând revoluţiile din 1848, apoi răsboiul Crimei, pierdut de Ruşi Ţarul Nicolae I moare de supărare. Principatele au scăpat de protecţia rusă. Moldovenii şi Muntenii după convenţia de la Paris, au pri­mit o protecţie mai mare pentru ideia unirei, sprijinită de Franţa, Anglia, Prusia, Austria, Sardinia, Rusia, şi Turcia. Conducătorii celor două principate au ţinut zile dearândul sfaturi, în aşa zi­sele, — divanuri adhoc — şi au formulat doleanţa, convenţiei din Paris, a Unirea Princi­patelor sub numele de Ro­mânia. b. Teritoriul ţărei să fie declarat neutru c. Prin­cipe străin d. O constituţie liberală. Puterile europene, numai după un an au apro­bat o parte, din punctele unirei Românilor. Adică să fie doi domni, dar să fie o comisie mixtă la Focşani. Românii au găsit soluţia, ca să aleagă în fiecare principat domn, dar aceeaş persoană, ceea ce nu prevedea con­venţia. Astfel s‘a ales Ale­xandru loan Cuza la 3 Ian. 1859 în Moldova, iar în 24 Ianuarie Muntenii au ales pe acelaş domn. Aşa s‘a înfăptuit unirea definitivă. Marile puteri au fost nevoite să recunoască formarea Ro­mâniei, având Românii pu­ternic protector pe Napolion al 111-lea. După 7 ani de domnie a lui Alexandru I. Cuza, cu preţioasa colaborare a mare­lui barbat de stat Mihail Ko­­gălniceanu, s-a făcut: Se­cularizarea averilor mănăsti­reşti, conduse de călugări greci, în proprietăriea ţăra­nilor, prin lovitură de stat şi legea obligativităţii şco­lare. Pentru a se realiza şi ultimul punct a doleanţelor României, de la Convenţia din Paris, partidul liberal, cu fondatorii lui, care au făcut prima unire a Româ­nilor, au a­dus şi Dinastia Domnitoare de astăzi. Prin noi înşine, astăzi am ajuns să cântăm : „Hai să dăm, mână cu mână, ,,Cei cu inima română. „Să- nvârtim hora frăţiei, „Pe pământul României. N. OPREA Cenzura gazetelor înseamnă că Statul prin pre­fecţii săi, supravegheză ce se scrie şi opreşte atacuri cari s-ar în­drepta contra instituţiilor funda­mentale ale ţării (Constituţie, Rege, Naţiune, Armată etc.) Cum a făcut partidul liberal această cenzură, aţi văzut-o cu toţii: atacurile cele mai minci­noase contra guvernului şi a frun­­fruntaşilor noştri au fost scrise în gazetele poziţiei, nu le-a cen­zurat nimeni, fiindcă noi apăram interesele statului, nu persoanele noastre cu cenzura. Noi nu am cenzurat din gazetele româneşti locale nici­ o literă timp de 4 ani. Am fi aşteptat să facă aşa şi actualul regim.Totuşi din numărul precedent a gazetei, ne-a fost oprit să publicăm nişte aprecieri cu totul drepte, unde nu făceam nici un atac personal nimănui, ci din contră, arătam că nu voim sa facem nimic ce ar stânjini bi­nele public. Credem că oprirea unei gazete româneşti de a publica ce nici pe departe nu poate dăuna Statului şi neamului,­­ este o greşeală. Altfel ne mirăm şi mai mult că vedem cenzurat chiar şi oficiosul guvernului, lată ce citim în Ro­mânia Noua: Ziarul Ţara Noa­stră a fost cenzurat. In anul 1553 din 10 I. 1938 au fost su­primate două pasagii din pagina a 5 a, în care erau publicate ho­tărârile „Consiliului de Miniştrii“­, 10 rânduri de text, din aceste hotărâri, au fost cenzurate. Astfel, din ziarul Dlul Goga se constată că hotărârile Cons. de Miniştri sunt „subversive“, şi că trebue împiedecată publicarea lor“... Ş­TIRI întărirea românismului la Pri­mărie s-a început cu stângul: au trimis în concediu forţat pe dnii Dr. S. Pântea şi D. Urzica, pe doi mici angajaţi români i-au concediat, iar în conducerea unor birouri s’au făcut schimbări fără rost. Toţi cei mişcaţi sunt şi ro­mâni şi creştini, politică nu au făcut niciodată, iar serviciul va suferi. Conducerea liberală a numit ea la Primărie şi în alte părţi chiar din familiile actualilor edili în locul străinilor pe cari i-am îndepărtat, nu naţional,creştinii. Sunt evrei destui la judeţ, notari, medici, la administraţia financiară, casa cercuală, în baroul advoca­ţilor, etc. Daţi-le pace românilor creştini, domnilor . . . naţional ■ creştini. * * * Poate că vor urma conducerea liberală cel puţin în ţinerea or­­dinei în finanţe, de vor încasa cum am făcut noi, în primul rând pe fruntaşii regimului, putem avea autoritatea morală de a ce­re îndeplinire şi de la cei mai nevoiaşi. Şi ne vom interesa de înfăptuiri, car­ să se vadă, cum a promis-o noul preşedinte la instalare . . . * * * 46 de voturi a obţinut în total lista dlui Goga în ultimele alegeri la toate 4 secţiile din oraş, împreună. Dară din cei vre­­o 3000 de alegători români 46 i-au aflat cam­ să aibă încredere în d. Goga şi purtătorii lui de cuvânt. Astfel nu este de mirare că în toate slujbele au trebuit să pla­­sese fripturişti, că din cei 46 nu se ajunge, mai ales că în alte părţi stau şi mai rău, de tot din „ai noştrii" 46 mai împrumută şi altor judeţe, prefecţi, etc. Şi atunci este şi ridicol şi risipă, că au majorat d­­e­ numărul co­misiei interimare de la 9 câţi am avut noi şi cât era destul, la 15, ca să se mai plasese nişte frip­turişti de ultima oară, pe spesele cetăţenilor. Cinstea şi buna gos­podărie la Municipiu nu trebuia introdusă“ de Dior, că era. Dar trebuia păstrată, ceea ce vedem că nu fac.* * * Din programul guvernului ne plac unele lucruri, dar am vrea fapte, nu programe, nu de altă, dar trece vremea . . . Noi am înfăptuit multe, multe din cea ce are guvernul actual ,,în program“. Gazeta noastră mulţumeşte căl­duros tuturor prietenilor, pentru bunele urări trimise de anul nou directorului nostru sau gazetei. Dl Dr. E. Dandea şi-a reluat ocupaţiunile biroului său de ad­vocat, unde consultă zilnic între orele 11—1, iar joia de la 9—12.­­ STEAGURILE au fost arbonate în urbea noastră la 1 şi 2 Ian., poliţia umblând cu aceasta poruncă din casă în casă. La întrebarea cetăţenilor mai curioşi că oare de ce, bie­ţii poliţişti nu au putut răs­punde. Nici noi până în ziua de azi nu am aflat mai mult „oficial“, ca svon însă înregistrăm că drapelele s’ar fi ordonat a fi arborate, de bucurie că deşi neoficial, dar a cinstit zidurile acestui oraş vizitându-şi fami­lia, un subsecretar de stat . . . Ar fi serios motiv, nu ? Dacă a fost altul, rugăm poliţia să ne desluşească. Glasul Mureşului Cinema „CAPITOL“ 21—22—23—24 ianuarie grandiosul film «Căpitanii curagioși» Convocare. Acţionarii Industriei de Piele S. A. Tg.-Mureş sunt convocaţi în Adunare Generală Ordinară pentru ziua de 30 Ianuarie 1938, orele 11 a. m. în localul între­prinderii din str. Valeriu Bra­nişte No. 17. In conformitate cu dispozi­­ţiunile statutelor, acţionarii cari vor să participe la adunare, sunt obligaţi să depună acţiu­nile lor la secretariatul inter­­prinderii, cu cel puţin 3 zile înainte de data adunării. In cazul când pentru data de mai sus nu se vor întruni acţionari în numărul prevăzut de statute se va proceda în conformitate cu dispoziţiunile art. 24 din statute. Ordinea de zi: Votarea bilanţului şi contului de profit şi pierderi. Complectarea consiliului de administraţie. Alegerea comitetului censo­­rilor. Descărcarea consiliului de administraţie de gestiunea sa. Eventuale propuneri. Direcţiunea. Dos. Nr. 3354­­925 Ministerul Justiţiei COMISIUNEA DE NATURALIZARE Dl. Iuliu Varga, supus maghiar de, profesiune muncitor agricol, domici­liat în corn. Stânceni, jud. Mureş, născut în Csanádapácza, Ungaria la data de 28 Martie 1893, de religie rom. cath., venit şi stabilit în ţară anul 1922, a făcu­t la această Comi­­siune cerere de a­ i se acorda naţio­nalitatea română, declarând că re­nunţă la cetăţenia maghiară şi la orice altă supuşenie străină. Conform art. 22 din legea privito­are la dobândirea şi pierderea naţio­nalităţii române, se publică aceasta spre ştiința acelora care ar voi să facă vreo întâmpinare, potrivit dis­­poziţiunilor art. 23 din zisa lege.

Next