Glasul Mureşului, iulie-decembrie 1938 (Anul 5, nr. 143-162)

1938-07-01 / nr. 143

2 Din anchetele noastre.ORTODOXISMUL în mijlocul secuime! — Rodnica activitatate a d-lui Protopop T. Mitică. — Sângeorgiul de Pădure in centrul regiunilor secuizate, între judeţul Mureş şi Odorhei,se află comuna românească Sângeorgiul de Pădure, care a aparţinut la judeţul nostru până în 1925, când a trecut la judeţul vecin. Aşezarea acestei comuni este ca o adevărată oază, de purificare şi pătrundere a patriotismului în aceste ţinuturi desmoştenite. Lupta în trecut a fost mare şi este încă şi azi destul de grea, ca să reziste tot ce românesc cu înverşunatul iredentism şişovinismul maghiar. Pr. reformat Fölöp Francisc şi cu alţi profesionişti beneficiatari ai comunei, zişi intelectuali, îşi fac propaganda lor contra acţiunilor româneşti. Aci, ca în mai toate comunile zorilor eteroglote, este cazul regretabil că majoritatea funcţionarilor, profesioniştii liberi, avocaţi, comercianţi şi meseriaşi, sunt minoritari. Elementul românesc devine în minoritate, contribuind la aceasta intolerabila complezenţă a Românilor, când se întâlnesc în diferite ocazii şi dacă le vine un ungur, toţi încep conversaţia în limba arpadiană, dăunătoare limbei noastre dulci. Din Sângeorgiul de Pădure, fii ţăranilor noştri, au fost la studii secundare şi universitare, dar păcat că n’au intrat în slujba satului lor. Nu ştim le-a fost frică de citatul biblic că „nici un prooroc, nu-i primit în patria lui“ ? Aşa au rămas proorocii mincinoşi să desnaţionalizeze mai departe satele noastre Duşmanii interni din satele eteroglofe, s-ar putea îndepărta prin o strânsă colaborare a Românilor, în toate acţiunile şi să dispară dihoniile învrăjbitoare dintre conducătorii ţărănimei. Norocul mare este că plaga politicianistă a dispărut şi de acuma se poate lucra şi în sensul cum relatăm. Sângeorgiul de Pădure îşi are conducător în multele acţiuni patriotice pe Părintele Protopop onorific Teodor Muhca, fost senator şi un vaşnic luptător pentru apărarea credinţei strămoşeşti. Sf. Sa este ocrotitorul celor 1400 Români ortodocşi. Cu multă sârguinţă a câştigat la înproprietăriri terenuri necesare sătenilor. Ca să nu se ducă sute de km. pentru căutarea dreptăţei, a stăruit de s’a înfiinţat o judecătorie rurală, care funcţionează şi acum cu integri magistraţi, dar ne lipsesc complectamente avocaţii Români, din această localitate şi jur ... ? ! Flacăra ortodoxiei în acest centru al secuimei, este viu întreţinută, prin pătrunzătoare predici şi fapte creştineşti ale Pr. T. Mutica. Edificarea unui frumos lăcaş de biserică s’a făcut prin hărnicia preotului, care predomină pe a celorlalte confesiuni, prin rara arhitectură bizantină şi pictură cu frescă neperitoare. In curând porţile sfântului lăcaş vor îi deschise, când se va face cu deosebit fast sfinţirea. Relatăm şi binefăcătoarele contribuţii la edificarea nouei biserici. Dela prefectura Odorhei 90.000 lei, Vechiul Scaun de Mureş 100.000 lei şi alte danii de la credincioşi lei 250.000. Activitatea şcoalei primare. Lângă stăruinţele preotului a stat şi preţioasa contribuţie la ridicarea Sângeorgiului şi munca şcoalei. Aci este una dintre cele mai vechi şcoli confesionale ortodoxe, care funcţionează din anul 1883. Primul director a fost un bun român, P. Mutu, urmându la conducerea şcoalei cu aceeaş rodnică activitate d-l director Victor Pop, preşedintele cercului cultural. Colaborând preotul cu învăţătorul, ideea naţională a triumfat în acest sat. Dintr’o şcoală cu un singur post, după 20 ani de cimentarea românismului, este un local de şcoală modernă cu 10 învăţători, grădiniţă de copii cu două săli şi terenuri şcolare lucrate model. Munca cercului cultural este însoţită cu exemple reale din partea şcoalei, deci nu sunt simple manifestaţii de vorbe, cum se întâmplă în multe sate. Alte manifestaţii culturale. Prin concordanţa de vederi în înaintarea culturală a satului, factorii principali înaintează cu paşi repezi. Şcoala şi biserica are ca ajutor, frumoasele acţiuni ale despărţământului „Astra“. A ţinut reuşite cursuri cu expoziţii gospodăreşti, premii costumelor naţionale, şezători cu teatru sătesc, dansuri şi conferinţe folositoare. Serbările şcolare şi în special cele de fine de an, sunt cu bune rezultate şi premii încurajatoare. Prin astfel de manifestaţii naţionale, vom predomina acţiunile iredentismului, revizionismului şi vom pune la punct pe foştii cotropitori ai românismului. Relevăm munca lăudabilă a Părintelui T. Mitica şi dir. V. Pop, drept un imbold celor ce lucrează în acelaş crez, pentru ridicarea satelor desnaţionalizate din Ciuc, Mureş şi Odorhei. N. Op. Câţi ochi are o ablină ? O albină are cinci ochi, unul de fiecare parte a capului, şi trei în vârful lui. Cei trei din vârful capului sunt ochi simpli, dar ceilalţi doi sunt compuşi, adică au mai multe faţete încât sunt în realitate un grup de mai mulţi ochişori. In ochii compuşi ai albinelor lucrătoare sunt peste 6000 de astfel de faţete, toate îndreptate în direcţii diferite, iar trântorii au câte 13.000 de faţete de fiecare ochi. Regina, dimpotrivă, nu are decât 5000. Se crede că fiecare faţetă dă imaginea numai a acelei părţi a unui obiect care se găseşte în faţa ei, iar creerul albinei combină cele câteva mii de părți văzute de diferite faţete, formând o singură imagine. Se crede că ochii simpli sunt folosiţi numai spre a privi obiectele din imediata apropiere, pe când ceilalţi sunt pentru cele depărtate. Reculegeri la sfârşitul unui an şcolar (urmare din pag. 1) reînsănătoşirea acestui organism suferind, care constitue suportul fiinţei noastre naţionale. Intr’un elan de-o superioară concepţie patriotică pune în mişcare, prin căldura razelor radiate din sufletul său nobil, toată suflarea dăscălească. Iar din această comunitate sufletească a răsărit o nouă eră în viaţa Şcoalei româneşti, eră creatoare de realizări practice şi de o ascensiune morală şi patriotică. Instrucţiei şi educaţiei din timpul anului încheiat s’a căutat să corespundem lozincei superioare lansate de Voevodul culturii româneşti M. S. Regele Carol II: „Şcoala nu-i numai cărţi şi bănci, ci este mai înainte de suflet şi viaţă vie“. Aceasta am arătat-o prin modesta serbare de sfârşit de an. In tot timpul activităţei noastre, am fost călăuziţi de neobositul şi aprigul luptător d-l Ministru D. Toni, care printr’un suflet integru animat de cel mai înalt ideal patriotic, a ştiut să mişte massele învăţătoreşti. După cum vedem, anul ce am închis, a înscris un nou capitol în istoricul şcoalei româneşti, acela al muncei creatoare şi a propăşirei generale. Învăţătorimea din zona aceasta eteroglotă, animată de realizările anului încheiat, va continua cu aceiaşi râvnă şi însufleţite munca de culturalizare, va veghea trează la păstrarea bunurilor moştenite şi nu va scăpa din vedere un singur moment că stă pe cea dintâi linie de luptă şi de apărare a patrimoniului naţional. După acest mic popas, ne vom continua drumul bătătorit, scriind pe steagul nostru lozinca, tot înainte prin şcoală, biserică şi armată! V. CARP Institutor, Şc. Normală Tg.-Mureş. Glasul Mureşului Calendar. IULIE Sfaturi economice. Curăţeşte şura şi podurile, că e aci secerea, şi poartă grije să ai bani, ca să le poţi aduna, când sunt în pârgă şi nu rescoapte, că se scutură o mulţime de grăunţe şi nici ţărina din ele nu e cu sporiu la aluat. Pe când te apuci de secere, cucuruzul să fie săpat a doua oară. Priveşte viile, dar nu pe timp prea cald, ca să nu se împiedece strugurii în creştere. Dinaintea coşniţelor pune un vas cu apă, ca albinele s-o aibă la îndemână. Aruncă deasupra ei bucăţi de paie ca să nu se înnece. La cărat pune rogojini în car, ca grăunţele scuturate să nu se prăpădească. Acestea ţine-le de semânţă, câ-s cele mai frumoase. Udă curechiul bântuit de omide cu apă cu săpun sau din topilă. Ridicarea socială a satelor (urmare din pag. 1) absenţa unor buni îndrumători. Pentru a risipi întunerecul din minţile celor lăsaţi prea mult în părăsire, e nevoe de cercetarea atentă, în fiecare sat în parte, a tuturor măruntelor mizerii şi exploatări car pot fi uşor înlăturate. E nevoe de omenie, de dragoste frăţească faţă de cel umil şi neştiutor, e nevoe de administraţie înţelegătoare şi cinstită, care să vină — cum atât de elocvent spunea Suveranul Ţării — „cu puterea inimei şi puterea convingerei “. Înaltele îndrumări regale sunt cuvinte sfinte pentru neamul românesc, care vor deveni fapte ce se vor vedea, prin noua lege pentru ridicarea socială a satelor, creindu-se şcoalele permanente ţărăneşti, conduse de toţi salariaţii statului. N. Op.