Glasul Mureşului, ianuarie-iunie 1939 (Anul 6, nr. 163-186)

1939-06-11 / nr. 184

4 Știri și fapte Ni­pu­l Papal la Târgu-Mureş Nunţiul papat din Bucureşti, S. S. Andrei Cassulo, prelat papal, a făcut o vizită de 2 zile în Tg-Mureş. De 700 de ani nu a mai fost nunţiu papal în Tg-Mureş. S. S. a fost înso­ţit de rev. Eftimiu, canonic în Blaj, şi de d. prefect St. Pantea; a fost salutat la sosire de­­ primar Dr. E. Curta şi reprezentanţii clerului. A răspuns în limba latină, apoi în limba italiană a ţinut şi o predică la bise­rica romano-catolică La catedrala română unită a fost primit de P. S. S. P­rotopopul I. Pop. Seara a fost banchet în Palatul Cultural la care S. S. Nunţiul a toas­tat în limba franceză pentru Papa Piu al Xll-lea şi Regele Carol II, iar rev. Eftimiu pentru S. S Nunţiul. Luni, după vizitarea oraşului S. S. a plecat la postul său din Bucureşti. Contribuţia României la organizarea Păcii Politica României este sin­cer pacifică şi leală faţă de toate popoarele vecine şi fa­ţă de toate puterile mari ale Europei. Declaraţiuni prietenoase s’au făcut faţă de România, s’au închegat colaborări rod­nice cu ţara noastră şi pre­tutindeni ne-am bucurat de un prestigiu de netăgăduit. O consideraţiune deosebi­tă s’a dat ţării noastre, situa­ţie cu care ne mândrim. Evi­dent că nu ni s’ar fi dat aceiaşi consideraţiune, dacă ne~am fi prezentat în faţa Eu­ropei dezbinaţi ca odinioară, minaţi de certuri absurde pentru vremurile acestea şi nehotărîţi. Purtătorul de cu­vânt al României M. S. Re­gele şi Guvernul au rostit însă voinţa unei ţări care ştie ce vrea, hotărîrea unui popor unitar, care face front pentru orice primejdie. S’a văzut astfel că hotărî­­rile noastre sunt ale unui po­por conştient de drepturile sale, care nu râvneşte bunul nimănui, dar nu îngădue să i se atingă independenţa şi integritatea. S-a văzut că dorinţa noas­tră de pace este adânc să­dită în sufletele româneşti şi că politica noastră externă, animată de această sinceră dorinţă, face din ţara noas­tră un factor important de pace în Sud-Estul Europei. De aici şi rodnicele rezul­tate ale vizitei d­lui ministru de externe Gafencu, rezulta­te ce spulberă toate îngri­jorările şi zvonurile nesăbui­te, pentru a face loc unei si­­tuaţiuni clare, de recunoaş­tere a drepturilor noastre de dorinţă de colaborare din partea altor state cu noi, de asigurări că în caz de ne­voie, vom fi ajutaţi fără să ni se ceară, pentru acea­sta, să renunţăm la politica noastră real pacifică faţă de toate statele Europei. Drepturile funcţionarilor şi lucratorilor concentraţi Ofiţerii de rezervă cari nu sunt pensionari nici funcţio­nari civili, se bucură potri­vit gradului de soldă şi ce­lelalte prestaţiuni întocmai ca ofiţerii în activitate. Funcţionarii civili şi pen­sionarii ofiţeri de rezervă, primesc în caz de concentra­re care nu-i ţine sub arme peste 30 zile, atât leafa func­ţiunii sau pensiunea lor, cât şi solda. In caz de concentrare care trece peste 30 zile, cu Înce­pere dela a treizeci şi una zi. Funcţionarii ofiţeri au drep­tul fie la leafa lor civilă sau pensiune, fie la solda gradu­lui lor militar, după a lor alegere. Funcţionari civili grade in­ferioare, vor primi leafa lu­nară a funcţiunei lor civile şi alocaţia de hrană în bani sau în natură. Comercianţii şi industria­şii întrebuinţând în serviciul întreprinderilor lor lucrători şi funcţionari în număr mai mare de cinci, sunt obligaţi, dacă lucrătorii şi funcţiona­rii au o vechime de doi ani în serviciul lor şi sunt căsă­toriţi să­ le servească pe tim­pul cât stabilimentele func­ţionează, în timpul concent­rării, jumătate din leafa lor, ca ajutor familiei concentra­ţilor. După concentrare toţi func­ţionari civili şi comerciali sau lucrători reintră de drept în funcţiunile lor. Glasul Mureşului Urs ţăran condamnat la 5 ani temniţă grea pentru că şi-a omorât soacra Curtea criminală din Oradea a judecat procesul ţăranului din Aleşd, Cipău Florian, în vârstă de 27 ani, acuzat că a ucis pe soacra­ sa, o femeie de 65 ani. Soacra îşi trecuse toată ave­rea pe numele fetei, soţia cri­minalului, cu obligaţia ca ace­sta să se îngrijească de între­ţinerea ei cât va trăi. Acuzatul şi-a recunoscut în faţa jandarmilor fapta. In faţa judecătorului de instrucţie şi în faţa curţii, însă, a revenit asupra acestei mărturisiri şi a negat că ar fi autorul crimei. Dimpotrivă, a căutat să de­monstreze că nu a avut niciun motiv să-și urască soacra, care îi dăduse toată averea. Martorul Ioan Lupă, însă, l-a demascat, arătând că abia cu o săptămână înainte de noap­tea fatală, acuzatul i-a propus să-i omoare soacra pentru un onorariu de 1000 de lei. Pornind de la această depo­ziţie, confirmată de încă doi martori, cari au fost de faţă când acuzatul i-a făcut acea­stă propunere, Curtea crimi­nală a constatat că criminalul a intrat noaptea pe furiş în ca­mera soacrei şi a bătut-o până la nesimţire, apoi, pentru ca aceasta să nu poată alarma pe vecini, i-a umplut gura cu ce­­nuşe fierbinte scoasă din sobă. După ce a fost apoi sigur că nu a fost văzut de nimeni şi că victima şi-a dat sufletul, a plecat şi s’a culcat ca şi când nu s’ar îi întâmplat nimic. Curtea criminală l-a condam­nat la cinci ani temniţă grea, 5000 de­­lei despăgubiri morale și 2030 de lei cheltueli de ju­decată Piesa Biruitorii — al cărei subiect l-am publicat — a fost admirabil, reprezenta­tă de artiştii Teatrului Naţio­nal din Cluj. Sala Palatului Cultural a fost ticsită de public care a aplaudat repeţit cu scenele deschise. Cooperatorii din judeţ, în frunte cu „Solidaritatea“ stu­diază posibilitatea ca piesa eventual să fie jucată în toa­te centrele româneşti din ju­deţ de către teatrul local di­rijat de d. prof. Chirvăsuţă care anii trecuţi a avut fru­moase succese. Suntem siguri că d. Pre­fect şi­­ Primar, cari au ma­nifestat şi cu ocazia congre­sului de la Rusalii, atâta înte­res pentru problem­a coope­ratistă, vor da tot sprijinul inţiativei. Teatrul local din Tg.-Mureş era o realitate din anul 1936. Aşteptăm cu nerăbdare piesele artiştilor noştri diletanţi conduşi de d. Chirvăsuţă titularul cated­rei de artă dramatică a Conser­vatorului, catedră înfiinţată tocmai în acel scop. Ne facem ecoul publicului care cere reînvierea acelui teatru! Tip. «Ardeleana* -Tg.-Mures 682 1039 Redobândiri de nume în judeţ Ministerul de justiţie a aprobat ca Husar Ion lui Pavel din Crăieşti să-şi schimbe numele în Oltean , iar din Căpuş: Herman Alexe în Mure­­şan, Szekely Costan în Ardelean, Ágoston Ana în Cheţan şi Herman Ioan în Mureşan. Cenzurat Ce trebuie să ştie plugarul luminat Pământul şi el se istoveşte. Pen­tru a-i menţine rodniciea, adecă puterea de cea mai mare produc­ţie, trebue să fie lucrat după un plan raţional. Să fie lucrat la timp face mai mult decât o îngrăşare slabă. Pe lângă acesta lucrul de că­petenie este îngrăşarea pământu­lui. Dintre toate îngrăşămintele cel mai bun adică cel mai complect este gunoiul de grajd. Gunoiul de bună calitate trebuie şi el pregă­tit şi pentru că tocmai în lunile de iarnă se produce mai mult gunoi şi atunci avem mai mult timp aşa că e tot răgazul să-l pregătim. Se știe că cea mai po­trivită metodă se poate aplica acolo unde plugarii au groapă de gunoiu, adică platforme, construite din scânduri, piatră sau ciment. Acolo unde scândurile sunt ef­tine pot fi folosite, însă noi reco­mandăm sâ­ se facă platformele din piatră cărămidă sau beton, pentru că numai acestea menţin mustul care face cu adevărat gu­noiul de calitate. Una din marile greşeli ce le fac agricultorii este faptul că aruncă gunoiul fără să-l clădească şi fără să îl îndese şi să-i facă ca suprafaţa lui să fie totdeauna netedă. Se ştie că atunci când a luat foc un grajd în care sunt cai nu-i chip să scoţi caii din grajd. Metoda­­cea mai bună este de a pune hamurile pe ei. Atunci când se simte înhămat calul iese din grajd şi prin foc.

Next