Glasul Mureşului, iulie-decembrie 1938 (Anul 5, nr. 143-162)

1938-07-01 / nr. 143

ÄnflPP hillinflP I Reacţia Şi Administraţia n;rPrtnr • ttmtt a nAwmrA 2 Lei N-rul. Abonamentul: anual 100 Lei. I Români! Apare Dliundr | Str. Ştefan cel mare No. 1, etj. II D‘rector : EMIL A. DANDEA Abon >ment de sprijin 5oo Lei. Prin noi înşine! Recileyeri la sfârşiţii unui an şcolar de V. CARP, institutor. Citiţi şi plătiţi abonamentul pentru singura gazetă ro­mâneasca din Mureş „Ţara noastă are atât de mare noroc încât nu mai are nevoe de mari sforţări“. In adevăr aşa este, cum a zis Petre Carp marele barbat de stat. Acest lucru se poate afirma cu atât mai mult cu cât ne vom îngădui să ne facem o mică re­culegere din sfârşit, în sfârşit de an. Dacă cineva a observat mai amănunţit, încheerea unui an şcolar, vede cum îl cuprinde un sentiment deosebit altor preocu­pări, decât celor profesionale. In mod involuntar ne cuprind senti­mente de melancolie, născute din nostalgia amintirilor trecutului pe care ni- le evocă orice moment trăit. Şi cum în faţa trecutului stăm neputincioşi, pentru a putea opri o clipă această trecere, pri­virile noastre sufleteşti le îndrep­tăm spre necunoscutul viitorului, cu o vădită speranţă şi optimism. Nu putem tăgădui că omenirea respiră mai uşurată la încheerea anului şcolar 1937-38, iar şcoala şi-a făcut pe deplin datoria. La această răspântie a trecutu­lui cu viitorul, un imperativ lăun­tric ne ordonă să facem un mic popas pentru a sta de vorbă cu conştiinţa. Acest examen riguros al con­ştiinţei proprii va stabili, cu obiec­tivitate, gradul în care fiecare ne-am făcut datoria şi vă indica drumul ce îl avem de străbătut încă şi felul cum să ne depanăm firul vieţei. In privinţa aceasta, Şcoala noastră de Aplicaţie din Târgu- Mureş îşi închee bilanţul activi­tăţii sale de un an, cu cel mai frumos excedent şcolar pe care l-a putut avea cândva. Aceasta datorită faptului că în fruntea ei a stat vaşnicul ochiu neadoimit al fostului insp. g-ral dr. N. Creţu, dir. şcoalei de apli­caţie cu conştiinţa fidelă şi clar văzătoare. Atunci când şcoala neamului era în agonie, iată că prover­bialul citat a lui P. Carp este verificat şi ca nici odată până acum ceeace nu ne-a putut da nici un partid politic, ne-a dat M. S. Regele Carol II. El ne scoate dintre noi pe ale­sul aleşilor noştri, şi-i încredin­ţează cea mai grea misiune de până acum. D-l Ministru D. Ţoni, fiul al Covurluiului din comuna Drăguşeni, este numit în fruntea Şcoalelor, pentru a stabili echi­librul moral la această instituţie şi pentru a căuta diagnosticul. Nu ezită un moment pentru punerea în aplicare în mod radical a tu­turor mijloacelor de remediere şi (continuare în pag. 2) In scurt timp viaţa satelor noastre, va fi schimbată complec­­tamente, iar conducătorii lor vor fi trecuţi dela prea multele vorbe şi birocraţie la executarea pe teren a lucrărilor. Zilele trecute la Bucureşti, Marele Întăritor de Patrie, M. S. Regele Carol al 11- Iea, a presidat o importantă con­ferinţă, la care au participat toţi sfetnicii tronului în frunte cu I. P. S. Patriarhul Miron Cristea, preşedintele consiliului de miniştri şi alţi cărturari de seamă cunos­cători ai vieţei satelor. S’a exa­minat noul proect de lege pentru ridicarea vieţei sociale a satelor. După vastele experienţe şi am­ple studii preliminare, făcute de primile şcoli ţărăneşti organizate de Fundaţia Regală „Principile Carol“, prin căminele culturale şi echipile studenţeşti; apoi prin alte încercări făcute de şcoalele socie­tăţilor ardelene şi basarabene „Astra“, văzându-se binefăcătoa­rele rezultate adus satelor, în care au lucrat, s’a ajuns la creearea şcoalelor ţărăneşti permanente în toate satele ţârei. Prin noua lege a ridicărei vieţei sociale a satelor, s’a terminat cu teoriile, conferinţe pline numai cu vorbe şi biurocraţia funcţionarilor dela toate instituţiile. întreaga activi­tate a bisericei, şcoalei, serviciile sanitare, veterinare, agricole, ad­ministraţiile comunale şi financi­are nu vor mai lucra resleţite şi cu condamnabile rivalităţi necon­­lucrătoare. Conducătorii satelor vor fi puşi să înţeleagă că inte-In judeţul nostru 'avem o singură gazetă românească: „Glasul Mureşului‘; iar pro­paganda veninoasă a scri­sului maghiar, se face prin 2 gazete zilnice, 3 săptămânale şi 2 b i­­lu nare. lesele ţârei nu se pot confunda cu capriciile personale. Toţi vor fi puşi să lucreze numai pentru instituţii în perfecte armonii, pen­tru a se ridica întreaga viaţă a satului. Toate obligaţiunile func­ţionăreşti prevăzute de legile spe­ciale a fiecăria, vor fi însoţite zilnic cu aplicaţiuni practice pe teren cu realizări vizibile. S’a ter­minat „povestea vorbeia venit impunerea faptei. Se vor face permanente cercetări şi îndrumări la gospodăriile ţăranilor, pentru îmbunătăţirea stărei lor generale. Case higienice, părinţi şi copii sănătoşi şi luminaţi prin factorii culturei şi moralei. Muncă rod­nică la câmp, deal şi munte cu produse ce vor fi valorificate, co­mercializate prin cooperaţii cin­stite. Ajutoarele statului pentru agricultură, pomicultură, apicul­tura, sericicultură, silvicultură, creşterea vitelor şi industria cas­nică, vor fi date după noui cri­terii, fiind însoţit orice ajutor cu învăţăminte şi aplicaţiuni practice pe teren. Aprovizionarea satelor cu cele necesare traiului, se va face prin directa ocrotire a statului. Scan­daloasele specule ce se văd zil­nic în toate peţele şi tarabele comerţului înstrăinat, vor fi opri­mate. Elementele conducătoare micei industriei şi comerţului ru­ral, vor fi naţionalizate cu fii satelor, Românii absolvenţii şcoa­lelor practice. In fostele şcoli de meserii, azi liceele industriale, co­merciale, cursurile profesionale de ucenici şi învăţământul profesio-In conformitate cu dis­­poziţiunile nouei legi a pre­­siei, reducându-se numărul anul la gazetele de pro­vincie, „GLASUL MURE­ŞULUI“ începând ca luna Iulie a. c., va apare bilunar la 1 şi 15 a fiecărei luni. nai casnic, nu se vor mai pre­­găti birocraţi cu plaga parveni­tismului cu zişii intelectuali ai sate şi se va curma şomajul cărţei. Tineretul va fi trimis după stu­diile teoretice şi practice din şcoli la sate să profesioneze cele în­văţate şi să le aplice practic pe te­ren. Aşa seva face naţionalizarea meseriilor şi comerţului ce stă în mâinele elementului străin. Astfel vor funcţiona şcoalele permanente ţărăneşti, pentru ridicarea socială a satelor noastre. încă din 1934, M. S. Regele Marele ziditor al României Noui, prin pătrunzătoarele şi profeticile îndrumări dale echipelor studen­ţeşti, care plecau la creearea de noui sate, le-a vorbit pătrunză­tor cum nimeni din lume nu pu­tea mai bine, să traseze progra­mul de lucru. „ Va trebui să treceţi din casă, să vorbiţi cu fiecare, să-i în­drumaţi şi sfătuiţi. Voi nu ve­niţi cu puterea pumnului: voi trebue să veniţi cu puterea ini­­mei şi puterea convingerei. Numai vorbind, arătând fie­căruia ceeace trebue să facă, îi veţi putea îndruma1'. Cercetările institutului social român şi activitatea demnă de toată lauda a harnicelor echipe studenţeşti ale fundaţiei regale au scos în evidenţă şi pe alo­­curea au lecuit marile neajun­suri de cari suferă populaţia rurală, neajunsuri provenite din (continuare în pag. 2) Ridicarea socială a satelor, prin scoli permanente ţărăneşti înalte îndrumări a M. S. Regelui Oarei II. de N. OPREA. Anul V. No. 143 Cenzurat Tg.-Mureş, 1 Iulie 1938 GAZETĂ ROMANEASCĂ DE ÎNDRUMARE ECONOMICĂ Şl CULTURALA.

Next

/
Oldalképek
Tartalomjegyzék