Graiul Sălajului, octombrie-decembrie 1991 (Anul 2, nr. 377-424)

1991-11-26 / nr. 408

- COTIDIAN AL PREFECTURII JUDEȚULUI SĂLAJ -ANUL III, Nr. 408­­ MARȚI. 211 NOIEMBRIE 1991 4 pagini — 5 lei Cuv. Alipie, Cuv. Stelian „Repetabila povară“ îmi cer scuze cititorului pentru sărăcia vocabularului, dar, în acest moment, sînt nevoit să împrumut, pentru „rezumatul“ cîtorva gînduri, titlul cunoscutei poezii a lui Adrian Pǎunescu. Pentru că, uitîndu-mă zilnic la sătenii care calcă pragul re­dacției, văzîndu-i la ei pe ulițele satelor sau în acasă, fața primăriilor, în holul Prefectu­rii (la audiențe) sau la televi­zor, stau locului și-mi spun că iar cineva, acolo, sus, nu-i iubește, nu vrea să-i vadă și-și bate joc de ei. Am zis iar, de­oarece de-a lungul istoriei de țărani toți și-au bătut joc. Ce oameni suntem­! Cum uităm că — mai apropiat sau mai depăr­tat — cu toții sîntem fii de țărani! Cum uităm, mai ales Puterea, că agricultura ar fi putut deveni în scurt timp u­­nul dintre atuurile perioadei po­st revoluționare. Așa... A­­cum? După ce întreprinderile In­dustriale au fost „lăsate“ pen­tru a putea fi „preluate“ sau falimentate. Iată că și agricul­tura, nerezolvîndu-se problema fondului funciar, a ajuns la faliment. Nu cu mari eforturi, Guvernul, printr-o concepție u­­nitară și organizare serioasă, ar­ fi putut asigura rezolvarea unei probleme de bază pentru oricare putere politică ce se vrea­­ stabilă — hrana popu­lației. S-ar fi putut ajunge, si­gur, la un excedent de pro­duse agro-alimentare. Dar nu s-a intîmplat așa, și acum im­portăm griu, porumb, cartofi și ceapă din. .. Turcia. De rî­­sul lumii! In timp ce radioul și presa anunțau succesele ră­sunătoare ale vizitei ministrului agriculturii in Canada și Italia (cumpărarea ele griu și cartofi), iată că duminică, 21­ni a.c., la „Viața satului“, se anunțau su­prafețe de grîu și cartofi ne­recoltate în județul Botoșani­ întreprinzători ce au nume cu semne de întrebare au cumpă­rat la prețuri de nimic inven­tarul fostelor C.A.P.-uri, tru­dit de bieții țărani! Asistăm la prăbușirea singurului sector e­­conomic ce trebuia să contri­buie masiv, fără mari investi­ții, la stabilitatea țării. Cine este de vină? înșelat și iar înșelat de-a lungul istoriei, țăranul este resemnat, iar recolta pu­trezește pe cîmp. Domnul Ilies­cu a recomandat folosirea militarilor la lucrările agricole loan LUPA Continuare in pag a Ill-a ONOR LA DRAPEL! Sîmbătă, 23 noiembrie a.c., cu prilejul aniversării a 115 ani de la înființarea Regimen­tului „Voievodul Gelu“, au a­­vut loc manifestări dedicate e­­venimentului, atît la sediu cit și în municipiu. Au fost pre­zenți un număr mare de vete­rani de război, cadre militare care au activat în acest regi­ment, cadre din eșaloanele su­perioare și conducerea Prefec­turii județene. Punctul final­­ a constituit defilarea unor forma­țiuni militare pe B-dul Mihai Viteazul din Zalău. (N.S.) SPECTACOL OMAGIAL­E___ „Sas inima, români!“ ti! ziua de joi, 28 noiembrie 1991, orele 17.00 la Casa de Cultură a Sindicatelor din Za­lău, va avea loc spectacolul cultural-artistic dedicat zilei de 1 DECEMBRIE, ZIUA NA­ȚIONALA A ROMÂNIEI. Sub deviza „Sus inima, ro­mâni !“ Lotul de Cameră „Ca­­merata Academica Porolissen- KIICUIUI... De cind nu s-au mai auzit tunete și nu s-au mai văzut fulgere, în luna noiembrie? Es­te semn că va fi o toamnă lun­gă, spun bătrînii, sis“. Gorul de Copii al Școlii cu program de Artă, formația „Folclorica", soliștii vocali și instrumentiști de muzică cultă și populară, invitații de la Tea­trul Național și Academia de Muzică „Gh­. Din*«" din Cluj- Napoca vă invită să împărtășiți momente de adinei trăiri pa­triotice. Să ne bucurăm? Poate, pen­tru roadele care încă nu s-au cules și pentru semințele care încă n-au ajuns în pămînt, în rest, bucurii (totuși)... reci ! (V.B.) ? De ce nu găsim încălțăminte. L-am surprins pe domnul economist Petru Ghilea, directorul Societății Comerciale „Universal“ S.A. Zalău, discutînd, la tele­fon, cu unul din furnizorii de la care se aprovizionează cu în­călțăminte. Cu toate insistențele directorului, din discuțiile res­pective, am dedus că nu este posibilă onorarea unor anumite comenzi, deoarece fabrica nu lucrează la întreaga capacitate, din cauza lipsei de materie primă. După finalul convorbirii telefo­nice, domnul Ghilea ne-a spus că vorbise cu fosta fabrică „1 Mai“ din Oradea și că acesteia îi lipsește materia primă (pie­lea). Aceeași problemă la „Modern" Timișoara și la alți furni­zori. Ni se mai spune că producătorii de încălțăminte se mai confruntă și cu alte probleme generate de lipsa energiei electri­ce și de lipsa motorinei. Git­ despre lipsa motorinei, aceasta in­fluențează, negativ, bineînțeles, întreaga activitate de aprovizio­nare a Societății Comerciale „Universal“ din Zalău. Deci, sti­mați cetățeni, este bine să deduceți principalele cauze care con­duc la lipsa încălțămintei, in general, de pe rafturile raioanelor de specialitate di­n cadrul magazinelor noastre. Dacă au­zeați și dumneavoastră convorbirile telefonice ale di­rectorului Petru Ghilea, cu siguranță, vă dădeați seama că pre­ocupările cotidiene ale... comercianților nu sunt deloc ușoare! Chiar daca ne aflăm sub zodia liberalizării­ Vasile SÁNDOR LA 8 DECEMBRIE 1991 REFERENDUM In conformitate cu h­otărîrea Parlamen­tului României, la 8 decembrie 1991, pe ntreg cuprinsul României, va avea loc Referendumul asupra CONSTITUȚIEI țâ­rii, prima constituție democratică după a­­nii 1923. Ziarul nostru vă va ține la curent, sti­­mați cititori, cu toate problemele ce pri­vesc acest important eveniment politic. v_________________________________ Seara de 12 noiembrie a.c. a fost, așa cum ne așteptam, o plăcută seară de poezie. Cei care „nu au timp să vi­seze“, au ce regreta... Dl. Horea Ciovîrnache a citit un grupaj de versuri in­titulat 5 degete la o mină. Deși restrin­se ca dimensiune, poemele au suscitat vii și interesante discuții, care s-au ridicat, de cele mai multe ori, la nivelul textului poe­tic. Astfel, Daniel Holdra a pornit de la poemul IV (în fond, o parodie) întrebînd și întrebîndu-se „cîtă poezie poate să intre în această creație antifesenistă“, dacă ea nu e cumva distonantă în­­tr-o construcție altminteri u­­nitară. Atenția lui s-a oprit, apoi, asupra versurilor em­blematice din poemul V („a vorbi despre nimic­­ este to­tul. ..“) considerînd că în­treg grupajul se bazează pe o idee aparent simplă, aceea a nimicului: „Nimicul re­prezintă inefabilul exprimat, totuși, prin lipsa determi- CENACLU nunților. Pentru european, nimicul înseamnă moartea e­­ternă, cu care amenință e­­vangheliile. Pentru orientali, nimicul e conștiința univer­­sal-luminoasă, supraexisten­ța“. Revenind la parodie, dl. Cornel Grad a ținut să pre­cizeze că e vorba de o dis­­ parcel I-ACACIU Continuare in pag. a ll-a Ședința Prefecturii Ieri. 2ă noiembrie 1991, avut loc obișnuita ședință săp­­a­tămînală de lucru a Prefectu­rii județului Sălaj.­­Pe margi­nea prezentării cererilor pen­tru eliberarea de autorizații de activități în cadrul liberei inițiative, am constatat că predomină, in continuare, so­licitările efectuării unor acti­vități de fabricare și comercia­lizare a alcoolului. Nu sunt nici semne că ar exista ten­dința de scădere a acestor ce­reri, chiar și în localitățile un­de pomicultura e o floare mai rară. Atenție, deci, organelor de control, din ce se mai fabri­că alcoolul ? A fost aprobată autorizația pentru executarea unor lucrări de reparații și modernizări la Regia Autonomă de Spațiu Lo­­cativ și Administrarea Locuin­țelor din Zalău. Pentru îm­bunătățirea calității acestor lu­crări — repararea teraselor — s-a cerut să se încheie, pentru fiecare bloc de locuințe, con­tracte cu constructorul, care să garanteze calitatea lucrării pe parcursul termenului con­venit. Au fost discutate, de aseme­nea, unele proiecte de decizii ale Prefecturii, dintre care, cel privitor la starea sanitara a rampei de gunoi de la Ori­­șeni a comportat îndelungate discuții. Pină la urmă, decizia asupra organizării tligurilor, o­­boarelor și expozițiilor, a în­treținerii u­nei stări zooveteri­­nare conform prevederilor vii la rampa de la Crișeni ae­fost amînată, uimind ca o co­st­misie să se deplaseze la fața locului și să propună un program de acțiune adecvat. Asupra acestui aspect, redac­­ți­a ziarului nostru va reveni Avînd în vedere situația nou creată prin unificarea cursului de schimb al monedei națio­­nale, a fost aprobată creșterea prețului călătoriilor prin I.J.T.I­.st in orașele Zalău, Șimleu Silva­­niei, Jibou și Cehu Silvaniei­­» un bilet == 12 lei; Zalău—Cri­­șeni = 20 lei; Ortelec = Î0 lei; Aghireș = 20 lei; Gîrcel = 30 lei; Ciumărna = 36 lei; Panic­ == 30 lei; Stîna = 30 leî; Moigrad = 30 lei; l­erecleas» =30 lei; Guruslău = 30 lei. Drum bun ! Unii lucrează. Miercuri, 20 noiembrie a.c., ne-am aflat — împreună cu domnii ing. Alexandru Onac, directorul Societății Comer­ciale Construcții Montaj­ S.A. Zalău și ing. Traian Opriș, inginerul șef al acestei So­cietăți — la Stația de pompe de pe Barcău. Precum se știe, de aici se va pompa apă — pe o conductă de­­ 600 mm — în lacul de la Vîrșolț. A­­ceastă măsură — bine gîndită — a fost inițiată de către Prefectura județului nostru. Spunem bine gîndită, deoare­ce prin această lucrare se va aduce un plus de apă, apă mai bună, la Vîrșolț, evitîn­­du­-se golirea lacului in anii de secetă, cum s-a întîmplat de­ pildă in prima jumătate a anului curent. Lucrarea a fost prevăzută a se termina pînă la finele­ anului curent și după anga­jamentul constructorilor. Ți- Consemnămi fiind seama că perioada de execuție a lucrărilor este scurtă, era firesc cg realiza­torii acestei investiții să trea­că serios la treabă. Din pă­cate, insă, nu toți au înțeles acest lucru. Miercuri, 20 no­iembrie a.c., deși timpul era deosebit de prielnic — era o zi însorită — pe șantier nu se­ afla nici un constructor de la PRO-SOL-S.A. și T.C. Ind.­Zalău. Erau in schimb prezenți constructorii de la S.C. Construcții Montaj-S.A. Zalău, care și-au luat misiu­nea în serios. Maistrul Gal Andrei și sing. Ioan Ghiuruțan susțin că lucrările se desfășoară foarte bine și că toți constructorii de aici — circa 25 oameni — înregis­trează adevărate recorduri. Aceștia ne-au rugat să-i no­tăm pe Iuliu Cozma, Antal Árpád și pe Gheorghe Prunes­ c. DUMITRU Continuare în pag.­a II-a alu­i... ce mai așteaptă? în ziarul nostru de­­ mîine veți putea citi­i ; textul integral al CONSTITUȚIEI­­ ROMÂNIEI.

Next