Glasul Mureşului, iulie-decembrie 1939 (Anul 6, nr. 189-219)

1939-07-05 / nr. 189

D­l primministru ARMAND CALINESCU după cuvântarea sa din Ca­meră a fost sărbătorit de parlamentarii F. R. N. „Istoria Românească te va însera între figurile glorioase, care au ştiut să salveze exis­tenţa şi viitorul acestui Neam­ț D. Vaida-Voevod către­­­­rimministru. D-l VICTOR IAM­ANDI, ministrul justiției, care a fost purtătorul de cuvânt al gu­vernului în Senat, asemenea a fost sărbătorit de parla­mentari printrun banchet. NOUL PATRIARH al României a fost ales în persoana­­. P. S. S. Nico­­dim Munteanul, Mitropolitul Iaşilor. „Noi Românii, avem o in­dulgenţă care nu e timiditate şi o toleranţă care nu e o slăbiciune"! D. Subsecretar de Stat E. Titeanu. Aţi ştiut? Cel mai vechi oraş din Ro­mânia este laşul, care după cum spun scriitorii vechi era capitală de regat încă din se­colul IX înainte de Hristos. Şi nu numai atât, ci după măr­turia celor vechi, laşul e unul din cele mai vechi oraşe, chiar din Europa. Desigur puţini ştiu de aceasta. taraf. la Nr. 344*98 S. U. zrite«»&l«l 2 LEI CAZETĂ SĂPTĂMÂNALĂ DE ÎNDRUMARE NA {­ION­ALA, ECONOMICĂ ȘI CULTURALA. rv rinr. pm'i a njMiip* Redacţia şi Administraţia TELEFON: I Abonamentul: anual 100 Lei. Tg.-Mureş, 5 Iulie 1939 director: uluil a. UAM­UKA piaţa Unirei 6 fc».« s.n­uriute») 392 | Abonament de sprijin 5oo Lei. Anul VI. No. 189 66 ani dela moartea mitropolitului Şapa Se împlinesc anul acesta 66 ani de la moartea Mitro­politului Andreiu baron de Şaguna, una din marile fi­guri ale Bisericii române. Coborîtor din Pind, din acei dârzi români ai Balca­nilor, Andreiu Şaguna şi-a împletit viaţa de mare erarh cu rolul de mare luptător pentru drepturile românilor din Transilvania. El n’a fost numai chirarhul care a con­dus destinele unei Biserici, dându-i acel cadru de viaţă legală şi disciplinată şi aşe­zând-o pe principii cari au rămas până azi valabile; ei mai mult, a fost un apostol al libertăţii şi un vizionar al unirii românilor de pretu­tindeni pentru cari a luptat cu un prestigiu de neegalat. El se dovedi şi un admi­rabil tactician al negocierilor Cu Curtea împărătească şi prezidă chiar marea adunare de la 15 Maiu 1848, pe Câm­pia Libertăţii, învăţătură bisericească şi mireană, cultură vastă câşti­gată în atâţia ani lungi de călugărie harnică şi trează, fapte şi îndrumări culturale de o epocală importanţă de idei înaintate, cum la puţini dintre contimporani se vor găsi — toate acestea într’o armonioasă îmbrăţişare con­­stituesc individualitatea lui Şaguna. Cu el începe acea epocă de renaştere la viaţa cea a­­devărată, cu el se statorni­ceşte autonomia bisericii or­todoxe. Este primul preşedinte al „Astrei“. Dornic ca lumina tiparului să străbată pretutindeni, în­fiinţează ziarul „Telegraful Român“ şi tipografia arhi­­diecezană, scrie numeroase studii bisericeşti şi traduce Biblia. Acum doarme lângă bi­serica Răşinarilor, însemnând şi cu anul a­­cesta încă unul dela moartea lui, omagiem personalitatea cea mare a unui român, a cărui dimensiune va şti s’o păstreze istoria, ducând peste veacuri figura de mare erarh și de mare om politic care a nemurit o epocă. Ce scrie gazete engleză „Daily Expres“ despre ceremonia dele Silistra Gazeta engleză „Daily Expres“ într’un articol în care se ocupă de ceremonia dela Silistra, scoate în evi­denţă mai ales pasagiul în care d. subsecretar de stat Titeanu afirma că în străi­nătate se vorbeşte mai mult de minorităţile din România, dar nu se spune nici un cu­vânt de tratamentul şi de drepturile minorităţii româ­neşti aflate în afara grani­ţelor României. Este bine venit să se ştie aceasta şi în străinătate. Mo­destele noastre coloane, de­mult şi repeţit au arătat a­ceasta mai ales referitor la românii din Ungaria, cerând ca să fie trataţi şi ungurii de la noi ca românii din Ungaria, sau Ungaria să adopte faţă de români dis­poziţiile cari sunt la noi faţă de unguri. Chestia jidanilor de la noi 4) Exploatarea de către jidani, , a ţăranilor în gene­ral şi a românilor în spe­cial, înainte, avea mai ales forma camerei de uzu­­rat. Fie că „jupânul“ îi dedea câte­va coroane la strâmtoare, fie marfă sau beutură la cei uşura­tici, apoi nu se mai pu­teau scăpa de datorie, oricât îi plăteau şi îi lu­crau jidanului. Altă formă de exploata­re era, că jidanul din sat sau din târgul apropiat îi cumpăra ţăranului produ­sele aproape pe nimic, pe mărfuri fără valoare sau băutură. De prima pacoste, de camătă, azi s’a scăpat ţăranul în mare parte. Legile contra camerei, le­gea conversiunei şi mai ales creditul mărunt pus la dispoziţie de stat prin cooperaţie, în mare parte acopăr nevoile. Dar prin aceste măsuri şi altfel, li s’a luat pofta cămătarilor, deoarece ei nu mai pot pretinde prin judecată restituirea acestor fel de împrumuturi, ca mai îna­inte. In ce priveşte însă vin­derea produselor ţărăneşti (bucate, oauă, lemne, etc.) mai au jidanii câmp larg de exploatare ca şi pe terenul aprovizionării ţă­­rănimei cu marfă de tot felul, scump şi prost. Sta­tul, tot prin cooperaţie, face ce poate în privinţa valorificării grâului 1—2 luni după treerat, dar îna­inte şi după, negustorii au câmp liber. Aici este marele rol al organizării în cooperative puternice, care să poată înlocui cu lucru cinstit şi pe cumpărătorul produse­lor ţărăneşti şi pe vânză­torul mărfurilor de care are lipsă ţăranul şi oră­­şanul român. AVIZ Pe durata vacanţei, gazeta noastră va apare numai în 2 kg.

Next