Glasul Mureşului, ianuarie-iunie 1939 (Anul 6, nr. 163-186)
1939-06-11 / nr. 184
4 Știri și fapte Nipul Papal la Târgu-Mureş Nunţiul papat din Bucureşti, S. S. Andrei Cassulo, prelat papal, a făcut o vizită de 2 zile în Tg-Mureş. De 700 de ani nu a mai fost nunţiu papal în Tg-Mureş. S. S. a fost însoţit de rev. Eftimiu, canonic în Blaj, şi de d. prefect St. Pantea; a fost salutat la sosire de primar Dr. E. Curta şi reprezentanţii clerului. A răspuns în limba latină, apoi în limba italiană a ţinut şi o predică la biserica romano-catolică La catedrala română unită a fost primit de P. S. S. Protopopul I. Pop. Seara a fost banchet în Palatul Cultural la care S. S. Nunţiul a toastat în limba franceză pentru Papa Piu al Xll-lea şi Regele Carol II, iar rev. Eftimiu pentru S. S Nunţiul. Luni, după vizitarea oraşului S. S. a plecat la postul său din Bucureşti. Contribuţia României la organizarea Păcii Politica României este sincer pacifică şi leală faţă de toate popoarele vecine şi faţă de toate puterile mari ale Europei. Declaraţiuni prietenoase s’au făcut faţă de România, s’au închegat colaborări rodnice cu ţara noastră şi pretutindeni ne-am bucurat de un prestigiu de netăgăduit. O consideraţiune deosebită s’a dat ţării noastre, situaţie cu care ne mândrim. Evident că nu ni s’ar fi dat aceiaşi consideraţiune, dacă ne~am fi prezentat în faţa Europei dezbinaţi ca odinioară, minaţi de certuri absurde pentru vremurile acestea şi nehotărîţi. Purtătorul de cuvânt al României M. S. Regele şi Guvernul au rostit însă voinţa unei ţări care ştie ce vrea, hotărîrea unui popor unitar, care face front pentru orice primejdie. S’a văzut astfel că hotărîrile noastre sunt ale unui popor conştient de drepturile sale, care nu râvneşte bunul nimănui, dar nu îngădue să i se atingă independenţa şi integritatea. S-a văzut că dorinţa noastră de pace este adânc sădită în sufletele româneşti şi că politica noastră externă, animată de această sinceră dorinţă, face din ţara noastră un factor important de pace în Sud-Estul Europei. De aici şi rodnicele rezultate ale vizitei dlui ministru de externe Gafencu, rezultate ce spulberă toate îngrijorările şi zvonurile nesăbuite, pentru a face loc unei situaţiuni clare, de recunoaştere a drepturilor noastre de dorinţă de colaborare din partea altor state cu noi, de asigurări că în caz de nevoie, vom fi ajutaţi fără să ni se ceară, pentru aceasta, să renunţăm la politica noastră real pacifică faţă de toate statele Europei. Drepturile funcţionarilor şi lucratorilor concentraţi Ofiţerii de rezervă cari nu sunt pensionari nici funcţionari civili, se bucură potrivit gradului de soldă şi celelalte prestaţiuni întocmai ca ofiţerii în activitate. Funcţionarii civili şi pensionarii ofiţeri de rezervă, primesc în caz de concentrare care nu-i ţine sub arme peste 30 zile, atât leafa funcţiunii sau pensiunea lor, cât şi solda. In caz de concentrare care trece peste 30 zile, cu Începere dela a treizeci şi una zi. Funcţionarii ofiţeri au dreptul fie la leafa lor civilă sau pensiune, fie la solda gradului lor militar, după a lor alegere. Funcţionari civili grade inferioare, vor primi leafa lunară a funcţiunei lor civile şi alocaţia de hrană în bani sau în natură. Comercianţii şi industriaşii întrebuinţând în serviciul întreprinderilor lor lucrători şi funcţionari în număr mai mare de cinci, sunt obligaţi, dacă lucrătorii şi funcţionarii au o vechime de doi ani în serviciul lor şi sunt căsătoriţi să le servească pe timpul cât stabilimentele funcţionează, în timpul concentrării, jumătate din leafa lor, ca ajutor familiei concentraţilor. După concentrare toţi funcţionari civili şi comerciali sau lucrători reintră de drept în funcţiunile lor. Glasul Mureşului Urs ţăran condamnat la 5 ani temniţă grea pentru că şi-a omorât soacra Curtea criminală din Oradea a judecat procesul ţăranului din Aleşd, Cipău Florian, în vârstă de 27 ani, acuzat că a ucis pe soacra sa, o femeie de 65 ani. Soacra îşi trecuse toată averea pe numele fetei, soţia criminalului, cu obligaţia ca acesta să se îngrijească de întreţinerea ei cât va trăi. Acuzatul şi-a recunoscut în faţa jandarmilor fapta. In faţa judecătorului de instrucţie şi în faţa curţii, însă, a revenit asupra acestei mărturisiri şi a negat că ar fi autorul crimei. Dimpotrivă, a căutat să demonstreze că nu a avut niciun motiv să-și urască soacra, care îi dăduse toată averea. Martorul Ioan Lupă, însă, l-a demascat, arătând că abia cu o săptămână înainte de noaptea fatală, acuzatul i-a propus să-i omoare soacra pentru un onorariu de 1000 de lei. Pornind de la această depoziţie, confirmată de încă doi martori, cari au fost de faţă când acuzatul i-a făcut această propunere, Curtea criminală a constatat că criminalul a intrat noaptea pe furiş în camera soacrei şi a bătut-o până la nesimţire, apoi, pentru ca aceasta să nu poată alarma pe vecini, i-a umplut gura cu cenuşe fierbinte scoasă din sobă. După ce a fost apoi sigur că nu a fost văzut de nimeni şi că victima şi-a dat sufletul, a plecat şi s’a culcat ca şi când nu s’ar îi întâmplat nimic. Curtea criminală l-a condamnat la cinci ani temniţă grea, 5000 delei despăgubiri morale și 2030 de lei cheltueli de judecată Piesa Biruitorii — al cărei subiect l-am publicat — a fost admirabil, reprezentată de artiştii Teatrului Naţional din Cluj. Sala Palatului Cultural a fost ticsită de public care a aplaudat repeţit cu scenele deschise. Cooperatorii din judeţ, în frunte cu „Solidaritatea“ studiază posibilitatea ca piesa eventual să fie jucată în toate centrele româneşti din judeţ de către teatrul local dirijat de d. prof. Chirvăsuţă care anii trecuţi a avut frumoase succese. Suntem siguri că d. Prefect şi Primar, cari au manifestat şi cu ocazia congresului de la Rusalii, atâta înteres pentru problema cooperatistă, vor da tot sprijinul inţiativei. Teatrul local din Tg.-Mureş era o realitate din anul 1936. Aşteptăm cu nerăbdare piesele artiştilor noştri diletanţi conduşi de d. Chirvăsuţă titularul catedrei de artă dramatică a Conservatorului, catedră înfiinţată tocmai în acel scop. Ne facem ecoul publicului care cere reînvierea acelui teatru! Tip. «Ardeleana* -Tg.-Mures 682 1039 Redobândiri de nume în judeţ Ministerul de justiţie a aprobat ca Husar Ion lui Pavel din Crăieşti să-şi schimbe numele în Oltean , iar din Căpuş: Herman Alexe în Mureşan, Szekely Costan în Ardelean, Ágoston Ana în Cheţan şi Herman Ioan în Mureşan. Cenzurat Ce trebuie să ştie plugarul luminat Pământul şi el se istoveşte. Pentru a-i menţine rodniciea, adecă puterea de cea mai mare producţie, trebue să fie lucrat după un plan raţional. Să fie lucrat la timp face mai mult decât o îngrăşare slabă. Pe lângă acesta lucrul de căpetenie este îngrăşarea pământului. Dintre toate îngrăşămintele cel mai bun adică cel mai complect este gunoiul de grajd. Gunoiul de bună calitate trebuie şi el pregătit şi pentru că tocmai în lunile de iarnă se produce mai mult gunoi şi atunci avem mai mult timp aşa că e tot răgazul să-l pregătim. Se știe că cea mai potrivită metodă se poate aplica acolo unde plugarii au groapă de gunoiu, adică platforme, construite din scânduri, piatră sau ciment. Acolo unde scândurile sunt eftine pot fi folosite, însă noi recomandăm sâ se facă platformele din piatră cărămidă sau beton, pentru că numai acestea menţin mustul care face cu adevărat gunoiul de calitate. Una din marile greşeli ce le fac agricultorii este faptul că aruncă gunoiul fără să-l clădească şi fără să îl îndese şi să-i facă ca suprafaţa lui să fie totdeauna netedă. Se ştie că atunci când a luat foc un grajd în care sunt cai nu-i chip să scoţi caii din grajd. Metodacea mai bună este de a pune hamurile pe ei. Atunci când se simte înhămat calul iese din grajd şi prin foc.